Carte de prietenie: Romania – Studentii albanezi de-a lungul timpului Marturii despre anii tineretii si formarii profesionale
Data: 16-31 august 2010
Doi ingineri pensionari albanezi – Zhani Canco, Eqrem Beci – care au studiat in Romania, alaturi de alti peste 300 de conationali, in perioada 1948 – 1989 (peste doua treimi din numarul total au studiat la institutii de invatamint superior cu profil de inginerie – geologie, petrol si gaze, silvicultura si prelucrarea lemnului, constructii, arhitectura, chimie, agricultura etc.) au elaborat o deosebit de interesanta lucrare, intitulata Romania – Studentii albanezi de-a lungul timpului.
Cei mai multi tineri albanezi formati in scolile superioare romanesti, prin eforturile si capacitatile lor, s-au evidentiat ca specialisti capabili, lasind urme distincte in domeniile lor de activitate in dezvoltarea tarii lor.
Cartea cuprinde patru capitole.
În primul capitol se prezinta Romania, cu datele fundamentale ale istoriei si culturii tarii noastre. Astfel, cartea serveste si ca un ghid pentru albanezii care vor sa viziteze Romania, pentru cei care incep studiile in tara noastra.
În capitolul al doilea, intitulat Legaturile albanezilor cu Romania, se evoca unele dintre momentele importante ale relatiilor bilaterale, incepind cu migratiile vechi, de acum multe secole, continuind cu cele din a doua jumatate a secolului XIX si prima jumatate a secolului XX, ajungind pina in zilele noastre.
Statul si poporul roman au stat mereu alaturi de poporul albanez si l-au sustinut in aceste momente hotaritoare ale istoriei, cind lupta politica, diplomatica si armata s-a incununat cu independenta Albaniei, la 28 noiembrie 1912. Romania a fost primul stat care a recunoscut independenta Albaniei. De o mare sustinere s-a bucurat de la marele istoric Nicolae Iorga.
În perioada de dupa Primul Razboi Mondial s-au dezvoltat legaturile economice, comerciale si culturale intre cele doua tari prietene. În aceasta perioada a luat un nou avint scolarizarea albanezilor, atit a celor autohtoni, cit si a celor veniti din tara lor de origine.
Sunt multe personalitati din Romania, de origine albaneza, care au devenit cunoscute si remarcate in domeniile lor de activitate.
Dupa anul 1990, relatiile romano-albaneze se dezvolta in noile conditii. În acest cadru, se evidentiaza si legaturile cu AGIR ale inginerilor Kristaq Zeqo, Zhani Canco si Irakli Premti, care au participat si au prezentat diferite lucrari la simpozioanele Asociatiei.
În acest capitol se infatiseaza, pe scurt, si date despre comunitatea de aromani din Albania, o comunitate veche, bine integrata, cu personalitati in viata politica si culturala, relatiile intre albanezi si aromani caracterizindu-se prin coexistenta exemplara, relatii care servesc si ca un pod de prietenie dintre cele doua popoare.
În capitolul trei – Studentii albanezi in Romania in a doua jumatate a secolului XX – se fac referiri la perioada 1948 – 1989, evidentiindu-se ca, in acest interval, au studiat in tara noastra 300 de studenti albanezi, la 21 de institutii de invatamint superior, in 43 de facultati: la Bucuresti peste 80 la suta, la Brasov 14 la suta, precum si la Galati, Timisoara, Cluj si Constanta.
Dupa analiza si prelucrarea datelor provenite din CV-urile a 213 studenti din aceasta perioada (peste 75 la suta) rezulta ca: aproape 35 la suta din numarul total au fost angajati in sistemul de invatamint superior si 15 la suta in cel de invatamint mediu; aproximativ o treime au activat in institutii de proiectare si cercetare in diferite perioade de timp. Ca rezultat al studiului si cercetarii in sistemul de invatamint superior, in institutiile de studii si proiectari, dar si in productie, 55 de persoane (peste o patrime din numarul total) au primit grade si titluri stiintifice – profesori, doctori si alte titluri stiintifice, doi academicieni, prof. Iosif Adhami si prof. Ylli Popa, care, pentru o perioada de 10 ani, a fost presedinte al Academiei de ?tiinte din Albania. Alte date: 20 la suta au activat in institutii centrale de stat in diferite functii (specialist, sef de departament, director general, chiar si ministru); 30 la suta au facut stagii de calificare si specializare in strainatate (inclusiv in Romania); peste 50 la suta au primit decoratii si titluri de onoare, dintre care 7 persoane au primit Premiul Republicii.
