ARIA ROMÂNEASCÃ A CERCETÃRII DISCURSUL DE RECEPTIE AL DLUI PROF. DR. ING. ANTON ANTON

Domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor membri ai Academiei de Stiinte Tehnice din România,
Doamnelor si domnilor,

Onoranta invitatie de a ma adresa Domniilor Voastre, stimati membri ai acestui distins for – Academia de Stiinte Tehnice din România – mi-a oferit privilegiul si nelinistea intelectuala a reflectiei.
Ce tema si mai ales ce introducere sa ofer discursului meu pentru a fi la înaltimea pragmatismului profesiei Domniilor Voastre si a mea deopotriva?
Profesia de inginer mi-a oferit adesea ocazia sa transform imaginatia în realitate, cea de dascal sa caut si sa ofer raspunsuri întrebarilor mele si ale auditoriului meu, iar în postura de om public, sa ofer solutii pentru problemele si asteptarile colegilor cercetatori si ale concetatenilor mei.
Am primit în februarie 2005 responsabilitatea guvernarii unei elite a societatii românesti: cercetatorii.
Si spun cercetatorii si nu cercetarea pentru ca ea, cercetarea, avea deja un nume de poveste: „Cenusareasa“ guvernarii.
Si, evident, în acest caz numele va duce cu gândul la solutia din poveste: vine Zâna cea buna si o transforma în Printesa. Prietenii, tovarasi de suferinta, locuiesc împreuna cu ea în palat, se supun baghetei Zânei cele bune si se înhama la caleasca. Mai este nevoie de un Print care sa remarce calitatile Cenusaresei. Prioritatile lui sunt frumusetea si dansul, si chiar nu-l intereseaza ca Cenusareasa coase si spala înca rufele de mâna. Daca pentru un timp Cenusareasa si prietenii ei vor reveni la vechea conditie, Printul va starui în gasirea grabnica si corecta a Cenusaresei, slujbasii vor bate tara în lung si în lat, vor da posibilitatea oricarei impostoare de a încerca încaltarea condurului, însa vor prezenta printului si supusilor sai numai adevarata posesoare a condurului.
În zilele noastre, bagheta Zânei nu produce decât bani, suficienti cât Cenusareasa sa mearga la târg sa-si cumpere cele trebuincioase pentru o printesa. Prietenii însa nu mai locuiesc în acelasi palat cu Cenusareasa, de mult nu-si mai împart necazurile si nu se mai viziteaza, unii locuiesc în palatele „din universitati“, altii „din institutele nationale de cercetare“, altii „din agricultura“, altii „din institutele Academiei“ si asa mai departe. Doamne fereste sa se înhame la vreun atelaj sau sa intre în vreo suita. Fiecare din prieteni are „criterii“ conform carora el este bun si neaparat ceilalti rai, si la o adica chiar ar merita numai lui sa i se spuna Cenusareasa, doar coase si spala de mâna astazi, ba înca de pe vremea când traia buna mama. Se gasesc destui „Printi“ care sa vada într-un dovleac toate calitatile unei printese si destui slujbasi care sa încalte acelasi dovleac cu un condur de clestar.
Ce se întâmpla însa când supusii nu mai pricep nimic din poveste si nu mai sunt dispusi nici sa împartaseasca nici sa plateasca pseudo-printi si pseudo-cenusarese?
Parasim fictiunea si abordam problema cu pragmatismul profesiei noastre si cu instrumentele stiintei.
Cu permisiunea Domniilor Voastre, pastrez din poveste numai clasica introducere „A fost odata ca niciodata“ si va propun ca tema a contributiei mele de astazi Aria Româneasca a Cercetarii (ARC).
Ce este si de ce este nevoie de o Arie Româneasca a Cercetarii?
Deseori se vorbea despre traditii si mostenirea acestor traditii, despre potential în termeni de sistem si resurse – umane si financiare –, despre rezultate, despre valorizarea rezultatelor în termeni de recunoastere, prestigiu si bani, despre evaluare, despre perceptia publica si atractivitatea profesiei de cercetator si a investitiei în cercetare. Abordarea era rar facuta sistemic si atunci lipsea referentialul, concluziile erau partiale si deseori exprimate emotional, recomandarile fara orizont, solutiile de conjunctura.
Cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovarea reprezinta cheia economiei bazate pe cunoastere, motorul dezvoltarii competitivitatii si al bunastarii. Cercetarea, dezvoltarea si inovarea au un caracter elitist ce trebuie încurajat în masura în care este bazat pe rezultat, iar perceptia nu este numai unilaterala si nu devine un scop în sine. Comunicarea, deschiderea catre societate joaca un rol crucial, valoarea adaugata adusa de rezultatele activitatii de cercetare, dezvoltare si inovare trebuind sa se regaseasca în cresterea calitatii vietii si a prestigiului international al României. În acelasi timp, sistemul de monitorizare si evaluare a politicilor si institutiilor de cercetare, dezvoltare si inovare trebuie sa asigure cadrul în care fiecare actor sa-si gaseasca recunoasterea si motivatia.
Aria Româneasca a Cercetarii, asa cum a fost definita în 2005, reprezinta ansamblul tuturor entitatilor implicate în activitatea de cercetare, dezvoltare si inovare în România. La momentul definirii, entitatile componente puteau fi grupate în patru piloni (cercetarea universitara, cercetarea în institute nationale, cercetarea în institute ale academiilor si cercetarea din mediul privat), piloni ce îsi iroseau fortele în lupte cu ceilalti pentru o suprematie iluzorie, nemairamânându-le suficienta energie pentru cercetarea propriu-zisa.
Cum am ajuns aici, care este starea de fapt, ce am facut si ce putem face pentru remedierea drastica a acestei situatii sunt întrebarile la care mi-am propus sa schitez unele raspunsuri posibile în cele ce urmeaza.

