Noua viziune strategica a UE in actiune Consistenta sustinere legislativa si financiara pentru cercetare si inovare

Din perspectiva sustinerii progresului stiintifico-tehnic - ca obiectiv esential al Strategiei Europa 2020 - autoritatile de la Bruxelles au luat o serie de masuri menite sa asigure suportul financiar necesar pentru atingerea obiectivelor stabilite. Aceste masuri legislative si institutionale prezinta, evident, interes si pentru tara noastra, comunitatea inginereasca fiind chemata sa fructifice, in conditii cat mai bune, posibilitatile care se creeaza pentru consolidarea activitatilor de cercetare si inovare.

Protectie unitara, la nivel comunitar, prin brevet
Comisia Europeana a propus finalizarea cadrului juridic privind protectia prin brevet la nivelul UE, prin actualizarea reglementarilor UE privind competenta judiciara si recunoasterea hotararilor judecatoresti (regulamentul cunoscut sub denumirea „Bruxelles I“). Modificarile vor crea conditiile necesare pentru intrarea in functiune, odata ce va fi ratificata, a unei instante specializate in brevete europene - Curtea Unica in materie de Brevete, ajutand intreprinderile si inventatorii sa isi protejeze brevetele. Curtea va avea o jurisdictie specializata in litigii referitoare la brevete si va permite evitarea cazurilor de litigii multiple aduse in fata unui numar de pana la 28 de instante nationale diferite. Acest lucru va determina reducerea costurilor si luarea de decizii rapide cu privire la validitatea sau la incalcarea drepturilor conferite de brevete, stimuland inovarea in Europa. Initiativa face parte dintr-un pachet de masuri recent convenite, care urmaresc sa asigure protectia unitara prin brevet in cadrul pietei unice.
„Prin modificarea reglementarilor privind recunoasterea hotararilor judecatoresti, se creeaza conditiile necesare pentru ca noua Curte Unica in materie de Brevete sa-si inceapa activitatea. In cazul unui litigiu, societatile nu vor mai trebui sa introduca actiuni in fata instantelor din diferite tari. Datorita eliminarii obstacolelor birocratice, a costurilor suplimentare si a incertitudinii juridice determinate de existenta a 28 de sisteme juridice diferite si adesea contradictorii, piata unica va deveni mai atractiva. Acesta este un foarte bun exemplu privind modul in care politicile de justitie pot stimula cresterea economica“, a declarat Viviane Reding, vicepresedinte al CE si comisar al UE pentru justitie.
Cifrele vorbesc de la sine. In 2011, s-au acordat 224 000 de brevete in Statele Unite si 172 000 in China, in timp ce in Europa s-au acordat doar 62 000 de brevete europene. Unul dintre motivele acestei diferente este costul prohibitiv si complexitatea procesului de obtinere a protectiei prin brevet la nivelul intregii piete unice a UE. In prezent, oricine doreste sa obtina protectie, la nivel european, pentru o inventie trebuie sa obtina brevete europene in toate cele 28 de state membre. Titularul brevetului poate fi implicat in litigii multiple in diferite tari pentru acelasi caz. Dar acest lucru se va schimba in viitorul apropiat, datorita acordului referitor la pachetul privind brevetul unitar.
Curtea Unica in materie de Brevete - instituita in baza unui acord semnat la 19 februarie 2013 - va simplifica procedurile si va duce la decizii mai rapide, avand in vedere ca va exista un singur caz in fata unei curti specializate, in locul unor litigii paralele in fata instantelor nationale. Curtea va avea competenta sa pronunte in numele tuturor statelor contractante hotarari privind validitatea si incalcarea drepturilor conferite de brevetele europene si de brevetele unice, evitand astfel procedurile paralele si solutionarile divergente.
Inainte de a deveni act normativ, propunerea trebuie sa fie aprobata de statele membre si de Parlamentul European.

