Scrisoare deschisa adresata autoritatilor de profesori de educatie tehnologica

♦ Protest privind propunerea MEC prin care se elimină disciplina „Educaţie tehnologică şi aplicaţii practice" din Planul-cadru de învăţământ gimnazial

Comunitatea profesorilor de Educație tehnologică și aplicații practice din învățământul preuniversitar din România, precum și susținători ai acestora, doresc menţinerea disciplinei în noul Plan-cadru şi se opun modificărilor propuse conform OUG nr 141/21.08.2020, prin care Ministerul Educaţiei și Cercetării (MEC) poate modifica, prin ordin de ministru, Planul-cadru, numărul de ore alocat disciplinelor de studiu şi ponderea numărului de ore de predare şi evaluare.

Recent au apărut în spațiul public (website www.edupedu.ro) informații potrivit cărora se propun patru variante de schimbare a Planului-cadru pentru clasele V - VIII. Constatăm cu surprindere că, în trei dintre cele patru variante propuse, disciplina Educație tehnologică și aplicații practice pur și simplu a fost eliminată, iar în ultima variantă îi sunt alocate doar 0,5 ore, lucru pe care îl considerăm în defavoarea educației elevilor.

Pornind de la această stare de fapt, am iniţiat şi a fost semnat un document online intitulat „Petiție pentru menținerea disciplinei «Educație tehnologică și aplicații practice», în planul cadru" de către profesori, părinți, elevi etc. la adresa https://www.petitieonline.com/petiie_pentru_meninerea_disciplinei_educaie_tehnologic_i_aplicaii_practice_in_planul_cadru?fbclid=IwAR0oGi1dVsGqFlmcuwckbjPpL2x2wQouLTAviKRObCB5x0Lb-BOglhzgmNg#form.

Solicităm sprijinul pentru ca această disciplină să fie studiată în continuare de elevii claselor V - VIII.

Susținem ca în noul Plan-cadru de învățământ pentru clasele V - VIII, în Trunchiul Comun, să se mențină disciplina Educație tehnologică și aplicații practice cu 1 oră/săptămână, aceasta având o importanță majoră în procesul de formare profesională și la nivelul tuturor celorlalte țări europene. În acest caz, va fi atins în totalitate caracterul practic-aplicativ al disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice la toate clasele V - VIII.

Prin studiul disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice se realizează un complex de obiective din sferele educaţiei pentru sănătate (alimentaţie sănătoasă), educaţiei pentru mediu (prevenirea poluării, energii alternative etc.), educaţiei stradale, educaţiei economice, antreprenoriatului, iar temele centrale ale disciplinei fac referire la situaţii reale din viaţa de zi cu zi (mediul social şi familial al elevului). Este o disciplină abordată integrat, are un caracter practic, interdisciplinar, care pune accentul pe dezvoltarea laturii aplicative a învăţării. Competenţele dobândite asigură continuitatea formării și consolidării abilităţilor practice obţinute în ciclul primar şi facilitează tranziţia către învăţământul liceal/profesional şi, ulterior, către viaţa reală. Studiul disciplinei Educație tehnologică și abilități practice îl ajută pe elevul de gimnaziu să exploreze meserii, să-și descopere înclinația, chemarea, către un anumit domeniu, meserie, activitate și să facă alegeri informate privind propriul parcurs educațional şi profesional.

Argumentele noastre, care susțin menținerea, în noul Plan-cadru, a disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice cu o oră/săptămână, în Trunchiul Comun pentru clasele V - VIII, au la bază următoarele:

1. Potrivit Legii Educației Naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, se prevede, la Art. 68 „(1) Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare a elevului", la punctul c) fiind menționat „competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie"; Art. 4 „Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini, necesare pentru: a) împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţii; c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile".

2. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenții de gimnaziu, un profil de formare european, structurat pe opt competențe cheie. Disciplina Educația tehnologică și aplicații practice contribuie la formarea competențelor cheie, astfel:

a) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie:

- proiectarea și realizarea unor produse utile pentru activităţile curente;

- manifestarea interesului pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat;

- aplicarea unor reguli simple de menţinere a unei vieţi sănătoase și a unui mediu curat.

b) competenţe digitale: utilizarea unor dispozitive şi aplicaţii digitale pentru căutarea și selecţia unor resurse informaţionale și educaţionale digitale relevante pentru învăţare.

c) competenţa de a învăţa să înveţi: aprecierea calităţilor personale în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi profesionale.

d) competenţe sociale şi civice: relaţionarea pozitivă cu ceilalţi în contexte şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea unor drepturi şi asumarea de responsabilităţi.

e) competenţe spirit de iniţiativă şi antreprenoriat:

- manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte şi în explorarea unor probleme ale comunităţii locale;

- aprecierea calităţilor personale în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi profesionale;

- identificarea unor parcursuri şcolare şi profesionale adecvate propriilor interese.

f) competenţe de sensibilizare şi exprimare culturală: realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și extrașcolare.

3. Educația tehnologică și aplicații practice este o disciplină de cultură generală ce nu realizează o profesionalizare timpurie sau o instruire practică, ia în considerare contextul provocărilor din societatea contemporană privind nevoia de creștere a competențelor forței de muncă și a angajabilității, în condiții de competitivitate și dezvoltare durabilă, având ca finalitate formarea competențelor generale:

▪ Realizarea practică de produse utile și/sau de lucrări creative pentru activități curente şi valorificarea acestora;

▪ Promovarea unui mediu tehnologic favorabil dezvoltării durabile;

▪ Explorarea intereselor și aptitudinilor pentru ocupații/profesii, domenii profesionale și antreprenoriat în vedere alegerii parcursului şcolar şi profesional.

4. Educația tehnologică și aplicații practice este o disciplină creativ-aplicativă de concepție europeană, cu aplicații practice, care pune un accent deosebit pe educația pentru calitate. În cadrul orelor, elevii claselor V - VIII vor realiza aplicații practice ușor de pus în practică din diverse domenii de activitate: agricol, textile-pielărie, alimentaţie-gastronomie, comerţ, construcţii, electroenergetic, transporturi, protecţia mediului, prelucrarea lemnului, a metalelor şi serviciile asociate acestora.

5. Educația tehnologică și aplicații practice are un caracter interdisciplinar cu următoarele discipline de învățământ: matematică, biologie, geografie, fizică, chimie, istorie, de-a lungul anilor organizându-se lecții interdisciplinare care pregătesc tânăra generație pentru a face față impactului tehnologic asupra societății și asupra mediului. Din acest punct de vedere, putem considera că această disciplină se apropie de un curriculum integrat.

6. Scopul disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice nu se rezumă la realizarea unui produs finit, ci la dezvoltarea mobilității în gândire a elevilor, de a creşte puterea de exprimare a minţii, curiozitatea, plăcerea şi nevoia de a învăţa, aptitudinea de a înţelege o problemă tehnologică, de a stimula activitatea gândirii divergente, a responsabilităţii, de a se angaja într-o activitate concretă, de a explora, a cuceri, a construi mediul etc.

(Pag.6_Educatie tehno_3.jpg)

7. În organizarea și desfășurarea olimpiadelor județene și naționale la toate clasele V - VIII, s-a constatat dorința elevilor de a participa, în număr foarte mare, obținând rezultate foarte bune.

8. Demersul nostru are o largă susținere din partea părinților, a elevilor și a comunităților locale.

9. Există cadre didactice specializate pe Educație tehnologică și aplicații practice prin cursuri postuniversitare (ingineri, economiști care au cea de-a doua specializare) care sunt pregătite să-i susțină pe elevii ciclului gimnazial în obținerea competențelor de bază în tehnologie.

