Noi membri de onoare si asociati ai ASTR. Date si fapte despre unirea stiintei cu economia reala

În această vară toridă, agenda publică este inevitabil mai restrânsă decât în restul anului. Dacă adăugăm specificul perioadei, determinat de sezonul vacanţelor (concediilor), ne dăm seama că există, în mod obiectiv, un deficit de informaţie majoră. Cu toate acestea, în ziua de 3 august a.c., semnatarul paginilor de faţă consideră că a fost martorul unui eveniment care - prin semnificaţii - suplineşte multe dintre „golurile" informaţionale ale perioadei: s-au înmânat documentele prin care se concretizează una dintre deciziile importante ale recentei Adunări Generale a Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR), cea referitoare la alegerea de membri de onoare şi de membri asociaţi. Atât decizia în sine, cât şi momentele despre care relatez nu au avut nimic spectaculos. Dar - cum se va vedea - merită, din plin, atenţia cititorilor.

 În pas cu cerinţele timpului nostru

În prezentarea lucrărilor Adunării Generale a ASTR în Univers ingineresc, s-a pus accentul pe ideea susţinută cu argumente puternice de preşedintele Mihai Mihăiţă şi însuşită, cu convingere, de membrii prestigiosului for ştiinţific, şi anume că ştiinţa şi tehnologia din zilele noastre îşi trag seva, mai mult ca oricând până acum, din economia reală, că fără etapele ulterioare de dezvoltare şi inovare cercetarea ştiinţifică este, dacă ne putem exprima astfel, „stearpă", după cum şi reciproca este valabilă: fără roadele cercetării ştiinţifice economia reală n-ar putea să se dezvolte, să progreseze, învingând provocări şi riscuri fără precedent. Ce este interesant de remarcat în această ordine de idei? Cele cinci personalităţi cărora li s-au înmânat - la 3 august 2016 - documentele de membri de onoare şi de membri asociaţi reprezintă - prin ele însele - o dovadă palpabilă a adevărului fundamental reprezentat de unirea, de tip cibernetic, a ştiinţelor tehnice cu producţia, în special cu producţia industrială. Este ideea pe care a subliniat-o - la rândul său - secretarul general al ASTR, prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu V. Jinescu, prezent, de asemenea, la evenimentul despre care relatez.

Nu este vorba aici despre teorie pură, deşi - cum se ştie - nimic nu este mai practic decât o teorie bună, ci despre materializarea unei orientări strategice a ASTR care, din toate unghiurile de vedere, oferă o largă deschidere spre viitor, în consonanţă cu imperativele vremurilor pe care le trăim.

Valoarea „energetică" a soluţiilor creative

Format la Politehnica bucureşteană, pe care a absolvit-o în 1958, prof. univ. dr. ing. Cezar Mereuţă a fost ales membru de onoare al ASTR prin luarea în considerare a ceea ce - vorba lui Nicolae Iorga - a dat şi dă sens unei „vieţi de om": elaborarea - până la uitarea de sine - a unor idei novatoare, generatoare de noi energii. De altfel, lucrarea de licenţă şi teza de doctorat au în „miezul" lor cuvântul ENERGIE. Parcurgând, treaptă cu treaptă, ierarhia profesională - de la inginer stagiar până la director general al SC ROCAR - Bucureşti (fosta uzină Autobuzul) - Cezar Mereuţă a înţeles bine importanţa legăturii reciproce dintre ştiinţă şi producţie, teza sa de doctorat - „Criterii electroenergetice în conducerea proceselor de producţie discontinue" - confirmând valoarea experienţei practice, ca suport al contribuţiilor originale la îmbogăţirea teoriei.

