Carta Alba a IMM-urilor din Romania, editia 2019

36,04% dintre firmele mici şi mijlocii nu au alocat resurse pentru
activităţile de inovare

Redăm, în numărul de faţă, principalele concluzii referitoare la activitatea de cercetare-inovare în cadrul firmelor mici şi mijlocii din ţara noastră, precum şi la internaţionalizarea acestora, incluse în cea de-a XVII-a ediţie a Cartei Albe a IMM-urilor din România. După cum am mai informat, realizarea documentului - lansat recent de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) - s-a bazat pe intervievarea a 788 de întreprinzători şi manageri din întreaga ţară. Carta Albă reflectă situaţia de ansamblu a companiilor, profilul antreprenorului, dificultăţile cu care se confruntă, modalităţile în care se finanţează, tendinţele anului în curs în materie de internaţionalizare, digitalizare şi training al resurselor umane.

Finanţarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare provine, în

proporţie covârşitoare, din surse proprii

În anul 2018, eforturile de inovare desfăşurate de IMM-urile din România s-au concentrat cu precădere spre noile produse (39,35%), noile tehnologii (26,42%), modernizarea sistemului informatic (13,48%), abordările manageriale şi de marketing noi (16,44%), pregătirea resurselor umane (16,04%). Absenţa abordărilor inovaţionale s-a consemnat la 21,29% dintre firme.

Principalele modalităţi de realizare a inovării în cadrul IMM-urilor sunt reprezentate de: adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (35,98%), preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (29,36%), derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (26,14%) şi cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (8,52%).

Repartiţia rezultatelor cercetării cu privire la intensitatea investiţiilor în inovarea de produs, proces şi organizaţională relevă următoarele elemente semnificative: 36,04% dintre IMM-uri nu au alocat resurse pentru activităţile de inovare, în timp ce 18,16% dintre acestea au dedicat inovării între 0,1% şi 5% din totalul investiţiilor, 15,85% au alocat între 5,1% şi 10%, 13,82% între 10,1% şi 20%, 10,16% - între 20,1% şi 50%, 3,66% între 50,1% şi 75%, iar 2,30% dintre organizaţii au alocat inovării peste 75% din totalul investiţiilor.

(Imaginea din articol)

Repartiţia IMM-urilor în funcţie de ponderea în cifra de afaceri a veniturilor rezultate din produse şi servicii noi introduse în ultimul an presupune următoarele elemente: 37,67% dintre firme nu au obţinut venituri din valorificarea produselor şi serviciilor noi, în timp ce 13,82% dintre întreprinderi au facturat între 0,1% şi 5% din totalul comenzilor, 13,69% - între 5,1% şi 10%, 14,36% - între 10,1% şi 20%, 14,63% - între 20,1% şi 50%, 3,52% - între 50,1% şi 75%, iar 2,30% dintre organizaţii au indicat faptul că peste 75% din cifra de afaceri provine din produse şi servicii noi sau reînnoite.

Finanţarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi inovare în cadrul IMM-urilor provine, în proporţie covârşitoare, din surse proprii (70,49%) şi, în mult mai mică măsură, din împrumuturi şi credite bancare (11,99%), fonduri provenite de la Uniunea Europeană (5,80%) şi fonduri de la autorităţile publice centrale (1,48%) şi locale (0,81%).

În aproape jumătate dintre IMM-uri (47,02%) se consideră că proiectele de cercetare-dezvoltare nu trebuie să se întindă pe perioade mai mari de 6 luni, în timp ce 20,33% apreciază că durata optimă a acestora poate depăşi 6 luni, 13,69% - peste un an, 16,12% - peste 3 ani, în timp ce doar 2,85% menţionează faptul că acest tip de proiecte au o durată optimă de derulare de peste 5 ani.

36,39% dintre respondenţi consideră că investiţiile în cercetare-dezvoltare trebuie recuperate până în 6 luni, 11,52% apreciază că termenul de recuperare este 6 - 12 luni, 21,95% sunt de părere că termenul poate fi 1 - 2 ani, în timp ce 22,36% indică 3 - 5 ani, 6,50% dintre întreprinzători indică 6 - 10 ani, iar 1,08% menţionează faptul că investiţiile în acest tip de proiecte trebuie amortizate într-o perioadă de peste 10 ani.

Principalele bariere în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare identificate de întreprinzători sunt cele referitoare la costul ridicat al activităţilor de cercetare-dezvoltare (31,94%), insuficienţa fondurilor proprii (20,75%), incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (13,88%), accesul dificil la informaţii relevante privind noile tehnologii (12,67%), lipsa unor scheme publice de finanţare/cofinanţare a activităţilor de profil şi/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (11,73%).

Firmele din industrie, cele mai interesate să acceseze fonduri structurale

Capitolul din Carta Albă referitor la internaţionalizarea IMM-urilor din România oferă, la rândul lui, o serie de concluzii interesante. Astfel, analiza arată că numai 21,43% dintre întreprinderile chestionate au participat la târguri şi expoziţii sau misiuni diplomatice pe teritoriul României, în timp ce doar 11,73% dintre aceste entităţi au luat parte la astfel de acţiuni în străinătate. Majoritatea companiilor au înregistrat o singură participare pe parcursul perioadei de timp analizate.

Principalul factor care poate influenţa activitatea de import în anul 2019, din perspectiva întreprinderilor chestionate, este reprezentat de preţul produselor sau serviciilor (23,85%). În ceea ce priveşte exportul, principalul factor de influenţă este reprezentat de calitatea produselor/serviciilor (12,94%).

Numai 6,87% dintre întreprinderile incluse în cercetare au beneficiat de fonduri europene în cursul anului 2018. Principalul beneficiu identificat de acestea se referă la achiziţia de noi echipamente şi tehnologii.

O pondere de 27,36% dintre întreprinzătorii incluşi în această analiză intenţionează să acceseze fondurile structurale într-o perioadă viitoare, interesul fiind unul în creştere, luând drept reper rezultatele din anul precedent. Proporţia întreprinderilor care intenţionează să acceseze fondurile structurale este mai ridicată în rândul IMM-urilor cu o vechime de sub 5 ani (34,13%), firmelor din regiunea Sud-Est (40%), microîntreprinderilor (37,74%), societăţilor pe acţiuni (40,35%), firmelor din industrie (33,90%), unităţilor cu performanţe mai bune (45,10%) şi firmelor conduse de întreprinzători cu studii superioare (31,58%).