Solutii concrete la situatii concrete
Data: 16 - 31 august 2012
Oricat de necesare ar fi dezbaterile, macar in fazele de etape, se impune formularea de concluzii si adoptarea de masuri. Astfel, se poate defini - intr-o maniera sintetica - decizia Comisiei Europene de a se finaliza, pana la 7 august a.c., dezbaterile consacrate relansarii industriale a spatiului comunitar. La data respectiva, a fost programata elaborarea unui document intitulat O politica industriala integrata pentru Era Globalizarii, punand competitivitatea si sustenabilitatea pe primul plan. Dincolo de titlul care comporta, poate, o redactare ceva mai inspirata, se contureaza cat se poate de clar cateva idei directoare, fundamentale.
Prima dintre acestea face legatura directa intre politicile industriale si ceea ce se numeste Era Globalizarii. De asemenea, prezinta cel mai mare interes sintagma „politica industriala integrata”, ceea ce releva, pe de-o parte, unitatea UE si, pe de alta parte, unitatea componentelor unei autentice politici industriale. Apoi, ideea de competitivitate decurge legic si logic din insesi exigentele Erei Globalizarii, intrucat UE trebuie sa faca fata cu brio unui mediu concurential tot mai agresiv. In sfarsit, ideea de sustenabilitate indeamna la realism si rationalitate.
Nu putem sa nu remarcam consonanta dintre aceasta viziune strategica si cea promovata de AGIR, in structurile societatii civile, privind necesitatea imperioasa a elaborarii si aplicarii unor politici publice menite sa asigure reindustrializarea Romaniei.
Revenind la documentul UE, se cer remarcate solutiile propuse pentru orizontul anului 2020. Pe prim plan se afla cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, respectiv o rata de 75% a populatiei active. Pe locul al doilea - in stransa legatura cu primul obiectiv, dar si cu toate celelalte - se afla cercetarea si dezvoltarea. Se preconizeaza, la nivelul UE, sa se aloce acestor domenii 3% din PIB-ul comunitar. Al treilea grup de solutii vizeaza obiectivele stabilite ca raspuns la schimbarile climatice pe linia promovarii dezvoltarii durabile. In acest sens, sunt de mentionat reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera fata de 1990, cresterea ponderii surselor de energie regenerabila la 20 de procente, majorarea, tot cu acelasi procentaj, a eficientei energetice. Al patrulea obiectiv se centreaza pe procesul de educatie. Se preconizeaza reducerea abandonului scolar sub 10% si cresterea la peste 40% a ponderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei in varsta de 30 - 40 de ani. Al cincilea mare obiectiv priveste combaterea saraciei si excluziunii sociale. Se mentioneaza reducerea cu cel putin 20 de milioane a numarului persoanelor care sufera sau risca sa fie victime ale saraciei si ale excluziunii sociale.
Fireste, n-am avut si nu avem posibilitatea sa prezentam detalii. Ceea ce este extrem de important in aceasta faza vizeaza, pentru Romania, cel putin doua elemente: necesitatea de a nu mai fi simpli spectatori la dezbateri cruciale si obligativitatea de a se actiona aici, la noi acasa, in spiritul si litera viziunii strategice privind relansarea industriei pe bazele sanatoase ale competitivitatii si sustenabilitatii.
Ar mai fi de subiliniat un aspect, de data aceasta de ordin metodologic. Este vorba despre ideea consemnata la inceputul acestor insemnari, si anume finalizarea, prin masuri, a numeroaselor si extrem de importantelor dezbateri interne pe teme fundamentale, cum ar fi reindustrializarea Romaniei si modernizarea agriculturii din tara noastra. S-a acumulat un imens capital de idei care se cere cat mai repede fructificat. Principala raspundere revine factorilor decidenti la nivel national. Timpul preseaza, iar costurile intarzierii cresc exponential. Sta in puterea noastra sa le reducem.