Acumulările de peste trei decenii în economia reală, cu tot ceea ce a însemnat pozitiv, dar şi negativ procesul industrializării forţate din perioada antedecembristă, i-au permis prof. univ. dr. ing. Cezar Mereuţă să se adapteze „din mers" exigenţelor tranziţiei la economia de piaţă, astfel încât a devenit fondatorul şi inspiratorul unuia dintre primele nuclee de cercetare ştiinţifică în materie de microeconomie, respectiv Centrul de Management şi Transfer Tehnologic CEMAT Bucureşti. A fost o activitate de pionierat, încununată cu lucrări fundamentale în domeniu. Este de reţinut că în însăşi denumirea Centrului, tema transferului tehnologic a marcat deschiderea drumului spre abordări originale româneşti în materie de analiză diagnostic a societăţilor comerciale în condiţiile tranziţiei postdecembriste.

Mai târziu, în calitate de conducător al Centrului Român de Modelare Economică, vreme de aproape un deceniu şi jumătate, a dezvoltat şi aprofundat cercetările consacrate managementului societăţilor comerciale, analizei nodale a sistemelor de companii, avantajelor competitive ale industriei prelucrătoare, proceselor de concentrare economică, repartizării teritoriale a companiilor noduri, rolului capitalului străin, întregind, astfel, o operă de mari dimensiuni şi de o calitate remarcabilă.

Mereu activ în spaţiul public, prin intervenţii ştiinţifice de mare interes, a conturat perspective noi în cercetarea viitorului, astfel încât soluţiile practice de extindere şi consolidare a IMM-urilor, de dezvoltare prioritară a industriilor creative se constituie în jaloane pentru un autentic proiect de ţară.

Cele două premii ale Academiei Române, premiile AGIR şi AGER, alte numeroase distincţii, iar recent premiul Eugeniu Carada acordat de Marea Lojă Naţională a României, în parteneriat cu Academia Română, reprezintă recunoaşteri pres-tigioase şi consacrări ştiinţifice cărora le-a dat o elocventă expresie alegerea sa ca membru de onoare al ASTR.

Cale lungă, drum de fier...

Cititorii publicaţiei Univers ingineresc cunosc, desigur, gradul semnificativ de implicare a ing. Octavian Udrişte în identificarea şi susţinerea, cu un entuziasm şi cu o determinare demne de apreciat, a modalităţilor de stopare a declinului şi de conectare a transportului feroviar din ţara noastră la tendinţele europene şi mondiale. În toate aceste demersuri, desfăşurate pe plan naţional şi internaţional, se reflectă pregnant o experienţă inginerească îndelungată şi rodnică, începând cu cea de stagiar (din 1958) la Depoul CFR Braşov (unde s-a ocupat de introducerea în exploatare a primelor locomotive Diesel-electrice din ţară), continuând cu exercitarea de responsabilităţi la Ministerul Căilor Ferate (1962 - 1964), a funcţiei de consilier al ministrului (1964 - 1972), de inspector general la SNCFR (1973 - 1976), de şef al Departamentului de material rulant, apoi de director tehnic şi de director general al Metroului bucureştean (1977 - 1996). Aceste activităţi i-au permis ca - în calitate de director executiv al Institutului de Cercetări de Transporturi (1996 - 1997) şi, după aceea, de şef de departament la Siemens SRL, de consultant la Integral Consulting R&D SRL şi de consultant şi preşedinte onorific la Club Feroviar SRL - să dea măsura competenţei sale profesionale - expresie a îmbinării preocupărilor ştiinţifice cu practica nemijlocită.

În perioadele în care a îndeplinit importante responsabilităţi a avut prilejul să cunoască realizări de seamă din alte ţări în domeniul feroviar, în construcţia şi exploatarea reţelelor de metrouri, în gândirea sistemică în materie de transporturi, inclusiv prin absolvirea de cursuri specializate. În prezent, în calitate de consultant şi de preşedinte de onoare al Club Feroviar SRL, se află angajat într-o acţiune continuă de sensibilizare a factorilor decizionali la nivel naţional în legătură cu situaţia gravă din transportul feroviar, demersurile sale oferind soluţii realiste de care, din păcate, se ţine prea puţin seama. În structurile civice din care face parte - ca membru al AGIR, dar şi ca membru al Uniunii Europene a Inginerilor Feroviari, al unor asociaţii de profil din ţară - militează cu aceeaşi determinare pentru rezolvarea de fond, cu mijloace puse la dispoziţie de creaţia ştiinţifico-tehnică actuală, a situaţiilor extrem de dificile cu care se confruntă transportul feroviar românesc.

