Stiinta, tehnica, tehnologia - suportul IMM-urilor inovative
Data: 16 - 31 august 2014
Este lesne de constatat ca, pe plan mondial, are loc un proces de reconsiderare a rolului IMM-urilor din perspectiva progresului stiintifico-tehnic. Pornindu-se de la numarul impresionant al intreprinderilor mici si mijlocii, atat la nivelul economiilor nationale, cat si la cel planetar, se investigheaza potentialul acestora mai ales sub aspectul resurselor umane de a inova. Acesta este cadrul general in care consemnam o serie de evenimente, masuri si actiuni care prezinta interes major si pentru colegii ingineri care lucreaza, in diferite ipostaze, dar mai ales ca antreprenori, in intreprinderile mici si mijlocii.
Viziunea strategica, la scara nationala
Putem considera, pe drept cuvant, ca elaborarea unei Strategii Nationale in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta un eveniment remarcabil. Din acest motiv, prezentam cititorilor, pentru inceput, un capitol esential al proiectului de document, cel care priveste orizontul anului 2020. Se poate observa ca exista o consonanta intre tintele propuse de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism (institutia care a avut rolul principal in lansarea proiectului Strategiei si poarta principala raspundere pentru aplicarea ei) si Strategia Europa 2020. Mai mult decat atat, in domeniul de care ne ocupam, Comisia Europeana a elaborat Programul de Cercetare si Inovare al UE „Orizont 2020“ (la care ne referim in pagina 3). Notam doar ca un segment al acestui program vizeaza alocarea a 3 miliarde de euro pentru stimularea procesului de cercetare-dezvoltare-inovare in IMM-uri.
Sunt cinci tinte principale care sunt centrate pe formarea si consolidarea IMM-urilor inovative:
1) Numeroase IMM-uri se vor afla in crestere in vederea transformarii lor in companii mari sau isi vor asigura un anumit segment de piata de pe piata locala. Aportul IMM-urilor la formarea PIB-ului national se va majora la circa 70%, fiind sustinut de progresul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici catre medii/mari. Aceasta evolutie va fi de natura sa dinamizeze economia nationala si sa sporeasca rezistenta acesteia la eventualele socuri economico-financiare externe. Programele de sprijinire a IMM-urilor derulate de autoritatile publice abilitate vor continua sa stimuleze infiintarea de start-up-uri si spin-off-uri.
2) Cu toate ca vor exista IMM-uri cu expertiza tehnica relativ puternica, produsele lor nu vor fi, probabil, suficient de competitive la nivel mondial, in termeni de calitate si pret. Totusi, prin politicile de promovare antreprenoriala aplicate de autoritati, in parteneriat cu comunitatea de afaceri, intreprinzatorii vor beneficia de sprijin pentru obtinerea certificatelor de calitate, realizarea de investitii in tehnologii care respecta standardele recunoscute la nivel european/international, participarea la manifestari promotionale internationale si sesiuni de matchmaking etc. In urma sprijinului acordat pentru retehnologizare, insusirea competentelor manageriale si instruirea personalului in folosirea noilor tehnologii, IMM-urile vor deveni din ce in ce mai competitive pe plan local sau regional, insa, la orizontul 2020, nu vor atinge toate performantele intreprinderilor omoloage din statele membre ale UE, care detin deja un avans semnificativ din punctul de vedere al CDI si al experientei derularii afacerilor la nivel global.
3) Se apreciaza ca nu vor exista impedimente semnificative in accesul la sectorul financiar pentru acele IMM-uri care au competente suficiente si sunt producatoare de bunuri si servicii competitive. Din ce in ce mai multe IMM-uri vor reusi sa castige increderea creditorilor/investitorilor datorita evolutiei pozitive a indicatorilor lor de profitabilitate, cat si a perspectivelor de dezvoltare pe termen mediu. Cooperarea mai buna dintre banci si IMM-uri se va reflecta in relaxarea conditiilor de creditare, in reducerea costurilor acesteia, precum si in acordarea de asistenta pentru acele intreprinderi care solicita finantare in vederea realizarii proiectelor economice de anvergura (retehnologizare/modernizare, CDI etc.).
