Doua secole de la „lansarea“ conceptului de industrie. Istorie si practica inginereasca (V)
Data: 16-31 august 2021
În pofida controverselor referitoare la conceptele de „revoluție industrială" și de „revoluție științifico-tehnică", majoritatea covârșitoare a analiștilor români și străini acceptă și promovează ideea potrivit căreia ne aflăm, la scară planetară, într-o fază nouă de evoluție, care a schimbat și schimbă nu numai viziunea despre viitorul „motorului" dezvoltării economico-sociale, ci impune și o revizuire a multor reprezentări privind trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat. Ceea ce atrage atenția este demersul științific (reflectat pregnant de revista „L Histoire", care a inițiat dezbaterea) menit să facă „legătura" dintre progresul tehnic și progresul social. Expresia cea mai convingătoare a celui dintâi fenomen (cel tehnic) este considerată inovarea, respectiv descoperirile care au revoluționat și revoluționează tehnica și tehnologiile. Cel de-al doilea element, socialul, relevă, dintr-o largă perspectivă în timp și spațiu, cât de complicat și cât de dramatic a fost procesul industrializării pe plan universal.
Evoluţia industrializării, drumul spre progres
Nu mai este cazul să ne referim la plusurile și minusurile acestui proces în România postbelică. Referirile conținute în numerele precedente ale publicației noastre, Univers ingineresc, privind sectorul energetic au evidențiat implicit avatarurile întregului proces de industrializare forțată a României în anii antedecembriști, în special în perioada 1965 - 1989. Amintirile sunt proaspete și, prin urmare, nu mai este necesar să revenim asupra subiectului. Pe baza materialului strict documentar al amintitei reviste franceze, prezentăm o cronologie a invențiilor care au marcat puternic evoluția industriei.
- 1801: Mașina mecanică de țesut a lui Jacquard;
- 1814: Apare locomotiva lui Stephenson;
- 1825: Prima mașină mecanică automată de țesut - Richard Roberts;
- 1834: Thomas Davenport produce întâiul motor electric industrial;
- 1856: Apare procedeul Bessemer pentru producerea oțelului;
- 1858: Etienne Lenoir a dezvoltat motorul cu ardere internă;
- 1861: Procedeul Solvay de producere a carbonatului de sodiu;
- 1869: John W. Hyatt brevetează celuloidul, primul material plastic artificial;
- 1871: Zenobe Gramme construieşte dinamul;
- 1876: Alexander Graham Bell inventează telefonul;
- 1878: Procedeul Thomas Gilchrist pentru prelucrarea minereului feros de slabă concentrație;
- 1879: Thomas Alva Edison inventează becul cu incandescenţă;
- 1886: Karl Benz construiește primul automobil, propulsat de un motor cu explozie în patru timpi;
- 1893: Charles E. și J. Frank Duryea au proiectat primul automobil american pe benzină;
- 1897: Guglielmo Marconi inventează telegrafia fără fir;
- 1926: John Logie Baird pune la punct prima transmisie TV publică;
- 1935: Wallace Carothers reușește sintetizarea nylonului;
- 1947: Laboratoarele Bell realizează primul tranzistor;
- 1960: Theodore Maiman pune la punct laserul optic;
- 1965: Prima conexiune informatică la mare distanță, din Massachusetts, în California;
- 1971: Invenția microprocesorului de către Ted Hoff și Federico Faggin.
Un tot unitar: economicul şi socialul
Așa cum remarcam, elementul tehnic s-a îmbinat organic cu cel social. În cei 200 de ani de la lansarea conceptului de industrie, s-au petrecut atât de multe evenimente în sfera socialului încât este de neacceptat ca această „latură" a unui proces unitar să fie subapreciată și, mai grav, eludată. De aceea, supunem atenției cititorului și următoarea cronologie:
- 1807: Abolirea traficului cu sclavi africani în Marea Britanie. Sclavajul colonial a servit industrializării metropolei la fel cum indemnizațiile de la proprietarii de sclavi au susținut investițiile industriale;
- 1810: Decretul Chaptal (în Franța), emis ca dovadă a dorinței autorităţilor de restrângere a utilizării instalațiilor poluante;
- 1811 - 1812: „Luddismul", în Marea Britanie: lucrătorii distrug maşinile din manufacturi, precum şi căi ferate;
- 1824: „Catehismul industriașilor", un sistem filosofic conceput de Saint-Simon ca apărător al „industrialismului". Legislație privind organizarea şi funcţionarea uniunilor sindicale şi corporativelor din Marea Britanie;
- 1831: Răscoala lucrătorilor din industria mătăsii (Lyon) contra reducerii salariilor stabilite de patroni pentru fiecare produs în parte;
- 1833: Prima lege care limitează exploatarea muncii copiilor în Marea Britanie;
- 1834: Internarea celor mai săraci în work-houses, instituții pentru munci obligatorii, legiferată în Marea Britanie prin Poor Law Amendment Act;
- 1838: Carta poporului, prin care se revendică în Marea Britanie sufragiul universal masculin, votul secret și indemnizații parlamentare. Se inițiază mișcarea chartistă, cu aderarea multor muncitori;