Recunoaşterea meritelor sale prin alegerea ca membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România a apreciat-o - la evenimentul primirii documentelor înaltului for ştiinţific - drept un impuls mai puternic pentru a-şi intensifica demersurile ce-l definesc ca inginer, ca militant civic, ca om care a slujit şi slujeşte o cauză cu adevărat naţională: renaşterea transportului feroviar românesc.

De la teorie la practică, de la practică la teorie

Tot în Univers ingineresc, cititorii noştri au avut posibilitatea să cunoască un veritabil lider al industriei naţionale, o personalitate unanim recunoscută în lumea business-ului performant, inginerul Constantin Popeci, preşedintele Grupului de firme care îi poartă numele. Ceea ce a realizat în domeniul industrial constituie o dovadă vie că „se poate", că nu avem de-a face cu o fatalitate când trebuie să facem faţă unor situaţii-limită de distrugere, de pierdere a unor importante părţi din potenţialul productiv al ţării, din avuţia noastră naţională. Tocmai pentru că - prin rezultatele activităţii sale - a demonstrat că viziunea ştiinţifică de largă perspectivă îmbinată cu experienţa practică reprezintă vectorul reindustrializării României, Adunarea Generală a ASTR i-a acordat titlul de membru asociat.

Cel care, la începutul anilor 1960 din secolul trecut, urma cursurile Şcolii profesionale, apoi ale Liceului Sadu pentru a absolvi, în 1972, Institutul Politehnic din Timişoara, inginerul Constantin Popeci, şi-a legat numele de proiectarea şi punerea în funcţiune a marii întreprinderi de utilaj greu din Craiova. În 1976 a devenit inginer proiectant al viitoarei uzine şi, treaptă cu treaptă - dovedindu-şi calităţile profesionale deosebite - a ajuns, în 1984, directorul general al IUG Craiova.

În vremurile tulburi de la sfârşitul anului 1989 şi începutul anului 1990, în condiţiile în care pentru unii principala preocupare a fost să demoleze, inginerul Constantin Popeci a fost victima înţelegerii profund eronate a ceea ce înseamnă democraţia autentică. A fost înlăturat de la conducerea IUG Craiova dintr-un „elan" anarhic pe care protagoniştii l-au regretat, apoi, enorm. Inginerul Popeci nu a fost dispus să facă niciun fel de compromisuri cu statutul său profesional şi moral, astfel încât, pornind de la un strung, fostul strungar la Uzina Mecanică Sadu a devenit unul dintre primii întreprinzători privaţi din Craiova.

Drumul parcurs din 1990 până în prezent, în condiţiile dificile ale tranziţiei spre economia de piaţă, a fost exemplar. La evenimentul de înmânare a documentelor prin care se atestă calitatea de membru asociat al ASTR, inginerul Constantin Popeci a prezentat un scurt film cu imagini din marea întreprindere industrială pe care a creat-o şi o conduce. Imensele hale, utilajele impresionante, precizia prelucrării metalului, complexitatea operaţiunilor, calitatea produselor finite, multe dintre ele realizate în cooperare cu mari companii multinaţionale, au oferit argumente dintre cele mai puternice în sprijinul unei idei fundamentale: România are o vocaţie autentică în materie de industrie, de formare şi consolidare a capitalului autohton; totul depinde, însă, de oameni, de calitatea lor profesională şi umană. Grupul de firme Popeci exportă utilaje în ţările din Europa de Vest - şi nu numai - şi colaborează cu multe societăţi mari de profil de pe continent. Se preconizează că cifra de afaceri din 2016 va fi cu 60% mai mare decât cea din anul anterior.

Inginerul român Constantin Popeci a fost nominalizat printre primii 500 de întreprinzători dinamici din Europa Centrală, a primit numeroase premii în ţară şi străinătate, a promovat personal creaţia ştiinţifico-tehnică, fiind autor a peste 30 de invenţii şi inovaţii. În acelaşi timp, s-a remarcat ca lider de prestigiu pe tărâm civic, acordându-i-se titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Craiova. A deţinut funcţii publice, între care şi pe aceea de prefect al judeţului Dolj. Numele său este, de asemenea, legat de încurajarea de activităţi cultural-sportive, expresie a unor preocupări multidisciplinare.

