Noua etapa a procesului de digitalizare: provocari, riscuri, oportunitati
Data: 16-31 august 2021
În prezent, în condiţiile prelungirii pandemiei COVID-19, tot mai multe voci - inclusiv din rândurile comunităţii inginereşti din ţara noastră - consideră că procesul de digitalizare a intrat într-o nouă etapă. În acest sens, sunt prezentate numeroase argumente care atestă un real salt calitativ în conceperea şi promovarea de noi tehnologii şi de soluţii instituţional-organizatorice. O parte semnificativă a acestor argumente este consemnată în paginile de faţă.
PwC: Transformarea digitală urcă pe primul loc în topul priorităților manageriale de investiții din România
Marea majoritate (85%) a directorilor generali din România planifică creșteri ale investițiilor în transformarea digitală, în următorii trei ani, potrivit sondajului CEO Survey 2021, realizat de PwC România. Astfel, transformarea digitală urcă pe primul loc în topul domeniilor pentru care executivii vor aloca mai multe fonduri.
Întrebați despre modul în care și-au schimbat intențiile de investiții ca urmare a crizei provocate de pandemie, directorii generali din România au menționat, în ordine, după transformarea digitală (85%), inițiativele în vederea eficientizării costurilor (83%), stilul de conducere - leadership și dezvoltarea talentelor (79%), securitatea cibernetică (76%).
„Transformarea digitală a surclasat în 2021 eficientizarea operațională care a fost prioritară în ultimii ani și care ne-am fi așteptat să rămână dominantă, mai ales pe fondul crizei sanitare, așa cum a fost în criza financiară din urmă cu un deceniu. Orientarea spre digitalizare este atât un efect al situației din ultimul an și jumătate, în care tehnologiile au însemnat inclusiv supraviețuirea afacerilor, cât și o mai mare conștientizare, tocmai ca urmare a acestui context recent, că viitorul aparține digitalizării", a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner la PwC România.
Sondajul mai arată că 41% dintre liderii de organizații au ca prioritate creșterea productivității prin automatizare și tehnologizare pentru a-și asigura competitivitatea pe piață. Tehnologiile inteligente, cum ar fi RPA, machine learning și chatbot oferă companiilor noi oportunități de a îmbunătăți performanța proceselor operaționale și de a realiza economii semnificative. „Majoritatea companiilor au investit în ultima vreme în tehnologie și vedem că 85% spun că vor să investească mai mult. Dintre acestea, peste jumătate (53%) vor investi în digitalizare cu cel puțin 10% în plus față de anii anteriori. Dar, pe lângă investiții, companiile ar trebui să fie preocupate de modul în care integrează tehnologiile în modelul de afaceri ca să putem vorbi cu adevărat de transformare digitală. Transformarea digitală este o abordare strategică, centrată pe digitalizare, care înseamnă mult mai mult decât îmbunătățirea unor servicii sau produse datorită tehnologiei. Așadar, marea majoritate a companiilor sunt abia la începutul acestui drum spre digitalizare și necesită investiții mai mari. De exemplu, la nivel global, studiile noastre arată că doar 5% dintre companii sunt acum cu adevărat digitale", a menţionat Dinu Bumbăcea.
Potrivit autorilor studiului, în noul context, este de așteptat ca utilizarea analizelor avansate de date să fie mai intensă și adoptarea Inteligenței Artificiale (AI) în fundamentarea deciziilor de management, inclusiv a celor de gestionare a riscurilor, să se facă pe scară largă. Prin urmare, 62% dintre directorii generali au afirmat că se vor concentra mai mult asupra digitalizării funcției de management al riscurilor.
Interesul directorilor generali din România pentru transformarea digitală este similar cu cel exprimat de liderii globali și regionali, care, de asemenea, planifică creșteri de peste 10 procente ale investițiilor în transformarea digitală.