- 1843: India devine prim debușeu din exterior pentru industria britanică;
- 1848: În capitala Franței, muncitorii se ridică masiv contra închiderii Atelierelor Naționale. Se proclamă dreptul la muncă;
- 1850: În Marea Britanie se consemnează prima statistică a numărului mai mare de orășeni față de locuitorii din mediul rural;
- 1850 - 1860: Extinderea în Europa a mașinii de cusut;
- 1851: Prima Expoziție Universală de la Londra, cel mai mare oraș al lumii din acea perioadă. Marea Britanie deţinea deja o rețea feroviară de 10 700 km (în 1830 avea doar... 60 km);
- 1854: Dickens publică „Vremuri grele", o descriere a vieții într-un oraș muncitoresc numit Coketown;
- 1855: Expoziția Universală de la Paris. Este construit Palatul Industriei;
- 1858: Petiția cu doleanțele țesătorilor din Roubaix (Franța), prin care se revendica renunțarea la țesătoriile mecanice pe aburi;
- 1860: Energia hidraulică atinge apogeul în Franța. În Marea Britanie se produc 60% din oțetul mondial și 50% din producția de bumbac;
- 1861: Se declanșează criza („foamea") bumbacului, consecință a războiului de secesiune nord-american prin care s-a oprit exportul acestei materii prime;
- 1864: Legea Ollivier, prin care se legalizează grevele în Franța. Se înfiinţează, la Londra, prima Internațională a Muncitorilor;
- 1870: Prin existenţa, în Marea Britanie, a 100.000 de mașini cu aburi, se impune forța acestei resurse energetice în lume;
- 1874: Este creată Inspecția Muncii (ca instituție de stat) în Franța;
- 1880: Muncitorimea britanică atinge circa 50% din forța de muncă activă a țării;
- 1881: Prima Expoziție Internațională a Electricității, la Paris;
- 1882: Prima Centrală de Electricitate din SUA, realizată de Thomas A. Edison;
- 1883: În Germania este emisă prima lege pentru asigurările de boală, apoi, în 1884, pentru accidente de muncă;
- 1884: Legea Waldeck Rousseau pentru legalizarea sindicatelor în Franța. Se publică „Lecturi despre Revoluția Industrială", autor: Arnold Toynbee, care generalizează termenul de „revoluție industrială";
- 1889: Expoziția Universală de la Paris și inaugurarea Turnului Eiffel. Fondarea Internaționalei a II-a;
- 1890: Ziua de 1 Mai se celebrează, în cele mai multe țări, ca prima „sărbătoare a muncii";
- 1892: Este creat primul corp de inspectori ai muncii din Franța;
- 1898: Lege privind indemnizația (ajutorul) pentru accidentele de muncă din Franța.
Secolele XX şi XXI: schimbări permanente şi dramatice
A urmat o perioadă relativ îndelungată marcată de evenimente de mare importanţă, care au scos în evidenţă, deopotrivă, progresele fără precedent ale industrializării şi conflictele sociale pe care acest proces complex şi contradictoriu le-a generat.
- 1906: Catastrofa minieră la exploatarea Courriers (în Pas-de-Calais), Franța, cea mai mare catastrofă industrială din Europa acelor vremuri. Apare Legea pentru odihna săptămânală în Franța;
- 1913: Primul lanț de montaj industrial este pus în funcțiune la Ford Motor Company pentru modelul „T". 90% din energia de consum în țările industrializate are la bază cărbunele;
- 1919: Organizația Internațională a Muncii adoptă convenția care limitează ziua de muncă la 8 ore și săptămâna de lucru la 48 de ore;
- 1936: În marea mișcare grevistă din Franța a Frontului Popular se ajunge la Acordurile de la Matignon (Paris) semnate de patronat și sindicate. Sunt incluse și prevederile pentru săptămâna de muncă de 40 de ore (după Al Doilea Război Mondial);
- 1945: Naționalizarea Uzinelor Renault;
- 1960: Ponderea petrolului în energia produsă pe glob atinge 60%;
- 1969: Alain Touraine publică „Societatea post-industrială";
- 1978: Se dă publicităţii Raportul Noua - Minc, care anunţă revoluția informatică;
- 1984: Franța adoptă Planul de restructurare industrială, care prevedea reduceri ale locurilor de muncă în minerit, în construcții navale și în siderurgie;
- 1984 - 1985: Mari mișcări greviste ale minerilor din Marea Britanie;
- 2004: Închiderea sediului La Houve reprezintă actul final al extracției huilei în Franța;
- 2010 - 2014: Val de greve muncitorești în China, îndeosebi în întreprinderile Foxconn, în provincia Shenzhen;
- 2012: Bazinul minier Pas-de-Calais e înscris în patrimoniul mondial al UNESCO.
În consonanță cu toate aceste momente, în țara noastră a avut loc, de asemenea, un proces de adoptare a unei legislații tot mai cuprinzătoare privind activitatea industrială și regimul muncii, dar aceste date istorice sunt mai bine cunoscute, așa că nu le vom mai prezenta. Important este faptul că a existat un anumit sincronism care s-a aprofundat, mai ales în cursul etapelor succesive ale integrării europene a României. Cât despre zilele noastre, informăm pe larg și sistematic cititorii asupra proceselor și fenomenelor care vizează stadiul actual și perspectivele industriei în România, tot în contextul prefacerilor din această sferă de preocupări la nivel european și mondial.