Pledoaria sa la evenimentul din 3 august a.c. pentru unirea tehnicii şi tehnologiei avansate cu economia reală a fost extrem de convingătoare, deoarece s-a bazat pe fapte, pe propria sa contribuţie de excepţie la promovarea industriei româneşti de vârf, a capitalului privat autohton.

Ştiinţa şi talentul de a construi

O impresionantă biografie profesională l-a recomandat şi pe inginerul Mihai-Victor Rohan ca o total îndreptăţită alegere ca membru asociat al ASTR. Absolvent, în anul 1968, al Facultăţii de Electrotehnică din Braşov, şi-a început cariera în sfera cercetării şi proiectării din domeniul construcţiilor, dovedindu-şi, cu prisosinţă, aptitudinile creative în sectorul de activitate care exprimă poate cel mai bine rolul inginerului, acela de a construi în cel mai cuprinzător înţeles al cuvântului. S-a specializat în sectorul materialelor de construcţii, ceea ce i-a permis să dobândească, mai ales printr-o activitate de aproape trei decenii la Institutul de cercetare şi proiectare cunoscut prin numele de CEPROCIM, o experienţă deosebită. În acest interval, a îndeplinit diverse funcţii în materie de engineering pentru numeroase fabrici de ciment, precum cele de la Câmpulung, Hoghiz, Deva, Taşca-Bicaz, precum şi în străinătate la Kakanj, în fosta Iugoslavie, la Attock, în Pakistan, la Sheikh-Said, în Siria, la Sinjar, în Irak, la Assiut, în Egipt.

Numai simpla enumerare a fabricilor de ciment din România şi a celor din străinătate la realizarea cărora a contribuit are darul să-l definească pe inginerul Mihai-Victor Rohan ca exponent reprezentativ al unui sector industrial din ţara noastră care a demonstrat, cu prisosinţă, că s-a situat şi se situează în avangarda mondială în materie de producere a cimentului, a altor materiale de construcţii.

Pe baza a ceea ce a învăţat şi pus în practică în acei ani de expansiune a industriei româneşti, după decembrie 1989, inginerul Mihai-Victor Rohan a fost, la început, director la Centrala Cimentului, apoi director general la Romcim - primul holding industrial cu patru fabrici de ciment. În perioada 1997 - 1999 - când s-a finalizat şi procesul de privatizare a acestui sector industrial - a fost CEO la Casial Deva (Grupul Lasselsberger - Austria), în anii 2000 - 2010, CEO la Carpatcement (Grupul HeidelbergCement - Germania), în intervalul 2010 - 2012 preşedinte al Consiliului de Administraţie al Carpatcement, iar în prezent este preşedintele Patronatului din Industria Cimentului - CIROM. De asemenea, deţine funcţia de preşedinte al Federaţiei Patronale din Industria Materialelor de Construcţii din România - PATROMAT şi de vicepreşedinte al Confederaţiei Patronale din Industrie, Agricultură şi Servicii - CONPIROM.

Deosebit de activă a fost şi este participarea inginerului Mihai-Victor Rohan la organizarea şi desfăşurarea de reuniuni ştiinţifice la nivel naţional şi internaţional, inclusiv cu contribuţii proprii, accentul fiind pus pe cercetarea aplicativă. Mai reţin, ca un element definitoriu, organizarea stagiilor de practică în producţia materialelor de construcţii a studenţilor şi organizarea de internship anual pentru 3 - 5 studenţi din perioada finalizării studiilor universitare.