1. CERCETAREA PREDECEMBRISTA
Desfasurata sub lozinca integrarii învatamântului cu cercetarea si productia, cercetarea pâna în decembrie 1989 a fost organizata sub patronajul Consiliului National al Stiintei si Tehnologiei. În conformitate cu datele statistice, la acea data în România erau angrenati în unitatile cu profil de cercetare, dezvoltare, inovare un numar de 148 513 salariati, din care cu studii superioare 55 957.
Nu mi-am propus sa fac o analiza a epocii, doresc doar sa evidentiez o parte din elementele ce se ascundeau în spatele acestor cifre si sloganuri:
• FEUDALISMUL cercetarii, manifestat, pe de o parte, prin faptul ca în România cercetarea trebuia sa poata produce orice si, pe de alta parte, prin faptul ca ruperea de comunitatea stiintifica internationala a însemnat compararea noastra cu noi însine;
• ASIMILAREA, în fapt copierea echipamentelor, masinilor, utilajelor si statuarea acestor activitati ca activitate de cercetare;
• CENTRALIZAREA, în fapt distrugerea cercetarii de firma si concentrarea acesteia în institute mari nationale;
• MARGINALIZAREA cercetarilor „neproductive” (umaniste, sociale, economice, lingvistice etc.) prin canalizarea eforturilor mai ales în sustinerea propagandei ideologice.
Si azi, dupa mai bine de 15 ani, aria româneasca a cercetarii este tributara în continuare acestor idei.

