INDUSTRIA TEXTILA ROMANEASCA IN DECLIN
Data: 16-31 august 2008
Dupa ’89 industria textila din tara noastra a ajuns o ramura in regres. Este dominata de companii cu productie tot mai mica, cu marje de profit injumatatite si fara vreo perspectiva prea apropiata de a reveni pe fagasul normal. Declinul propriu-zis a inceput in 1994, odata cu intarirea brusca a monedei nationale si scumpirea utilitatilor cu 42%. Criza s-a accentuat odata cu invazia de produse ieftine din Asia, iar dupa integrarea Romaniei in UE nici mana de lucru nu mai este la fel de ieftina ca acum cativa ani. Un tricou produs in China, cel mai mare jucator mondial in textile si confectii, iese dintr-o fabrica din ‘tara dragonului galben’ la 1,3 euro, in timp ce romanii il produc cu 5,4 euro! Nu trebuie sa uitam ca ‘textilistii’ de la sudul Marelui Zid Chinezesc nu numai ca dispun de cea mai mare industrie textila de pe mapamond, dar sunt lideri mondiali si la exportul de textile-confectii. O alta problema in aceasta ramura, pe care o recunosc toti producatorii, este disparitia dramatica a industriei primare care furniza materia prima fabricilor de confectii. In locul renumitelor marci de filaturi si tesatorii de bumbac, lana si matase, care au fost lasate in mod iresponsabil sa se prabuseasca (Dorobantul Ploiesti, Carpatex Brasov, Tricodava Bucuresti si multe altele) n-a mai aparut nimic, iar pe terenurile respective, inhatate de dezvoltatorii imobiliari, s-au construit blocuri-turn, supermaketuri sau ansambluri rezidentiale. Cele cateva mari branduri de confectii si tricotaje din anii ‘80 (Braiconf, Steilmann, Apaca, Adesgo s.a.) produceau si vindeau ‘produse de marca’ in toata lumea si aduceau in visteria Romaniei miliarde de dolari. Majoritatea si-au restrans activitatea, punandu-li-se ‘batista pe toba’. Multe fabrici mari de confectii textile au fost inchise sau inlocuite cu zeci de mici fabrici de confectii. Au aparut, peste noapte, ca ciupercile dupa ploaie, sute de ateliere si mici fabrici de confectii ale caror nume nu spun nimic: Rive conf, Kira Group, Goldstein Rye Fargo, Ciserom etc. Dupa 1994, din cauza profiturilor in cadere libera si a platii cu intarziere a produselor livrate, multe intreprinderi de confectii au ajuns in pragul falimentului. ‘In acest context, intreprinzatorul trebuie sa aiba lichiditati suficiente. Practic platesti cand cumperi, iti blochezi banii in stocuri, si nu incasezi imediat, ci in general la termene de plata la 90 -120 de zile’, a declarat Maria Grapini, director general al producatorului de confectii Pasmatex Timisoara si presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare din Romania (FEPAIUS). In plus, de doi ani incoace intreprinderile de profil se lupta cu lipsa de forta de munca. Cifrele FEPAIUS arata ca in acest interval productia industriala a scazut cu circa 26% si aproape 80.000 de salariati au fost trecuti pe lista disponibilizarilor sau au plecat de buna voie.
Recenta majorare a preturilor la gaze si la energie electrica va determina cresterea costurilor de productie si implicit inchiderea multor fabrici de confectii
Joseph Seroussi, proprietarul J&R Enterprise, unul dintre cei mai mari producatori de confectii din Romania, a fost printre primii afectati de restrangerea pietei. Din cinci fabrici de confectii (Ikos Conf si Norada Odorheiu Secuiesc, Serca Calarasi, Serconf Botosani si T.J.R. Industries), patronul Seroussi a ramas numai cu trei, dupa ce a vandut Serca si a inchis-o pe cea din Tulcea. In ultimii doi ani, de la fabricile grupului J&R Enterprise au plecat in jur de 2000 de angajati, iar productia s-a redus dramatic, de la 1,5 milioane de costume produse anual, la un milion! Evident ca si incasarile grupului J&R Enterprise au scazut cu aproape 40% in ultimii patru ani, ajungand anul trecut la 30 milioane euro.
Dincolo de cauze si efecte, cert este ca pentru multe fabrici, terenurile au devenit o potentiala sursa de finantare, considera Bogdan Belciu -manager la firma de consultanta A.T. Kearney Romania vede relocarea operatiunilor in zone mai ieftine si reinvestirea in business a surplusului de bani, ca decizii normale pentru orice firma care are oportunitati de dezvoltare, dar nu si fondurile necesare investitiei. Grupul Pasmatex Timisoara a inceput deja regruparea afacerii. Compania controleaza in prezent alte cinci firme de productie si servicii: Pasmatex Conf International (care produce in lohn pentru austriecii de la Triumph International), Marion (brand propriu de lenjerie), Pasmatex Fashion (in care lucreaza brandurile de imbracaminte Mery Style si Grapini), SP Label (firma mixta romano-germana care produce si comercializeaza etichete textile) si firma de consultanta Smart Consult. De anul viitor, structura grupului, care in prezent are 600 de angajati si afaceri cumulate de 5 milioane de euro, va fi alta. ‘Restructurez dar nu renunt la nimic din ce am creat’, spune managerul cu mentalitate expansionista Grapini, facand referire la faptul ca va inchide firma Marion din Baia Mare, pe motiv de lipsa de personal si costuri mari de gestionare si va include brandul cu acelasi nume in portofoliul Pasamatex Fashion.