IBM: Şase din zece directori de companii
consideră că trebuie să implementeze tehnologii bazate pe Inteligenţă Artificială
Aproape trei sferturi (74%) dintre directorii celor mai performante companii sunt de părere că nu mai este suficient un parteneriat cu marii jucători din mediul online pentru dezvoltarea serviciilor cloud, iar peste jumătate dintre aceştia susţin că este nevoie să devină chiar afacerile lor platforme care includ astfel de servicii, potrivit studiului Sfârşitul serviciilor de comunicaţii aşa cum le cunoaştem, realizat de IBM. Autorii analizei relevă că 59% dintre liderii organizaţiilor consideră că trebuie să implementeze tehnologii bazate pe Inteligenţă Artificială (AI) şi de automatizare, iar 50% sunt de acord că trebuie să devină platforme cloud strategice, cu un divers ecosistem de parteneri.
În ceea ce priveşte procesul de adaptare la tehnologiile Edge 5G, 91% dintre respondenţi precizează că acesta ar fi unul costisitor, dar şi că se aşteaptă să-şi îmbunătăţească perspectivele financiare în următorii cinci ani tocmai datorită acestui tip de tehnologie. Spre comparaţie, doar 54% din restul celor chestionaţi cred acelaşi lucru.
Totodată, 79% din totalul respondenţilor au declarat că automatizarea reţelelor trebuie să fie prezentă în modul în care infrastructura funcţionează şi operează. În egală măsură este important ca jucătorii din telecom să aibă acces direct la aceste capacităţi de automatizare, în timp ce 61% consideră că acestea ar trebui extinse şi către ecosistemele de parteneri. De asemenea, 71% dintre operatorii de telecomunicaţii estimează că tehnologia cloud computing va deveni una care va sta la baza obţinerii de noi rezultate în următorii 2 - 3 ani, iar 61% cred acelaşi lucru despre 5G.
Pe acest fond, 60% dintre directorii de companii văd ca un lucru deosebit de important consolidarea securităţii şi confidenţialităţii datelor pentru clienţii lor. „O tendinţă la nivel global este aceea că liderii caută să dezvolte platforme cloud hibride deschise, capabile să susţină un ecosistem de parteneri tot mai divers şi mai flexibil. Astfel, cei mai importanţi operatori telecom dezvoltă conectivitatea prin asigurarea unor platforme de inovare, dedicate clienţilor", se menţionează în concluziile cercetării.
Studiul IBM - Institute for Business Value (IBV) a fost realizat pe un eşantion de 500 de CEO din domeniul telecomunicaţiilor, din 21 de ţări.
ANCOM: Viteza medie de transfer date prin internetul fix în 2020, în creștere cu 25% la nivel național faţă de anul anterior
Viteza medie de transfer de date prin internet fix a crescut cu circa 25% în anul 2020 comparativ cu anul anterior, potrivit Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Astfel, testele efectuate de utilizatori pe platforma Netograf arată că în anul 2020 viteza medie de download la nivel național pentru internetul fix a crescut cu aproape 25% față de anul 2019, până la 185,8 Mbps, în timp ce viteza medie de upload s-a menținut constantă la 111,4 Mbps.
„Datele înregistrate prin intermediul platformei informatice Netograf referitoare la vitezele de transfer se corelează cu tendința generală rezultată din raportările de date statistice ale furnizorilor de comunicații electronice corespunzătoare vitezelor de transfer și traficului lunar mediu pe locuitor, calculate de ANCOM pe baza raportărilor furnizorilor", menţionează ANCOM, într-un comunicat.
Astfel, cifrele evidențiate de măsurătorile Netograf reflectă creșterea numărului conexiunilor de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps) la puncte fixe cu 16% față de anul precedent, ponderea conexiunilor de foarte mare viteză ajungând la 80% la sfârșitul anului 2020. Implementarea soluțiilor necesare pentru susținerea vitezelor mai mari se reflectă și în creșterea semnificativă, peste evoluțiile din anii anteriori, a traficului lunar mediu pe locuitor din anul 2020 la valori de 44 GB/locuitor/lună, de peste 50% față de anul anterior.