4) Se considera, de asemenea, ca un numar semnificativ de IMM-uri isi vor imbunatati competitivitatea prin formarea de/accesul la clustere si retele de companii. Prin inlaturarea disfunctionalitatilor de natura financiar-fiscala (intarzierea platilor, arierate, povara fiscala etc.) si, respectiv, logistica (indeosebi infrastructura deficitara de transport si depozitare), lanturile productive si cele de aprovizionare/distributie vor fi mai bine integrate, facilitand derularea afacerilor pe baza sporirii increderii reciproce intre operatorii economici. IMM-urile vor fi incurajate sa participe la clustere si/sau retele de intreprinderi din acelasi domeniu de activitate sau unul conex, precum si dintr-unul aflat in aval/amonte. In cadrul clusterelor si/sau retelelor, masurile guvernamentale vor urmari sa promoveze interconectarea IMM-urilor, astfel incat acestea sa se integreze cat mai usor si sa formeze lanturi valorice pe diverse domenii de activitate, capabile sa determine cresteri semnificative intr-o serie de ramuri economice.
5) Toate aceste estimari se integreaza in viziunea de ansamblu care anticipeaza schimbari in economie, in principal de natura structurala, care vor determina o crestere a ponderii intreprinderilor mari si medii in exportul de bunuri si a ponderii intreprinderilor mici si mijlocii in exportul de servicii.
Identificarea prioritatilor
In elaborarea viziunii strategice, un loc important l-a ocupat identificarea domeniilor in care exista cele mai mari sanse de crestere a competitivitatii IMM-urilor, mai ales prin promovarea programelor CDI. Resursele existente si cele previzibile arata ca, pana in anul 2020, nu va fi posibil sa se obtina niveluri inalte de productivitate si calitate decat in cel mult 12 ramuri din domeniile direct productive. (Tabel 1)
Incadrarea in clase a IMM-urilor din perspectiva dezvoltarii extensive competitive este urmatoarea:
Clasa A - oportunitate clara
Clasa A- - oportunitate clara cu posibilitatea de a trece in clasa inferioara
Clasa B+ - oportunitate moderata, consolidata cu posibilitatea de a trece in clasa superioara
Clasa B - oportunitate moderata
Clasa B- - oportunitate moderata cu posibilitatea de a trece in clasa inferioara
In ceea ce priveste oportunitatile de dezvoltare pentru sprijinirea prioritara a IMM-urilor creative, au fost identificate 14 domenii care, asa cum se poate constata, sunt, prin insusi specificul activitatii lor, generatoare de progres stiintifico-tehnic. Stimularea crearii si dezvoltarii acestei categorii de IMM-uri reprezinta, incontestabil, o prioritate. (Tabel 2)
Perceptia intreprinzatorilor si fundamentarea deciziilor
De 12 ani, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) editeaza Cartea Alba a Intreprinderilor Mici si Mijlocii din tara noastra. Editia pentru 2014 a aparut de curand, oferindu-ne o imagine deosebit de concludenta a modului in care antreprenorii concep si actioneaza pentru inovarea si informatizarea IMM-urilor. Sigur, nu este unicul capitol din Cartea Alba, insa ne concentram atentia asupra lui deoarece ne permite sa avansam in analiza pe care o efectuam in ceea ce priveste raportul dintre stiinta, tehnica, tehnologie si IMM-uri. Cartea Alba reprezinta sinteza unei investigatii sociologice care a inclus 1569 de firme - micro, mici si mijlocii - din toate ramurile de activitate, firme grupate pe categoriile de varsta ale acestora (durata activitatii lor neintrerupte) si regiunile de dezvoltare (astfel incat sa existe si o abordare teritoriala). Se considera ca acesta este un esantion reprezentativ pentru obiectivele cercetarii sociologice si situatia de fapt a IMM-urilor din tara noastra. Precizam, insa, ca este vorba despre o perceptie la nivelul antreprenorilor si nu o statistica oficiala. Dar si asa, rezultatele investigatiei sunt deosebit de concludente, deoarece deciziile antreprenorilor se adopta in special in functie de propriile perceptii asupra starilor de fapt din economie.
O atentie speciala s-a acordat in raspunsurile antreprenorilor chestionati activitatilor de inovare.
In vederea formarii unei imagini de ansamblu cu privire la intreprinderile mici si mijlocii din Romania, cunoasterea naturii activitatilor inovationale desfasurate de acestea ocupa un loc central. Cercetarea a relevat ca eforturile de inovare din IMM-uri s-au concentrat pe noile produse (40,22%), noile tehnologii (22,94%), abordarile manageriale si de marketing noi (22,37%), modernizarea sistemului informatic (4,97%) si pregatirea resurselor umane (4,97%). Foarte important este faptul ca in una din patru firme se constata absenta abordarilor inovatoare (26,39%). Daca lucrurile sunt examinate in evolutie, atunci se impune a observa ca, fata de anul precedent, s-a diminuat cu 11,26 puncte procentuale (p.p.) ponderea IMM-urilor care indica absenta preocuparilor privind inovarea (o reducere cu circa 43% fata de 2012). Din perspectiva structurala, se constata urmatoarele modificari semnificative: • cresterea ponderii optiunilor reprezentate de noile tehnologii (+6,49 p.p.), noile produse (+2,99 p.p.) si abordarile manageriale si de marketing noi (+2,86 p.p.), precum si • reducerea retinerilor privind investitiile in modernizarea sistemului informatic (-2,62 p.p.).
