Crestere economica fara investitii?
Data: 16 - 31 august 2013
Rectificarea bugetara operata la sfarsitul lunii iulie prezinta interes din foarte multe unghiuri de vedere intrucat reconfirma orientarile generale de politica economica de pana acum, precum si modul in care factorii de decizie (cu avizul FMI, CE si BM) se adapteaza la starile de fapt din economia reala. Este, desigur, imbucurator faptul ca, tot cu „binecuvantarea“ FMI, s-a majorat prognoza de crestere economica pentru anul in curs. Numai ca lucrurile nu pot fi judecate in mod serios doar cu ajutorul privirii „din avion“. La o analiza mai atenta, se constata ca nivelul investitiilor publice a cantonat la cotele din anul trecut, iar alocarile pentru perioada urmatoare sunt pe minus. Atunci, de unde crestere economica?
La ora actuala, este evident ca rolul principal l-a avut agricultura, si aceasta nu in primul rand ca efect al investitiilor facute in ramura respectiva. Factorul meteo a jucat si joaca rolul esential in evolutia productiei agricole. Anul trecut, cum se stie, acest rol a fost negativ. Calculele arata ca, in conditiile in care nu s-ar fi luat in seama diminuarile din agricultura, produsul intern brut ar fi crescut cu peste 2%, nu numai cu 0,7% pe ansamblul economiei. Acum, daca nu s-ar lua in calcul rezultatele din agricultura, nivelul prognozat al PIB ar fi sensibil mai mic.
Desigur, lucrurile trebuie privite nu numai pe termen scurt. Recent, Guvernul a adoptat Planul National de Investitii, care anticipeaza alocari chiar pe anul in curs de circa 10 miliarde de euro. Nu a indicat, insa, sursele, cele mai mari sperante fiind puse pe unele investitii straine in curs de negociere. Chiar daca presupunem ca vor veni aceste sume, apare, de asemenea, limpede ca efectul lor se va regasi doar partial in cresterea economica din 2013. Remarca este valabila si pentru celelalte surse de finantare.
Un loc central il ocupa, fara urma de indoiala, fondurile europene nerambursabile. E drept, in prima jumatate a anului au fost deblocate unele programe si s-a ridicat sensibil (la circa 20%) gradul de accesare a sumelor alocate pentru perioada 2007 - 2013. Intrucat exercitiul bugetar al UE expira in acest an, nu mai incape nici urma de indoiala ca nu vom beneficia, pana la sfarsitul lui 2013, de surse substantiale alocate de la Bruxelles. Constrangerile bugetare au facut ca, in primul semestru, cheltuielile statului cu proiectele UE sa se reduca cu 19%, respectiv cu peste un miliard de euro. O raza de speranta a aparut, insa, in luna iulie, cand Romania a primit peste 700 milioane de euro din fondurile nerambursabile. In conditiile in care acest ritm va fi mentinut, este de presupus ca vor fi si resurse mai mari pentru investitii.
Daca in privinta fondurilor publice si a celor aduse in tara de companii straine lucrurile sunt tot mai clare, marea necunoscuta a ramas comportamentul sistemului bancar. Capitalul autohton - cel pe care guvernantii s-au angajat solemn sa-l sprijine - nu poate sa efectueze investitii semnificative fara apelul la creditul bancar. De altfel, in intreaga lume, capitalul autohton apeleaza, de regula, la creditul bancar pentru a putea realiza propriile programe de investitii. Din pacate, la apelurile repetate ale guvernatorului BNR privind deblocarea creditului bancar pentru capitalul autohton nu s-a primit, pana acum, niciun raspuns concludent. Sa speram ca mult asteptata si posibila schimbare de comportament la care ne-am referit va interveni in timpul cel mai scurt, astfel incat, pana la sfarsitul anului, economia reala, in special pentru segmentul ei de capital privat romanesc, sa beneficieze de resurse financiare cat mai importante. Asa ca, raspunsul la intrebarea pusa in titlul acestor insemnari este inevitabil negativ. In consecinta, singurul suport realist al sperantei nu poate fi decat deblocarea creditarii pentru intreprinzatorii romani.
Alte articole