În anul 2020 se poate constata, în general, o tendință de creștere a valorilor vitezelor medii de download și upload pentru conexiunile de internet fix înregistrate la nivel de județ, comparativ cu anul 2019.
Viteza medie de download pentru conexiunile de internet fix variază de la un județ la altul, între 95,2 Mbps (Covasna) și 235,5 Mbps (Ialomița). În ceea ce privește conexiunile de internet mobil, viteza medie de download variază între 12,9 Mbps (Giurgiu) și 48,9 Mbps (Vrancea).
„În contextul creșterii cu aproximativ 30% a traficului de internet în rețelele fixe pe durata anului 2020, determinată de implementarea muncii la distanță, mutarea cursurilor școlare și universitare în mediul online și de creșterea semnificativă a componentei de entertainment online, creșterea vitezelor de transfer de care au beneficiat utilizatorii reprezintă un indicator important al rezilienței rețelelor și al performanței serviciului de acces la internet din România. Pe parcursul anului trecut, toți furnizorii au luat măsuri pentru monitorizarea mai eficientă a capacității disponibile a rețelei și ajustarea rapidă în funcție de necesități, pentru modernizarea echipamentelor de rețea și pentru simplificarea și eficientizarea procesului de achiziție", a declarat Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM.
În ceea ce priveşte internetul mobil, rezultatele testelor efectuate de utilizatori pe platforma Netograf indică o viteză medie de download la nivel național pentru internetul mobil de 24,2 Mbps, păstrându-se constantă comparativ cu anul 2019, respectiv o viteză medie de upload de 10,2 Mbps pentru internetul mobil la nivel național pe parcursul anului 2020, în scădere cu 19%.
Raportul ANCOM privind calitatea serviciului de acces la internet în anul 2020 a fost realizat pe baza a 322.777 de teste valide efectuate prin intermediul celor trei tipuri de aplicații Netograf: web, aplicații pentru terminale fixe și aplicații pentru terminale mobile. Raportul oferă, pe lângă informațiile privind vitezele de download și upload și informații cu privire la întârzierile și variațiile întârzierilor de transfer al pachetelor de date atât pentru furnizorii de servicii de acces la internet fix, cât și pentru furnizorii de servicii de acces la internet mobil, statistici pe județe privind numărul de teste, vitezele de download și upload medii și întârzierile medii, precum și informații legate de termenele necesare pentru furnizarea serviciului de acces la internet, termenele de remediere a deranjamentelor sau frecvența reclamațiilor utilizatorilor și termenul de soluționare a acestora.
Netografeste o platformă electronică concepută de ANCOM pentru a le oferi utilizatorilor de internet din România un instrument independent, obiectiv și gratuit pentru a verifica permanent calitatea serviciului de internet pe care îl plătesc. Utilizatorii pot verifica în acest fel dacă serviciul de internet utilizat se ridică la calitatea prevăzută în ofertă și în contractul încheiat. Totodată, aceștia au acces la statistici ale valorilor parametrilor de calitate, obținute pe baza testelor realizate de alți utilizatori ai Netograf. Platforma cuprinde aplicația web, aplicația desktop pentru terminale fixe ce poate fi descărcată de pe www.netograf.ro și aplicațiile mobile pentru sistemele de operare Android și iOS disponibile în magazinele dedicate (Google Play pentru Android și App Store pentru iOS).
CFR Călători: Proiect-pilot pentru plata contactless a biletului de călătorie la trenurile către aeroport
CFR Călători implementează, din a treia decadă a lunii august, plata contactless (prin orice tip de dispozitiv de plată - card, telefon sau ceas inteligent), în tren, a biletului de călătorie pentru trenurile pe relaţia Bucureşti Nord - Aeroportul Henri Coandă. Dispozitivele permit în acest moment achiziţionarea a două tipuri de bilete: pentru adulţi şi copii, respectiv bilete pentru categoriile de clienţi la care nu este necesară verificarea/reţinerea unor documente suplimentare.