Noua majorare a preturilor la utilitati, care a avut loc la inceputul lunii iulie, este asteptata sa aduca o crestere cu pana la 4% a costurilor de productie ale firmelor din industria textila, potrivit jucatorilor de pe piata de profil. Maria Grapini este de parere ca intreprinderile mici si mijlocii sunt cele mai afectate de aceasta noua majorare a costurilor. ‘Pentru IMM-uri e cel mai greu. Nu vom mai fi deloc competitivi, pentru ca, pe langa criza de forta de munca, acum sunt si costurile mari’, a declarat patronul producatorului de textile si confectii Pasmatex. Aceasta a precizat ca, ‘la nivelul Uniunii Europene, 99% dintre firme sunt reprezentate de IMM-uri, in Romania, ponderea acestora fiind de circa 95%.’ ‘Aceste firme nu pot accesa nici fondurile pentru cofinantare, ceea ce va ingreuna situatia’, a mai spus reprezentanta FEPAIUS. Potrivit acesteia, ponderea utilitatilor in costuri este de circa 4,5%, la aceasta adaugandu-se si majorarea preturilor la transport si la materia prima. ‘Este un cumul de preturi care se va vedea incepand cu luna septembrie’, a adaugat Maria Grapini.
‘Majorarea preturilor la gaz si la energie afecteaza costurile din industrie. Consider ca va fi si mai greu acum sa ne batem cu produsele din Asia, pentru ca acolo cred ca aceste costuri sunt oarecum constante’, a declarat Gheorghe Caescu, directorul general al Iasitex, unul din principalii jucatori de pe piata locala de textile. Potrivit acestuia, ‘solutia pe care firmele de profil ar trebui sa o adopte este tehnologizarea. Trebuie investitii in tehnologie, trebuie cumparate utilaje pentru a reduce costurile’, a mai spus Caescu. Acesta este de parere ca, ‘daca nu se vor putea alinia acestor noi cheltuieli, tot mai multe firme romanesti care activeaza in industria textila se vor inchide’.
Fabricile romanesti conduse de manageri cu mentalitate expansionista ‘vor trece Prutul’
Lipsa fortei de munca a condus la reorientarea firmelor din industria textila spre alte tari, pentru gasirea de noi subcontractori. Recent, reprezentantii Alison Hayes Romania, filiala locala a producatorului britanic de confectii de dama Alison Hayes, se indreapta spre Republica Moldova si spre Vietnam, in cautarea de subcontractori, pentru a suplimenta necesarul de produse pe care firma le distribuie, in proportie de 90%, catre export. Anul trecut, si reprezentantul Iasitex declara ca firma din ‘dulcele targ al Iesilor’ ia in considerare varianta mutarii productiei in lohn in Republica Moldova, ca solutie pentru scaderea costurilor de productie. Se estimeaza ca piata locala de textile va inregistra in 2008 o scadere de 10%. De la 830 000 de angajati in 1990, in prezent mai lucreaza circa 390 000, aproximativ 20 000 de posturi din industrie fiind vacante.
Sfarsitul epocii de aur a firmelor occidentale care lucreaza in lohn
Miza pe salariile mici ale muncitorilor romani nu va mai fi valabila. Epoca de aur a firmelor occidentale care lucreaza in lohn si care au facut in Romania bani usor se apropie de sfarsit. ‘Lohn-ul, care cuprinde 85% din industria confectiilor, va mai trai in Romania maximum 4-5 ani, spune Razvan Mustea, directorul de reprezentanta al celor trei fabrici Vesti-Ro din Focsani. ‘Alternativa -adica lansarea de branduri proprii -nu este o afacere simpla. In primul rand pentru ca trebuie sa concurezi firme internationale cu renume Pierre Cardin, Dior, Hugo Boss, Gianfranco Ferri.’ Toate cele doua milioane de produse vestimentare care ieseau anual din cele trei fabrici Vesti-Ro atarnau pana anul trecut pe umerasele unor magazine occidentale precum Steilmann, H&M sau Cristian Dior’. Din acest an insa, Vesti-Ro a inceput sa vanda o mica parte din productia interna, sub eticheta proprie -Senso. Peste cinci ani intentioneaza sa invadeze piata locala cu aceste produse de inalta calitate. Toate cele trei fabrici Vesti-Ro vor produce atunci doar pentru piata interna. Schimbarea de atitudine a producatorului din Focsani -o intreprindere etalon in domeniu, cu venituri anuale de 10 milioane dolari -marcheaza un nou trend in industria textila romaneasca. Tot mai multe fabrici de confectii, care au facut profit aproape exclusiv din productia in lohn, incearca lansarea si impunerea pe piata, interna a unor marci proprii de imbracaminte, cu produse de inalta calitate. Principala motivatie a acestei tendinte este temerea ca integrarea Romaniei in UE va duce la cresterea salariilor, obligand firmele vestice sa caute mana de lucru ieftina in alte tari, mai la est de Romania. Producatorii estici s-ar putea orienta chiar si spre China. Este extrem de important sa ai produse competitive pe piata. ‘Aparitia si consolidarea brandurilor romanesti care sa ofere produse competitive mai scumpe decat chinezismele actuale, dar mai ieftine decat brandurile straine, ii va orienta treptat pe consumatori spre produse de calitate superioara’, spune Grapini. Dar mai intai cumparatorii trebuie obisnuiti cu brandurile locale. Acest lucru este din ce in ce mai greu, in conditile in care piata romaneasca devine tot mai interesanta pentru producatorii occidentali. ‘E o densitate mare pe piata’, spune Alin Galatescu, director de imagine la retailerul autohton de fast fashion TinaR, firma care vinde in fiecare sezon 120.000 de produse in cele 14 magazine TinaR din tara. ‘Aceasta densitate creste odata cu inmultirea marilor centre comerciale, care vor lua foarte mult din clientele’.