Implicare, rigoare, responsabilitate

Absolvent, în anul 1981, al Politehnicii din Bucureşti, inginerul specializat în tehnologia construcţiilor de maşini Borbáth István a revenit în localitatea natală Odorheiu Secuiesc, unde şi-a început cariera profesională la Întreprinderea de Matriţe şi Piese din Fontă. Aici, continuându-şi preocupările reliefate de lucrarea de absolvire pe tema matriţelor modulare, a contribuit efectiv şi eficient la asimilarea şi introducerea în fabricaţie a etanşărilor metalice şi a materialelor specifice, precum cele carbografitice, superluminoase, elastomerilor şi teflonului. A parcurs - la rândul său - etapă cu etapă treptele profesionale de la inginer stagiar, proiectant, şef de compartiment în sectorul etanşării, şef de secţie şi de inginer-şef la Fabrica de Etanşare.

Fie şi repetarea acestui cuvânt, „etanşare", şi tot este cât se poate de semnificativ pentru a defini un specialist de marcă pentru care rigoarea, precizia, responsabilitatea sunt esenţiale în profesia aleasă.

Experienţa acumulată tocmai în respectiva specializare a fost decisivă în alegerea sa ca preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al SC ROSEAL SA din Odorheiu Secuiesc, entitate rezultată din divizarea şi reorganizarea IMPF, funcţii pe care le îndeplineşte şi în prezent.

Ceea ce atrage cu deosebire atenţia la inginerul Borbáth István este opţiunea sa categorică pentru promovarea, în producţie, a rezultatelor cercetării ştiinţifice, activitate desfăşurată de la bază, în întreprindere, în colaborare strânsă şi îndelungată cu institutele de profil din Academia Română, din învăţământul superior tehnic şi din sistemul naţional CDI. În ultimii 15 ani, SC ROSEAL a derulat peste 20 de proiecte de cercetare în calitate de partener sau coordonator, asigurând şi transferul tehnologic de rigoare. Între alte proiecte de incontestabilă valoare, se află cel referitor la bazele tehnologiei de etanşare magnetofluidică, elaborat împreună cu Laboratorul de profil al Filialei Timişoara a Academiei Române şi Centrul de Cercetări în Ingineria Sistemelor cu Fluide Complexe de la Universitatea Politehnica, tot din Timişoara.

Inginerul Borbáth István este autorul multor lucrări ştiinţifice, deţine 11 brevete de invenţie şi certificate de inovare pentru care a obţinut prestigioase premii şi alte distincţii. Este membru în numeroase asociaţii şi comisii profesionale, îndeosebi din sfera cercetării-dezvoltării-inovării. Calitatea de membru asociat al ASTR reprezintă, astfel, o consacrare firească, la nivel naţional, a unor contribuţii de incontestabilă valoare la consolidarea, în spaţiul românesc, a unităţii dintre ştiinţă şi producţie.

*

În cuvântul lor, preşedintele Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, Mihai Mihăiţă, şi secretarul general, Valeriu V. Jinescu, i-au felicitat pe noii membri de onoare şi membri asociaţi ai ASTR prezenţi la eveniment, punând accentul pe ceea ce este deosebit de relevant, şi anume rolul preocupărilor multidisciplinare în asigurarea progresului ştiinţifico-tehnic, în consonanţă cu exigenţele timpului nostru. Faptul că inginerii Cezar Mereuţă, Octavian Udrişte, Constantin Popeci, Mihai-Victor Rohan şi Borbáth István vin să întregească rândurile ASTR cu contribuţii dintre cele mai preţioase la promovarea cercetării în economia reală este emblematic pentru spiritul academic în indisolubila lui legătură cu practica industrială. Experienţele evocate în aceste pagini depun mărturie - pentru prezent şi pentru viitor - că există, în România, resurse importante de creaţie, o intelectualitate ştiinţifico-tehnică prin a cărei activitate sunt păstrate şi continuate extrem de valoroase tradiţii, îmbogăţindu-le cu propriul exemplu în cadrul stimulativ al vieţii academice promovate de ASTR. Ceea ce este esenţial şi în formarea noilor generaţii de ingineri.

(Foto: Ion Marin)

N.R.: Celelalte personalităţi care au fost primite în ASTR ca membri de onoare şi asociaţi şi care nu au putut participa la evenimentul din 3 august a.c. vor fi prezentate într-un număr viitor.