Tariful unei călătorii pe ruta Bucureşti Nord - Aeroportul Henri Coandă este de 4 lei pentru un adult şi 2 lei pentru un copil (cu vârsta între 5 - 10 ani, călătoria fiind gratuită pentru cei sub 5 ani). Călătorii nu vor avea de plătit alte comisioane sau taxe bancare pentru achitarea contactless a călătoriei în tren, indiferent de cardul sau dispozitivul utilizat. Chitanţele care atestă că s-a plătit contravaloarea călătoriei se vor tipări individual, pentru fiecare client în parte.
Proiectul reprezintă o etapă a digitalizării şi automatizării proceselor interne comerciale ale CFR Călători, respectându-se totodată recomandările OMS privind reducerea plăţilor în numerar în contextul pandemiei COVID-19.
CFR Călători operează 60 de trenuri pe ruta Bucureşti Nord - Aeroportul Henri Coandă şi retur. Circulaţia trenurilor este cadenţată şi acoperă aproape întreaga durată a zilei, asigurând nevoile de transport atât pentru traficul de călători ocazional, cât şi pentru cel de navetă.
EY: Adoptarea telemuncii în pandemie evidențiază problemele legate de subfinanțarea zonei de apărare cibernetică
Adoptarea noilor practici de muncă în contextul pandemiei a expus companiile la atacuri cibernetice tot mai numeroase și mai sofisticate și a adus în prim plan subfinanțarea mijloacelor de apărare cibernetică, potrivit raportului EY Global Information Security Survey 2021 (GISS), care a sondat opiniile a peste 1000 de lideri din domeniul securității cibernetice din cadrul companiilor din întreaga lume. Conform datelor raportului, peste jumătate dintre respondenți (56%) sunt de părere că organizațiile lor au ocolit procesele de securitate cibernetică pentru a facilita implementarea noilor cerințe legate de telemuncă și de un regim de muncă flexibil. În același timp, liderii în securitate cibernetică declară că nu au fost niciodată mai preocupați ca acum de capacitatea lor de a gestiona amenințările cibernetice (43%). Peste trei sferturi dintre aceștia (77% față de 59% conform ediției anterioare a GISS) avertizează în privința creșterii numărului de atacuri cibernetice cu impact puternic în ultimele 12 luni, cum ar fi cele de tip „ransomware".
Bugetele pentru securitatea cibernetică nu sunt aliniate nevoilor
În pofida amenințării tot mai mari a atacurilor cibernetice, bugetele pentru securitatea cibernetică rămân la un nivel redus în raport cu cheltuielile totale cu tehnologia informației, potrivit ediției din acest an a GISS. Deși organizațiile respondenților au înregistrat venituri medii de 11 miliarde de dolari în ultimul exercițiu financiar, valoarea medie a cheltuielilor cu securitatea cibernetică a fost de doar 5,28 milioane de dolari.
Aproape patru din zece respondenți (38%) atrag atenția că bugetul organizației lor este sub nivelul necesar gestionării noilor provocări apărute în ultimele 12 luni. Același procentaj de respondenți declară că cheltuielile cu securitatea cibernetică nu sunt integrate corespunzător în costul investițiilor strategice, cum ar fi transformarea lanțului de aprovizionare IT. În același timp, mai bine de o treime (36%) spun că este doar o chestiune de timp până când organizația lor va suferi o breșă de securitate majoră care ar fi putut fi evitată, dacă ar fi existat investiții de un nivel adecvat în mijloacele de apărare cibernetică.
Relațiile strategice cu ceilalți lideri executivi pot transforma criza într-o oportunitate
Actuala ediţie a raportului GISS relevă, totodată, că relațiile esențiale dintre liderii în securitate cibernetică și cei care dețin poziții importante în cadrul organizației sunt lipsite de deschidere și de forță. 41% dintre liderii în securitate cibernetică sondați au descris relația lor cu zona de marketing drept negativă, în timp ce 28% au menționat că relația cu proprietarii companiei lasă de dorit. Drept urmare, în timp ce 36% dintre respondenții din 2020 aveau convingerea că echipele de securitate cibernetică sunt consultate încă din faza de planificare a noilor inițiative comerciale, acest procentaj a scăzut la 19%, în 2021. Mai mult, doar 25% consideră că liderii de business ar descrie funcția de securitate cibernetică a organizației lor drept una comercială.
