Cunoasterea istoriei tehnicii - conditie necesara pentru stimularea activitatii creative si dezvoltarea procesului inovarii
Data: 16-31 iulie 2009
Economia romaneasca in proces de tranzitie reclama ca o cerinta vitala stabilizarea cadrului macroeconomic, astfel incit sa se poata aborda in mod integrator toate aspectele relevante si necesare restructurarii si modernizarii societatii romanesti. În aceste conditii, singurul mod vital de a asigura dezvoltarea economica si de a crea premise pentru cresterea competitivitatii industriei nationale este de a aplica modelul de dezvoltare bazat pe inovare, in care unul dintre elementele strategice centrale ar trebui sa fie sistemul de stiinta si tehnologie autohton. În acest mod s-ar crea conditii de intilnire la nivel national a ,,producatorilor si beneficiarilor de innoire“ in cadrul unui proces integrator de inovare prin transfer tehnologic.
Experienta tarilor industriale a demonstrat ca pentru dezvoltarea cu succes a unei economii este necesar ca, la nivel macroeconomic, sa se dezvolte procese de inovare, iar practica a confirmat ca pentru promovarea unui proces de inovare la nivel national nu este suficient sa dispui numai de mai multe cunostinte, mai multa stiinta aplicata, concretizata in noi tehnologii, in noi produse si servicii, ci si de o noua forma de prezentare a noilor produse, de o noua structura functionala, de o noua forma organizatorica, de noi metode de gestiune si organizare a muncii, pe scurt sa se dezvolte, pe baza eforturilor creative, un proces de inovare care sa conduca la:
crearea valorii prin diferentierea, pe de o parte, intre ritmul dezvoltarii si cel al implementarii in economie de noi produse si tehnologii si, pe de alta parte, intre evolutia cerintelor pietei si dinamica schimbarilor tehnice si tehnologice;
furnizarea valorii prin evolutia structurii organizatorice astfel incit aceasta sa reflecte schimbarile in tehnologie, in produse si in strategia pietei si sa-si conserve capacitatea de a actiona armonic cu schimbarile continue in aceasta strategie;
selectarea pentru investitii a tehnologiei optime pentru a putea anticipa si raspunde la schimbarile comportamentale ale competitorilor, furnizorilor si clientilor.
În perspectiva integrarii europene, in tara noastra se impune sa se intensifice competitivitatea unitatilor economice prin cresterea eficacitatii, a utilitatii si aplicabilitatii rezultatelor activitatii de C&D, iar aceasta nu se poate rezolva daca nu se pune accentul pe dezvoltarea creativitatii. Singurul mod real de a asigura dezvoltarea economica si de a crea premise pentru cresterea competitivitatii industriei nationale este de a actiona antientropic prin aplicarea modelului de dezvoltare bazat pe valorificarea potentialului creativ.
Pe plan international, parteneriatul dintre industrie si cercetare si actiunile in retea aduc laolalta principalii actori in jurul rezultatelor cheie din procesul complex al cercetarii-dezvoltarii-inovarii (CDI) si formeaza legaturi esentiale pentru convertirea rezultatelor activitatilor creative in totalitatea lor si nu numai a rezultatelor obtinute in procesul de cercetare-dezvoltare in noi produse si servicii, in noi cai de distributie si noi procedee de utilizare a acestora.
Pentru a dezvolta procesul inovarii, economia nationala trebuie sa fie pregatita sa stimuleze activitatea creativa, schimburile economice avind ca obiect nu numai noi produse si servicii, ci si noi idei, noi rezultate ale activitatii inovatoare. Toti agentii economici trebuie sa se situeze in lantul inovarii, care, daca este bine condusa, faciliteaza crearea de noi locuri de munca, noi produse si servicii, creind conditii pentru cresterea bunastarii.
În prezent, in rindul popoarelor exista o pregnanta preocupare pentru a se face bilantul cultural national, pentru a stabili ce s-a primit pentru dezvoltarea culturii nationale si cu ce a contribuit fiecare neam la dezvoltarea culturii universale. În 1981, academicianul Virgil Cindea completa cele expuse de Nicolae Iorga, in cartea „Locul romanilor in istoria universala“, sustinind ca nu numai dispunerea geografica, sistemul hidrografic, configuratia zonei, climatul si resursele in care s-a dezvoltat natiunea romana au determinat perenitatea ei, ci si „spiritul creativ al natiei, acumularile celor create si transmiterea lor de-a lungul timpului ca valori civilizatoare, precum si respectarea de catre generatiile succesive a tuturor traditiilor celor de dinaintea lor, cu care simteau ca formeaza un intreg unitar dincolo de limitele istoriei conventionale“.
Contextul tranzitiei a facut ca activitatea creativa si, implicit, procesul de inovare in Romania sa scada dupa anul 1989 in mod substantial. Este semnificativa in acest sens scaderea numarului de cereri de brevet de inventie inregistrate de romani la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci in perioada 1990-2008 si, in acelasi timp, cresterea pe o anumita perioada a numarului de cereri de brevet de inventie straine, inregistrate in tara noastra, ceea ce semnifica o crestere a interesului de export in Romania a produselor de tehnica noua sau licente.
Analiza fenomenului de reducere a interesului inventatorilor de a-si proteja creatiile lor prin brevet de inventie evidentiaza, in principal, urmatoarele aspecte: interesul scazut al intreprinzatorilor romani pentru zestrea cercetarii nationale; slaba sprijinire a ideii de inovare; lipsa unei activitati consecvente si organizate a mass-media pentru promovarea creatiei intelectuale (drept de autor sau proprietate industriala) romanesti; modul de gindire si actiune al unor conduceri de unitati economice si al unor creatori tehnici nu este in concordanta cu realitatea conditiilor social-economice in care traim dupa anul 1990; lipsa certitudinii, in conditiile de tranzitie economica, a respectarii cadrului legal in vigoare.
Cu toata scaderea pronuntata a numarului de cereri de brevet inregistrate in Romania, creatorii romani s-au impus permanent in fata comunitatii stiintifice si tehnice internationale. Premiile obtinute de inventatorii romani an de an la Salonul International al Inventiilor de la Geneva precum si la Salonul Mondial al Inovarii, Cercetarii si Noutatii Tehnologice de la Bruxelles sunt o dovada in acest sens.
Este nevoie, si in tara noastra, sa se monitorizeze si stimuleze miscarea de inovare, pentru ca organizatiile economice sa devina organizatii instruibile in care datele, informatiile, cunostintele explicite ar putea circula liber, printr-o coparticipare a salariatilor la diseminarea acestora. În acest nou tip de organizatie, aportul creativ s-ar putea dezvolta prin cresterea interesului salariatilor pentru activitatea creativa ca urmare a transformarii relatiilor de serviciu de subordonare in relatii principiale, obiective, bazate pe criterii juridice.
(Continuare in nr. viitor)
Alte articole