2. CERCETAREA POSTDECEMBRISTA
Tendinta generala în perioada 1990-2004 a fost de subfinantare cronica a cercetarii, de aducere si mentinere a acesteia în regim de avarie, la nivel de 0,1-0,2% din PIB. În aceasta perioada numarul salariatilor din activitatea de cercetare si evident si a cercetatorilor a scazut (vezi figura 1).
Au aparut lupte administrative ce-au dus la fragmentarea marilor institutii de cercetare (IFA), au aparut aliante nenaturale (coalitia de criza între sindicatele din cercetare si patronatul cercetarii) si s-a continuat în mare masura politica de izolare.
Experimentele administrative legate de managementul cercetarii au fost numeroase si nu au facut decât sa stârneasca confuzie si nemultumire în sistem.
Trecerea la un sistem bazat pe finantarea prin competitie a determinat, pe de o parte, necesitatea cercetatorilor de a se readapta si, pe de alta parte, reducerea activitatii acolo unde „asimilarea” constituia activitatea principala.

Planul National, granturile Academiei Române, granturile CNCSIS au constituit noile instrumente de finantare, împreuna cu finantarea din programele europene si internationale. Ele sunt indubitabil elementele care ne-au permis realizarea unor progrese substantiale în ultimii 2 ani. Din pacate, rezultatele competitiilor au fost puternic denaturate de subfinantarea coroborata cu componenta „sociala“ a distributiei fondurilor.
Din anul 1998 România participa la programele cadru ale Comunitatii Europene, întâi la FP 5, apoi la FP 6, în calitate de stat asociat, statut care în practica ofera aceleasi drepturi si oportunitati ca oricarui membru cu drepturi depline. Învatam greu lectia europeana, recuperam circa o treime din fondurile cu care ar fi trebuit sa contribuim la finantarea comuna europeana.

3. PREMISELE RELANSARII,
ANUL GHEORGHE POPA 2004
În 2004 se realizeaza o analiza de fond a cercetarii în cadrul Planului National si în institutele nationale, cunoscuta ca Raportul Nica, analiza ce scoate în evidenta pentru prima oara în termenii statisticilor europene rezultatele cercetarii românesti. De asemenea, se evidentiaza punctele tari, punctele slabe si mai ales directiile în care viitorul Plan National va trebui sa se orienteze.
Concomitent se lanseaza importante proiecte în cadrul Planului Sectorial, instrument reconsiderat si valorificat de echipa manageriala a momentului. Se lanseaza proiectele de dezvoltare a capacitatii MEdC - ANCS de a elabora, implementa si evalua politici, strategii si programe la nivel national în domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii si pentru dezvoltarea instrumentelor utilizate de MEdC - ANCS pentru planificarea, urmarirea si evaluarea realizarii politicilor, strategiilor si programelor la nivel national în domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii.
Se elaboreaza termenii de referinta pentru proiectul de strategia cercetarii si se introduce în buget o noua linie dedicata cercetarii de excelenta.
Din punct de vedere organizatoric, Departamentul de Cercetare al Ministerului Educatiei si Cercetarii începe sa sufere un proces legislativ, de transformare într-o entitate separata, denumita Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica.