În contextul în care liderii de companii văd în tehnologie mijlocul prin care își pot realiza viziunea și transforma compania, aceștia nu își pot permite să întoarcă spatele riscurilor cibernetice care vin „la pachet" cu aceste demersuri. Misiunea directorilor de securitate cibernetică va fi să se asigure că liderii de companii vor înțelege valoarea adusă de investițiile în securitatea cibernetică și vor conștientiza faptul că acestea reprezintă o parte integrantă a procesului de transformare.
În România, investiţii considerabile în domeniul IT, în ultimul deceniu
„Investițiile majore din ultimii 10 ani, care au avut loc în zona de IT din România, au dus la o uniformizare a practicilor și procedurilor de lucru pe zona securității cibernetice specifice celor din vestul Europei și SUA. Practica ultimelor luni a arătat că și în cazul companiilor din România investițiile în zona de apărare contra atacurilor informatice au crescut, chiar dacă per total nu ne aflăm la un nivel rezonabil de reziliență nici în mediul public și nici în cel privat. Soluțiile antivirus rămân în continuare cel mai utilizat mijloc de protecție, însă acest lucru s-a dovedit a fi insuficient dacă nu vine în completare cu alte soluții.
În plus, nu trebuie neglijată nici implementarea directivei NIS, transpusă în legislația din România prin Legea nr. 362/2018. Noi acte normative și regulamente adoptate în ultima perioadă conturează cadrul necesar implementării directivei NIS. Asemănător cu situația în care a fost implementată legislația GDPR, în viitorul apropiat vom asista la momentul în care și normativele care vin în completarea Legii nr. 362/2018 vor fi finalizate. Aceasta va însemna o bornă importantă la care companiile din România ar trebui să se gândească întrucât nerespectarea acestei legislații poate atrage după sine sancțiuni importante. Astfel, cu cât măsurile în zona apărării împotriva atacurilor informatice vor fi luate mai din timp, cu atât companiile se vor pune la adăpost atât de eventuale riscuri generate de expunerea la amenințările cibernetice, cât și de eventuale sancțiuni legislative", a declarat Cristian Zaharia, manager, Forensic Technnologies and Discovery Services la EY România.
Companiile globale care migrează către cloud obţin câştiguri substanţiale
Companiile care utilizează cloud-ul ca un nou model de operare pentru a-şi reinventa în mod continuu afacerile obţin câştiguri substanţiale şi sunt mai bine poziţionate pentru a rezista crizelor viitoare, arată concluziile unui studiu realizat de Accenture. Datele centralizate de autorii cercetării relevă faptul că, în timp ce organizaţiile intenţionează să migreze mai mult de două treimi din volumul lor de muncă în cloud, în medie, în următorii trei până la cinci ani, doar jumătate folosesc întregul potenţial al cloud-ului în diferitele sale forme pentru a-şi transforma operaţiunile zilnice.
Aproximativ 12% - 15% dintre respondenţi, în funcţie de regiune, se remarcă prin extinderea experienţei pe care au dobândit-o din cloud-ul public către centrele lor de date private, transformând operaţiunile zilnice de afaceri. Aceste organizaţii obţin câştiguri substanţiale din implicarea lor continuă în cloud, fiind mult mai bine poziţionate pentru a rezista crizelor viitoare.
Studiul Accenture Ever-ready for Every Opportunity: How to Unleash Competitiveness on the Cloud Continuum a fost realizat pe un eşantion de aproape 4000 de directori executivi (atât din IT, cât și din alte domenii) din 25 de țări și 16 industrii.