De la Stefan Odobleja la Henry Markram sau de la Psihologia consonantista la creierul artificial

În anul 1938, Stefan Odobleja a publicat, la Paris, Psychologie consonantiste, o lucrare stiintifica in care a prezentat rezultatele studiilor comunicatiilor si controlul intre diferite subsisteme constituind un organism viu sau o masina construita de om. În acest volum el a stabilit majoritatea termenilor privind cibernetica. S-a considerat ca aceasta lucrare a reprezentat sinteza ciberneticii generalizate. În anul 1939, tot la Paris, Stefan Odobleja a publicat volumul al doilea al acestui tratat, caracterizat de peste 900 de pagini si 300 de figuri.
Multa vreme lucrarea lui a ramas neinteleasa, asa cum neintelese au ramas multe creatii romanesti, precum Sonicitatea lui Gogu Constantinescu, Avionul cu reactie al lui Henri Coanda si altele. Abia in anul 1948, matematicianul Norbert Wiener a publicat Cibernetica. Unii electronisti au inteles, dupa aceea, importanta comunicatiilor si controlului diferitelor subsisteme constituind o masina construita de om si au creat primele calculatoare electronice, cu ajutorul tuburilor electronice.
Realizarea tranzistoarelor si mai apoi a CIP-urilor a permis noi generatii de calculatoare electronice. Inteligenta artificiala a devenit un domeniu indeobste acceptat. Campionatele de sah cu calculatoarele electronice au devenit o practica. Programarea calculatoarelor a permis folosirea acestora in locul oamenilor in tot mai multe activitati. Retelele neuronale au constituit un alt factor de progres in domeniu.
Un creier artificial functional va fi construit in maximum zece ani, au anuntat oamenii de specialitate de la Universitatea Oxford, a scris la 24 iulie 2009 Daily Mail. Henry Markram, coordonatorul acestui proiect Blue Brain, a declarat ca anumite elemente ale creierului artificial au fost deja create si testate. Markram mai spune ca echipa sa lucreaza la dezvoltarea unui creier sintetic uman, care ar ajuta la dezvoltarea tratamentelor pentru bolnavii mintali. „Nu este imposibil sa construim un creier uman. O vom face in zece ani“, a mai declarat cercetatorul.
Proiectul Blue Brain a fost initiat in anul 2005 si isi propune sa realizeze primul creier de mamifer in laborator. Oamenii de stiinta se axeaza pe simularea unei coloane neocorticale, cea mai mica unitate functionala a neocortexului. „Este un nou creier“, a explicat cercetatorul. "Mamiferele aveau nevoie de el pentru ca trebuiau sa faca fata responsabilitatilor parentale, interactiunilor sociale complexe, ale functiilor cognitive", a mai adaugat Markram.
În ultimii 15 ani, profesorul Markram si echipa sa au studiat in special structura coloanei neocorticale.