Disciplina Educație tehnologică și aplicații practice a avut și are o contribuție importantă la succesul proiectelor europene (Comenius, Erasmus+, eTwinning etc.) prin care s-au afirmat sute de școli gimnaziale din România. Totodată, această disciplină are o contribuție importantă în orientarea școlară și profesională a elevilor în contextul dezideratelor proiectului România educată. Este inadmisibil ca în universul tehnologiei actuale, aria curriculară „Tehnologii" să nu aibă ponderea de 10% în învățământul românesc: două ore (o oră de Educație tehnologică și aplicații practice + o oră de Informatică și TIC).

Educaţia tehnologică și aplicații practice este o disciplină de cultură generală, nu este învăţământ profesional tehnic şi nici învăţământ teoretico-ştiinţific în sens strict, nu se reduce la instruire practică, la iniţiere într-un meşteşug tradiţional sau într-o profesie modernă, nu face o profesionalizare timpurie, ci este o formaţie culturală născută din raportul omului modern cu tehnologia, este chemată să cultive credinţa în puterea şi frumuseţea ştiinţei și există indiferent de numele ei precizat în curriculum sub diferite denumiri, în planurile de învăţământ din multe ţări europene (Italia, Belgia, Austria, Danemarca, Finlanda, Franța, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Ungaria, Bulgaria, Moldova, Germania, Marea Britanie etc.).

Educaţia tehnologică are o relevanţă aparte pentru societatea românească şi pentru sistemul de învăţământ de după 1990, în 1992 fiind cuprinsă în învăţământul obligatoriu ca disciplină cu funcţie culturală, formativă şi orientativă, prevăzută cu câte două ore pe săptămână la clasele V - VIII şi pe grupe de câte 12 - 15 elevi.

În România au avut loc, până în prezent, cinci conferinţe internaţionale cu secţiunea Educaţie tehnologică, trei conferinţe naţionale şi opt simpozioane naţionale. Începând cu anul 2001, au avut loc 19 ediții ale Olimpiadei de Educație tehnologică, la toate nivelurile - local, zonal, județean, național - în care elevii participanți au demonstrat că sunt capabili de performanță, că au dobândit competențe practice de a folosi facilitățile științei și tehnologiei moderne, beneficiind de o pregătire suplimentară.

Mulțumim și avem toată încrederea şi speranţa că factorii de decizie vor lua măsurile pe care, noi cadrele didactice, le așteptăm în avantajul formării elevilor pentru toate domeniile de activitate.

Cu deosebită considerație,

Reprezentanții profesorilor de Educație tehnologică din România

Prof. Viorica Stoicescu, Școala Gimnazială Avram Iancu din București

Prof. Marinela Mocanu, Școala Gimnazială Salcea din Suceava

Nota redacţiei: Tema conţinuă în „Scrisoarea deschisă" a făcut, în repetate rânduri, obiectul unor analize şi demersuri către autorităţi ale AGIR şi ASTR, pornindu-se de la necesitatea imperioasă de a se asigura resursele educaţionale adecvate pentru formarea de muncitori şi tehnicieni care să constituie, pe mai departe, o rezervă consistentă pentru noile generaţii de ingineri. Desigur, menţinerea în Planul-cadru în învăţământul preuniversitar din România a disciplinei „Educaţie tehnologică şi aplicaţii practice" reprezintă o parte componentă a unui deziderat mai cuprinzător legat de locul şi rolul învăţământului profesional şi tehnic în prezent şi în viitor, în strânsă legătură cu cerinţele pieţei muncii, ale întregii societăţi româneşti. În consens cu opiniile întregii comunităţi inginereşti din ţara noastră, subliniem din nou necesitatea ca autorităţile să fie receptive la asemenea demersuri şi să elaboreze programe şi măsuri menite să consolideze o componentă de bază a capitalului uman, a avuţiei naţionale, şi anume un corp profesional puternic, foarte bine prgătit, capabil să facă faţă exigenţelor prezentului şi viitorului.