Analizandu-se eforturile de inovare din IMM-uri in functie de vechimea acestora, in Cartea Alba se fac mai multe remarci de ordin principial si practic:
- exista o corelatie pozitiva intre varsta IMM-urilor si frecventa cu care acestea indica modernizarea sistemului informatic: 6,67% din firmele cu o vechime de peste 15 ani au indicat aceasta optiune - de 1,73 ori mai mare (+2,82 p.p.) fata de nivelul aferent organizatiilor nou infiintate;
- componenta de firme nou infiintate presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indica concentrarea eforturilor de inovare pentru pregatirea resurselor umane (5,64%) si ponderi mai reduse ale celor care mentioneaza tehnologiile noi (19,23%);
- companiile cu o activitate continua de 5 - 10 ani se evidentiaza prin frecvente crescute in randurile celor care abordeaza noile achizitii manageriale si de marketing (26,21%) si mai reduse in cazul entitatilor care au mentionat noile produse (36,99%);
- intreprinderile cu o vechime de 10 - 15 ani inregistreaza ponderi mai ridicate ale entitatilor care indica noile produse (42,23%) si tehnologii (31,08%);
- agentii economici de peste 15 ani inregistreaza ponderi mai joase ale organizatiilor care au indicat abordarile manageriale si de marketing noi (16,41%) si pregatirea resurselor umane (4,62%);
- firmele care au mentionat absenta abordarilor inovatoare se regasesc mai frecvent printre entitatile cu o vechime de 5 - 10 ani (28,44%) si mai rar printre cele cu varsta de 10 - 15 ani (22,71%).
In ceea ce priveste repartitia teritoriala a firmelor mici si mijlocii din perspectiva caracterului lor inovativ, cercetarea sociologica la care ne referim releva urmatoarele elemente principale:
- firmele care au mentionat axarea pe noile tehnologii se regasesc mai frecvent printre entitatile din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest (35,97%) si mai rar printre cele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (8,84%);
- IMM-urile care au indicat concentrarea eforturilor de inovare pe realizarea de produse noi detin ponderi mai mari in cazul celor din Regiunea de Dezvoltare Sud (53,82%) si mai reduse in randul celor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (16,02%);
- organizatiile care au promovat noile abordari manageriale si de marketing inregistreaza ponderi mai ridicate in randul IMM-urilor localizate in Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (44,20%) si mai reduse in cazul celor din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (7,22%);
- agentii economici care pun accentul pe fructificarea potentialului inovativ al modernizarii sistemului informatic se regasesc cu frecvente superioare in Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (9,62%) si net inferioare in Regiunea de Dezvoltare Centru (1,90%);
- IMM-urile care au mentionat pregatirea resurselor umane drept o preocupare majora detin ponderi mai mari in cazul organizatiilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (8,84%) si mai reduse in randul celor din Regiunea de Dezvoltare Centru (2,53%);
- firmele care au indicat absenta abordarilor inovatoare se regasesc mai frecvent printre entitatile din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest (31,35%) si mai rar printre cele din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (21,65%).
Raportul dintre potential si rezultate
Concluzii deosebit de importante pot fi formulate pe baza cercetarii efectuate de CNIPMMR si in legatura cu locul si rolul dimensiunii firmelor in eforturile inovative ale antreprenorilor. Acesta este un aspect esential care readuce in atentie una dintre temele esentiale ale Strategiei referitoare la dezvoltarea IMM-urilor la orizontul anului 2020. Constatarile din Cartea Alba sunt urmatoarele:
- exista o corelatie pozitiva intre dimensiunea IMM-urilor si frecventa cu care acestea indica produsele noi, tehnologiile noi, modernizarea sistemului informatic si pregatirea resurselor umane;
- se identifica o relatie negativa intre marimea companiilor si propensiunea acestora de a-si directiona eforturile de inovare catre noile abordari manageriale si de marketing, inregistrandu-se o frecventa de 13,04% in cazul organizatiilor mijlocii - de 1,60 ori mai mica (-7,81 p.p.) fata de nivelul aferent entitatilor mici si de 1,78 ori mai mica (-10,17 p.p.) fata de cel al microintreprinderilor;
- ponderea firmelor care au indicat absenta abordarilor inovatoare este corelata negativ cu marimea IMM-urilor: 28,77% din microintreprinderi nu intreprind actiuni inovatoare, o pondere de 1,49 ori mai mare (+9,46 p.p.) fata de nivelul aferent entitatilor mici si de 2,84 ori mai mare (+18,63 p.p.) fata de cel al organizatiilor mijlocii.
