Noi aparitii in Editura AGIR
Data: 16 - 31 august 2012
Marius Guran
Monografia informaticii din Romania
Editura AGIR, Bucuresti, 2012, ISBN 978-973-720-409-7, 17×24 cm, legata, 706 pag., 50 lei/ex.
Initiativa realizarii acestei monografii isi are originea in anul 2008, bazandu-se si pe incurajarea data de prof. Mihai Draganescu, dupa un simpozion organizat la Academia Romana privind istoria calculatoarelor si a retelelor de calculatoare. Ca persoana care a trait la intensitate maxima evolutia acestui domeniu in tara noastra, incepand din anii ’50, ca student al Facultatii de Electronica si Telecomunicatii din Institutul Politehnic Bucuresti, cu stagii de practica si proiect de diploma realizate la IFA, cu activitate continua in invatamantul superior, in cercetare-dezvoltare, in coordonarea unor proiecte importante, precum si cu responsabilitati in institutii centrale, prof. univ. dr. ing. Marius Guran a considerat ca isi face o datorie de constiinta prin consemnarea evenimentelor traite si valorificarea documentatiei de care dispunea.
Continutul capitolelor din acest volum poate trezi nostalgii pentru cei care se regasesc in evolutia domeniului, in cercetare-dezvoltare, fabricatie, invatamant, inclusiv in utilizarea calculatoarelor in proiecte si aplicatii de pionierat, dupa cum poate trezi si interesul tinerei generatii, care a preluat si a dezvoltat domeniul, avand responsabilitatea mentinerii lui la niveluri inalte de competitivitate, intr-o societate marcata de tehnologiile informationale si de comunicatii, ca societate bazata pe cunoastere si inovare.
In Capitolul 1 s-a facut o prezentare sintetica, pe plan mondial si national, a evolutiei domeniului, in anii ’50 si ’60, cu initiativele, activitatile si realizarile de pionierat din Romania.
In Capitolul 2 s-a facut o prezentare a fabricatiei calculatoarelor electronice si echipamentelor auxiliare (sau periferice), inclusiv a cercetarii-dezvoltarii, ca hardware si software de baza, in sprijinul fabricatiei, in principalele intreprinderi si institutii infiintate si puse in functiune in anii ’70.
In Capitolul 3 s-a facut o prezentare a utilizarii calculatoarelor electronice prin institutii si domenii reprezentative in realizarea programelor aplicative si sistemelor informatice, prin centre de instruire si pregatire intensiva a specialistilor, prin centre de calcul teritoriale si departamentale/ministeriale/institutionale.
In Capitolul 4 se prezinta initiative si actiuni legate de realizarea unor proiecte reprezentative in domeniul informaticii, cu un mare impact la nivel national sau al unei ramuri economice, rezultate din activitati de cercetare-dezvoltare sau proiecte de pionierat, reprezentative, in anumite domenii, ale unor firme si consortii straine si romanesti.
In Capitolul 5 se prezinta cadrul general al dezvoltarii domeniului ICT, strategii si politici inainte si dupa 1990, principalele coordonate ale cooperarii internationale, care au permis dezvoltarea domeniului, precum si unele stagnari sau regrese, inclusiv dupa 1990, privind integrarea in UE, cu date statistice privind industria ICT.
In Capitolul 6 se prezinta situatii, evenimente si documente inedite, legate de dezvoltarea informaticii, pe plan intern si international, unele necunoscute publicului larg sau celor din domeniu, inainte si dupa 1990.
Anexele prezinta documente oficiale originale, inedite, sau cu circulatie restransa, din perioada 1970 - 1990, documente despre elaborarea Strategiei Snagov, de aderare si integrare in Uniunea Europeana, inclusiv in domeniul ICT (1995), comunicari si studii privind istoria calculatoarelor, retelelor de calculatoare si comunicatiilor, a infrastructurii de comunicatii si serviciilor pentru domeniul educatiei, cercetarii-dezvoltarii si culturii din Romania.
Se poate spune, in concluzie, ca exista premisele pentru tanara generatie sa preia si sa dezvolte mostenirea trecutului, incercand sa aduca indicatorii specifici societatii informationale, ca societate bazata pe cunoastere, la nivelul tarilor dezvoltate din UE si din lume.
Cititorii care pot aduce completari documentate la temele si subiectele tratate in monografie (prospecte, acte oficiale, fotografii etc.) o pot face, adresandu-se editurii, pentru a contribui la completarea arhivei existente, atasata acestui volum, precum si la o eventuala reeditare, autorul multumindu-le anticipat pentru contributia lor, care va fi mentionata ca referinta, asa cum s-a procedat si cu cei care au manifestat disponibilitatea pentru aducerea unor marturii si documente, mentionate in acest volum.