4. ANUL 2005, ANUL DE RELANSARE
A CERCETARII STIINTIFICE
ROMÂNESTI
Structurarea si consolidarea Ariei Românesti a Cercetarii a început prin definirea ei (martie 2005), prin identificarea principalelor deficiente si prin realizarea unui acces nediscriminatoriu la fondurile de cercetare, care sa tina cont însa de capacitatea de realizare a cercetarii. În aceasta directie, constituirea consortiilor de cercetare din cadrul Modulului I al Programului CEEX reprezinta un prim pas de apropiere a entitatilor componente ale ARC.
Pentru prima oara nu se mai împart fondurile de cercetare în proiecte minuscule, ci se finanteaza proiecte importante având o dimensiune comparabila cu dimensiunea proiectelor similare europene.
Resursa umana, una dintre principalele componente ale Ariei Românesti a Cercetarii, este privita integrat în cadrul Modulului II al CEEX printr-o suita de scheme de finantare menite sa atraga tinerii spre cercetare si sa le consolideze carierele de cercetare. Este demn de remarcat ca pentru prima oara apar în România programe postdoctorale, alaturi de programe de reintegrare dedicate tinerilor din diaspora stiintifica.
Competitia nationala, unitara, a fost un alt element de noutate al CEEX, utilizând evaluarea colegiala „on-line“ si un corp unitar de evaluatori nationali si internationali, ceea ce a sporit credibilitatea în sistem.
Programul CEEX a urmarit nu numai consolidarea ARC, ci si integrarea acesteia în Aria Europeana si de aceea, plecând de la analiza rezultatelor participarii românesti la competitiile precedente, el a fost definit ca un program de „antrenament“ al comunitatii în vederea participarii la FP 7. Ariile tematice ale Programului Cadru 7 si depunerea proiectelor si în limba engleza constituie doar o parte din obligatiile impuse prin acest „antrenament“. Sper ca în acest mod sa creasca capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, sa creasca mobilitatea si în primul rând sa trecem de la statutul de „partener exotic“ la statutul de „partener principal“.
O privire rapida asupra rezultatelor primei runde de competitie a CEEX ne arata o distributie echilibrata în ARC a tuturor actorilor (fig.2 a si b), ceea ce dovedeste ca am pornit pe un drum bun.

Elaborarea strategiei de cercetare pentru 2007-2013 a fost atribuita prin licitatie publica unui consortiu larg, ce utilizeaza metode moderne de previziune si cu a carui prezenta comunitatea stiintifica a început sa se obisnuiasca. În scurta vreme vom primi primele rezultate pentru a putea defini viitorul Plan National.
Transferul tehnologic este de departe veriga cea mai slaba a sistemului românesc de cercetare, dezvoltare, inovare si asta nu pentru ca nu am dezvoltat infrastructuri de transfer tehnologic (Programul INFRATECH) sau portaluri de prezentare a rezultatelor, ci pentru ca nu am reusit un dialog eficient cu mediul economic. Este una din tarele cele mai adânci ale sistemului, caracteristica nu numai României, lipsa de dialog cu mediul economic.
Sfârsitul anului 2005 a adus o relativa relaxare a Ariei Românesti a Cercetarii datorita infuziei de proiecte substantiale din Programul CEEX, nu numai din modulul I si II, ci si din modulul de relatii internationale (III) si mai ales din modulul IV, cel dedicat infrastructurii de certificare a conformitatii.

5. CONSOLIDAREA ARIEI ROMÂNESTI
A CERCETARII
Anul 2006 a însemnat aproape dublarea fondurilor pentru cercetare, în bugetul de stat fiind repartizate ANCS 982 mil. lei fata de cca 500 mil. lei în 2005, fapt fara precedent în domeniu, ceea ce face ca acum în România procentajul alocat cercetarii sa fie de 0,38% din PIB. Trebuie mentionat ca în consens cu Ministerul Finantelor Publice, fondurile pentru cercetare cresc gradual, astfel ca în 2010 fondurile publice sa atinga obiectivul de 1% din PIB, conform programului lansat la Lisabona.
Din punct de vedere fiscal, tot în acest an s-au finalizat discutiile cu MFP pentru introducerea în bilantul firmelor a unei linii speciale dedicate evidentierii cheltuielilor de cercetare, dezvoltare si inovare, ceea ce va permite o evidentiere clara a acestora, pe de o parte, si pe de alta parte, introducerea unor masuri fiscale de încurajare. Noul Cod fiscal prevede o serie de facilitati fiscale, din care cea mai importanta este cea de deducerea cheltuielilor de cercetare si dezvoltare, mult prea putine dupa parerea mea.
MEdC – ANCS a primit, în lunile iunie si, respectiv, septembrie 2005, delegatia de experti ai Comitetului pentru Cercetare Stiintifica si Tehnica - CREST, care a avut misiunea de a evalua politicile de cercetare-dezvoltare si inovare din România. România a facut parte, voluntar, alaturi de Suedia si Spania, din grupul primelor trei state evaluate în 2005, în regim pilot. Rapoartele elaborate de Centrul de Cercetari Unificate de la Sevilla (JRC – IPTS) si de echipele de examinatori care au vizitat cele trei tari au fost publicate în revista „Cercetare-Dezvoltare si Inovare în România”, editata de MEdC-ANCS. Ne-au spus ceea ce stiam si nu eram în stare sa recunoastem, si anume ca pozitia României în contextul european este una de codasa si nu de fruntasa, dar ca suntem parte a sistemului si ca avem potential. Nici „European Innovation Scoreboard” nu ne-a iertat în acest an, asa cum nu a facut-o nici în anii anteriori. Suntem pe ultimul sau penultimul loc la mai toti indicatorii (vezi de exemplu figura 3, pozitia României în raport cu numarul de patente europene depuse la 1 milion de locuitori).