Evident, aceste rezultate nu sunt surprinzatoare. Potentialul firmelor indica totdeauna si capacitatea acestora de a investi in domeniile CDI. Ceea ce, insa, atrage atentia vizeaza ponderile mentionate, si anume faptul ca exista o zona deosebit de extinsa in care oricat de bune ar fi intentiile antreprenorilor, starile de fapt obiective nu le permit sa actioneze in directiile pe care le considera dezirabile. De aici, o tema majora pentru factorii decidenti, intrucat fara apelul la formele de ajutor de stat agreate de Uniunea Europeana este foarte putin probabil sa se poata avansa in aceasta directie.
Odata cu tratarea acestui aspect apare necesar sa se releve si rezultatul investigatiei sociologice privind raportul dintre natura si specificul activitatilor inovationale si forma de organizare juridica a IMM-urilor. Aceste rezultate pun in evidenta urmatoarele:
- societatile pe actiuni consemneaza ponderi mai mari ale IMM-urilor care indica recursul la noile tehnologii (46,88%), la modernizarea sistemului informatic (18,75%) si la pregatirea resurselor umane (9,38%). Ponderi mai reduse sunt consemnate in cazul IMM-urilor care mentioneaza produsele noi (34,38%) si abordarile manageriale si de marketing noi (15,63%);
- SRL-urile se evidentiaza prin frecvente crescute in randul organizatiilor care-si concentreaza eforturile de inovare asupra noilor abordari manageriale si de marketing (22,91%);
- intreprinderile cu o alta forma de organizare juridica inregistreaza ponderi mai ridicate ale entitatilor care mentioneaza produsele noi (43,62%) si frecvente mai mici ale firmelor care au indicat tehnologiile noi (14,09%), modernizarea sistemului informatic (3,36%) si pregatirea resurselor umane (2,68%);
- firmele care au relevat absenta abordarilor inovatoare se regasesc mai frecvent printre entitatile cu alta forma de organizare juridica (34,90%) si mai rar printre societatile pe actiuni (12,50%).
Examinarea activitatilor inovationale din IMM-uri pe ramuri de activitate prezinta, la randul ei, aspecte de mare interes:
- IMM-urile care au indicat concentrarea eforturilor de inovare asupra realizarii de produse noi detin ponderi mai mari in cazul organizatiilor din comert (48,42%) si mai reduse in randul celor din turism (23,26%);
- organizatiile care au punctat noile abordari manageriale si de marketing inregistreaza ponderi mai ridicate in randul IMM-urilor cu activitate in transporturi (47,22%) si mai reduse in cazul celor din industrie (17,14%). In acest punct, apare necesar sa recurgem la cateva remarci. Datele consemnate sunt intr-o mare masura simetrice, cu ponderea IMM-urilor care au ca obiect de activitate produsele de tip industrial. Acest fapt pune in evidenta cu mai multa pregnanta importanta orientarilor strategice mentionate intr-un capitol precedent, respectiv accentul care se cere pus pe infiintarea si consolidarea IMM-urilor care activeaza in domeniul industriei prelucratoare;
- firmele care au mentionat axarea pe noile tehnologii se regasesc mai frecvent printre entitatile din constructii (28,36%) si mai rar printre cele din transporturi (13,89%);
- agentii economici care evidentiaza potentialul inovativ al modernizarii sistemului informatic se afla in special in industrie (7,62%), iar cei care se situeaza la limite inferioare activeaza in turism (2,33%);
- IMM-urile care au mentionat pregatirea resurselor umane in ansamblul preocuparilor inovative detin ponderi mai mari in cazul organizatiilor din transporturi (8,33%) si mai reduse in randul celor din comert (2,97%);
- firmele care au indicat absenta abordarilor inovatoare se regasesc mai frecvent printre entitatile din turism (46,51%) si mai rar printre cele din transporturi (22,22%).
Si aceste rezultate readuc in atentie tema numarului si ponderii IMM-urilor din industrie. Fara sa subapreciem potentialul creativ din alte ramuri ale economiei, se cere subliniat, din nou, ca experienta tuturor tarilor avansate atesta rolul preponderent al industriei ca „pat germinativ“ al celor mai multe si mai valoroase idei creatoare. Asupra acestor aspecte vom reveni si cu alte elemente in partea a doua a acestei viziuni panoramice a raportului dintre stiinta, tehnica, tehnologie si IMM-uri, pe care o vom publica in numarul viitor.