În perioada 1962 – 1989, in principal in anii 1965 – 1975, au studiat in Romania in jur de 20 de tineri, raspinditi in mai multe facultati. De asemenea, in aceasta perioada, aproximativ 55 de specialisti albanezi din diferite domenii de activitate, majoritatea din medicina, au fost in Romania pentru perioade cuprinse intre 3 luni si un an, mai ales cu burse de la organizatii internationale, pentru calificari si specializari postuniversitare pe linga diferite institutii de cercetare sau de invatamint superior din tara noastra, experienta cistigata fiind reflectata in activitatea lor dupa intoarcerea in Albania.
În timpul sederii in Romania, studentii albanezi si-au facut multi prieteni, au cunoscut natura, cultura, traditiile poporului prieten. Desi a trecut atit timp, generatia reprezentata de autorii cartii pastreaza amintirile cele mai frumoase si de neuitat din anii traiti in Romania, pentru primirea calduroasa din partea colegilor si pentru toti oamenii pe care au avut ocazia sa-i cunoasca si carora le exprima o profunda recunostinta. Totodata, ei multumesc profesorilor si intregului corp didactic, care, cu un inalt nivel tehnico-stiintific, le-au transmis cunostintele si i-au pregatit pentru domeniile lor de studii.
Autorii scriu urmatoarele: „Peste tot in Romania, studentii albanezi am simtit cum pulseaza frumusetea si cultura mostenita de la o generatie la alta. Romania este o tara a bisericilor si a muzeelor, tara unui popor cu suflet artistic mare, o tara imprevizibila si fascinanta. Orasele romanesti poarta valori arhitectonice, unde se simte ceva de la muzica lui G. Enescu, de la poezia lui Mihai Eminescu, din pictura fina a lui Lucian sau din sculptura lui Constantin Brincusi. Aici cladirile au uneori forma ospitalitatii, pe care am intilnit-o peste tot pe unde am fost; in camine, la universitate, in excursiile didactice si alte excursii, peste tot am simtit calduroasa primire. Bucurestiul este simbolul tarii, simbol national. Bucurestiul si toate orasele din Romania te surprind ori de cite ori le vizitezi. Bucurestiul are o arhitectura impozanta si fina, unde gaseste echivalenta denumirea «bucur», care, in limba albaneza, inseamna «frumos». Obiectele construite aici sunt de stiluri diferite si pastreaza vie memoria si forma spiritului fiecarei etape istorice bucurestene. Mari arhitecti romani sunt autori ai cunoscutului stil neoromanesc, care impleteste elementele arhitecturii cu elemente din arhitectura europeana moderna“.
În anii ’90, cu ajutorul si sprijinul statului roman, au fost primiti in fiecare an sute de studenti albanezi in tara noastra. Se estimeaza ca, de-a lungul acestei perioade, au terminat studiile peste 1000 de studenti, in timp ce aproximativ 500 isi continua studiile (liceale, universitare, postuniversitare si de doctorat). Întorsi in Albania, ei se integreaza cu succes in economia de piata si in viata social-culturala.
În capitolul al patrulea sunt prezentate 263 de CV-uri, ale unor studenti si persoane care s-au specializat in Romania.
Autorii isi exprima speranta ca aceasta carte, care reflecta in mod concis activitatea si contributia specialistilor albanezi care au studiat in tara noastra in perioada 1948 – 1989 la dezvoltarea invatamintului, stiintei, culturii, economiei si, in general, la dezvoltarea tarii, care prezinta cititorului informatii despre Romania, va influenta dezvoltarea relatiilor si prieteniei vechi dintre popoarele albanez si roman.
În carte sunt adresate multumiri tuturor celor care i-au sprijinit pe studentii albanezi, intre care presedintele AGIR, prof. dr. ing. Mihai Mihaita, mentionindu-se, la bibliografie, cartea sa, Repere ale ingineriei romanesti. Totodata, se releva ceea ce reprezinta AGIR, publicatia Univers ingineresc, simpozioanele care se organizeaza de Asociatie, atit in plan intern, cit si international.