Programul CEEX a stârnit emulatie în mediul de cercetare nu numai prin dublarea practica a numarului de proiecte depuse la modulele I si IV, 2367 de propuneri depuse în 2006 fata de 1329 de propuneri în 2005 la modulul I, respectiv 413 propuneri în 2006 fata de cele 166 de propuneri în 2005, la modulul IV, ci si prin cresterea calitatii acestora.
Prezentam mai devreme unul din scopurile acestui program, acela de a creste capacitatea de absorbtie a fondurilor europene si de a transforma statutul de „partener exotic“ în statut de „partener principal“.
Aceasta presupune, pe de o parte, parasirea totala a mentalitatii reactive de genul „participam, dati-ne temele si vedem noi cum ne descurcam“, care a generat rezultatele cunoscute, iar pe de alta parte, înseamna asumarea unei abordari proactive, pragmatice, în care sa ne afirmam interesul, capacitatile si disponibilitatea si sa ne focalizam pe sustinerea prioritatilor, pe planificarea si programarea riguroasa a acestora.
Aderarea României la Uniunea Europeana începând cu 2007 ne ofera sansa si oportunitatile de a fi la, si în, granitele Uniunii Europene, si nu la marginile ei.
Începând cu anul 2007 România va putea beneficia de un consistent sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin fondurile structurale, dar care se va materializa numai daca proiectele propuse sau fundamentate de comunitatea stiintifica româneasca vor întruni standardele de calitate solicitate de regulile acesteia.
Lansam în acest an un nou program pe care îl intitulam IMPACT, cu scopul de a pregati comunitatea stiintifica în scrierea de proiecte si de a pregati portofoliul de proiecte românesti de infrastructuri de cercetare pentru a aplica pentru finantare din aceste fonduri.

6. În loc de concluzii
Aria Româneasca a Cercetarii nu este completa fara componenta finala, a rezultatelor. În acest domeniu trebuie sa schimbam radical optica: nu teancul de hârtie denumit pompos „raport de cercetare“ este cel care justifica investitia în cercetare, ci rezultatele recunoscute de catre comunitate.
Investitia în cercetare trebuie sa se materializeze prin rezultate demonstrabile si masurabile ale cercetarii într-una din cele trei directii de mai jos:
– recunoasterea din partea comunitatii stiintifice (articole de calitate publicate în reviste citite si citari);
– protectia, prin patente sau alte forme legale, a drepturilor de proprietate asupra rezultatelor obtinute;
– veniturile obtinute din valorizarea rezultatelor cercetarii (transfer tehnologic, drepturi de autor, promovarea în cariera).
Va reusi oare Cenusareasa moderna sa-i adune pe slujitorii fideli în jurul ei, vor reusi oare slujbasii sa-l convinga pe Print ca ea este cea autentica, va ajunge oare în acest mod ceea ce îi dorim cu totii, si anume Printesa Guvernarii? Ramâne de vazut, noi, slujitorii ei fideli, credem ca DA!

Bucuresti, iulie 2006