Investitii de 22 miliarde de euro, in urmatorul exercitiu bugetar
Comisia Europeana, statele membre ale UE si industria europeana vor investi peste 22 de miliarde de euro in urmatorii sapte ani in domeniul inovarii pentru sectoarele care genereaza locuri de munca de inalta calitate. Cea mai mare parte a investitiilor are ca destinatie cinci parteneriate public-privat in ceea ce priveste aeronautica, industriile ecologice, pilele de combustie si hidrogen, electronica, medicamentele inovatoare. Aceste parteneriate de cercetare vor stimula competitivitatea industriei din UE in sectoare care furnizeaza deja peste 4 milioane de locuri de munca. De asemenea, acestea vor gasi solutii la provocarile majore pentru societate care nu sunt solutionate suficient de rapid prin actiunea exclusiva a fortelor pietei, cum ar fi reducerea emisiilor de dioxid de carbon sau furnizarea urmatoarei generatii de antibiotice. Pachetul propune, de asemenea, extinderea unei initiative de regrupare a investitiilor in cercetare si inovare in domeniul gestionarii traficului aerian, in sprijinul cerului unic european. In context, Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, a declarat: „UE trebuie sa-si pastreze pozitia de lider in sectoarele mondiale ale tehnologiilor strategice care ofera locuri de munca de inalta calitate. Acest pachet de investitii in domeniul inovarii combina fonduri publice si private pentru a-si atinge obiectivele. Aceasta este o demonstratie perfecta a modului in care bugetul UE este un buget pentru crestere“.
In general, o propunere de investitii in valoare de 8 miliarde de euro pentru urmatorul program de cercetare si inovare al UE, Orizont 2020, va asigura aproximativ 10 miliarde de euro din partea industriei si aproape 4 miliarde de euro din partea statelor membre ale UE. „Aceste initiative nu numai ca participa la consolidarea economiei noastre, ele reprezinta o investitie pentru imbunatatirea calitatii vietii. Cooperarea ne va permite sa abordam aspecte carora nicio societate sau tara nu le poate face fata singura“, a declarat, la randul sau, comisarul european pentru cercetare, inovare si stiinta, Maire Geoghegan-Quinn.
Parteneriatele public-private, denumite „initiative tehnologice comune“ (ITC) sunt: • Initiativa privind medicamentele inovatoare 2 (IMI2): pentru elaborarea generatiei urmatoare de vaccinuri, medicamente si tratamente, cum ar fi noi antibiotice; • Pile de combustie si hidrogen 2 (FCH2): pentru extinderea utilizarii unor tehnologii nepoluante si eficiente in transporturi, industrie si energie; • Clean Sky 2 (CS2): pentru proiectarea unor aeronave mai ecologice, mai silentioase cu mult mai putine emisii de CO2; • Industrii ecologice (BBI): pentru utilizarea resurselor naturale regenerabile si a tehnologiilor inovatoare pentru produse cotidiene mai ecologice.

Sprijin direct pentru promovarea tehnologiilor avansate in noile IMM-uri
Aproximativ 1000 de intreprinderi nou infiintate si alte intreprinderi extrem de inovatoare vor primi, in cadrul unei noi etape de finantare, granturi in valoare de 100 de milioane de euro din partea parteneriatului public-privat pentru Internetul viitorului, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Ajutorul este menit sa contribuie la dezvoltarea de aplicatii si alte servicii digitale, in domenii precum transportul, sanatatea, sistemele de fabricatie inteligente, energie si mass-media.
Aceasta a treia etapa a finantarii in cadrul parteneriatului vizeaza dezvoltarea de noi aplicatii si servicii online in diverse domenii. Finantarea va fi canalizata prin 20 de consortii - echipe din ecosistemul digital - care includ: acceleratoare, platforme de finantare participativa, societati financiare cu capital de risc, spatii de colaborare, organizatii de finantare regionala, intreprinderi din domeniul tehnologiei si asociatii de IMM-uri. Consortiile castigatoare vor fi selectate in functie de modul in care intentioneaza sa isi maximizeze impactul economic al finantarii lor la nivelul ecosistemului digital.
Serviciile si aplicatiile se vor construi in jurul tehnologiilor dezvoltate in cadrul programului Comisiei de parteneriat public-privat pentru Internetul viitorului.
Reamintim ca acest anunt de finantare este al treilea si ultimul deschis in cadrul parteneriatului public-privat pentru Internetul viitorului, lansat in 2011 si care dispune de un buget in valoare de 500 de milioane de euro. Parteneriatul are drept obiectiv sa ajute intreprinderile si guvernele sa valorifice Internetul mobil si revolutia datelor si sa stimuleze inovarea si crearea de locuri de munca in industriile digitale ale Europei.
Parteneriatul public-privat pentru Internetul viitorului este menit sa faciliteze crearea de infrastructuri si procese operationale mai inteligente, mai eficiente si mai durabile, printr-o mai buna integrare in reteaua de Internet si prin dezvoltarea capacitatilor informatice. Acest parteneriat vizeaza diferite sectoare, cum ar fi transportul, sanatatea, mass-media, sistemele de fabricatie inteligenta si energia, definind posibile modele de afaceri inovatoare pentru aceste sectoare. In cadrul parteneriatului s-au elaborat tehnologii europene unice si s-au creat bazele pentru instrumente si servicii in domenii precum tehnologiile de tip cloud, orasele inteligente, volumul mare de date si Internetul obiectelor.
In 2013, au demarat cinci proiecte mari, pentru a valida in mediul real tehnologiile dezvoltate. Platformele sectoriale elaborate in cadrul acestor proiecte vor fi puse la dispozitia IMM-urilor si a antreprenorilor din domeniul Internetului pentru a crea diverse servicii si aplicatii.
Aceasta finantare face parte, de asemenea, din initiativa Comisiei StartUp Europe, destinata sa favorizeze si sa conecteze ecosistemele antreprenoriale din Europa pentru a ajuta intreprinderile nou-infiintate din domeniul tehnologiilor nu numai sa se lanseze in Europa, ci si sa continue sa se dezvolte in Europa.