Strategia Nationala de Cercetare, Inovare si Specializare Inteligenta (SNCISI) 2022 - 2027 (II)

Continuăm prezentarea, în numărul de față, a unor aspecte importante incluse în cele patru obiective generale ale Strategiei Naţionale de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022 - 2027. SNCISI - document elaborat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și aprobat recent - prezintă viziunea pentru sistemul de cercetare-inovare românesc la orizontul anului 2030 și exprimă opțiunea fermă de a recunoaște și susține excelența, de a recompensa performanța, de a stimula dezvoltarea colaborării între mediul public și cel privat. În numărul precedent ne-am referit la principalele ținte ale Strategiei cu finalitate în 2030 și am început prezentarea primului dintre cele patru obiective generale pe care este structurată SNCISI. În cele ce urmează continuăm prezentarea unor elemente de maxim interes pentru comunitatea inginerilor din țara noastră incluse în obiectivele - generale și specifice - ale documentului.

♦ OG1. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare

► Al doilea obiectiv specific (OS.1.2) vizează asigurarea tranziției către știința deschisă și facilitarea progresului în cercetarea științifică de excelență.

Provocări. Deși ponderea publicațiilor cu acces liber al cercetătorilor români se află la nivelul mediei internaționale în principalele baze de date (Web of Science și Scopus), dezvoltarea, în continuare, în corelare cu ambiția europeană, presupune, printre altele, eforturi de aliniere a programelor de finanțare la practicile europene. Nivelul publicării cu acces liber a datelor provenite din cercetare este unul foarte scăzut, în condițiile unei slabe stimulări prin regulile de finanțare, ale subdezvoltării infrastructurii de date de cercetare dedicate și ale nivelului scăzut de cunoaștere a acestor practici la nivelul organizațiilor de cercetare.

Ponderea articolelor științifice aflate între cele mai citate 10% este de 7% în România, comparativ cu 12% media UE. Dintre articolele aflate între cele mai citate 10%, doar 15% dintre articolele din România fac explicit trimiteri la granturile prin care au fost finanțate, comparativ cu 50% media UE. Conform European Innovation Scoreboard 2021, în raport cu numărul de publicații științifice în top 10% cele mai citate, Romania are un scor de 39,84 față de media UE de 98.

Acțiuni: A1. Tranziția către un sistem al științei deschise prin care se urmărește, între altele, accesibilitatea, reutilizarea datelor cercetării științifice și vizibilitatea mai bună a producției științifice; obținerea unor rezultate de o calitate superioară prin eliminarea duplicării rezultatelor, facilitarea replicării cercetării și combaterea fraudei în domeniul științei. Asigurarea tranziției către știința deschisă și facilitarea progresului către excelență în cercetarea științifică se va realiza prin: ▪ Acces liber la publicații (obligativitatea publicării în reviste cu acces liber din fluxul principal de cunoaștere sau în platforme cu acces liber - de exemplu, Open Research Europe -, cu asigurarea eligibilității costurilor necesare; susținerea prin premiere a revistelor românești indexate în Web of Science, cu factor de impact sau cu scor absolut de influență peste media domeniului lor și adoptarea bunelor practici privind publicarea cu acces liber; acordarea unor granturi pentru publicarea cu acces liber în reviste indexate în Journal Citation Reports, cu factor de impact sau cu scor absolut de influență peste media domeniului lor); ▪ Acces liber la datele provenite din cercetare (accesul liber la datele provenite din cercetare va fi promovat conform principiului „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar" pentru proiectele de cercetare care produc date științifice și în conformitate cu principiul gestionării responsabile a datelor de cercetare; asigurarea eligibilității costurilor asociate managementului datelor provenite din cercetarea finanțată din fonduri publice); ▪ Instituirea și implementarea unui mecanism național de suport pentru tranziția către știința deschisă; A2. Acțiuni de încurajare a participării cetățenilor; A3. Continuarea și extinderea finanțării pentru proiectele de cercetare exploratorie și proiecte complexe de cercetare de frontieră. Prin această acțiune se urmărește susținerea și promovarea cercetării științifice avansate multidisciplinare, interdisciplinare și transdisciplinare a progreselor substanțiale la frontierele cunoașterii, precum și încurajarea de noi metode și tehnici, inclusiv abordări și investigații neconvenționale la interfața dintre disciplinele deja consacrate.

► Cel de-al treilea obiectiv specific (OS.1.3) are în vedere creșterea competitivității organizațiilor de cercetare.

Provocări. ▪ În 2020, România avea o singură universitate în top 1000 Shanghai Academic Ranking of World
Universities clasamentul general. Poziția organizațiilor din țara noastră în clasamentul Scimago s-a deteriorat: dacă în 2014 România se poziționa în primul sfert (25%) al clasamentului pentru un număr de 20 de domenii, în anul 2019 acest număr a scăzut la 17; ▪ Numărul articolelor SCI (Science Citation Index) per cercetător echivalent normă întreagă este în România de 0,85, media UE fiind 1,00. Nivelul citărilor articolelor în brevete este foarte redus, în particular în cele triadice sau diadice, ceea ce reflectă impactul redus al cercetărilor fundamentale și aplicative asupra tehnologiilor noi; ▪ În România, există un număr mare de organizații publice de cercetare cu număr mic de cercetători, ceea ce induce costuri administrative ridicate, lipsa masei critice și competitivitatea scăzută în competițiile internaționale; toate acestea se reflectă printr-o prezență modestă în clasamentele internaționale.

Acțiuni: A1. Crearea unui sistem de evaluare a performanței tuturor unităților și a instituțiilor de cercetare-dezvoltare de drept public în vederea asigurării comparabilității indicatorilor și a rezultatelor acestora. Toate unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare de drept public vor trece periodic prin evaluarea externă a performanței, în acord cu o serie de indicatori specifici fiecărei entități, ca bază a finanțării instituționale. Evaluarea va face recomandări privind dezvoltarea și va asigura încadrarea în clase de performanță. Trecerea unei entități dintr-o clasă în alta va fi posibilă ca rezultat al evaluării externe; A2. Finanțarea instituțională competitivă pentru C&D; A3. Susținerea de parteneriate între organizații de cercetare (public-public), în jurul unei agende comune de cercetare/concentrare tematică, pentru crearea de Centre de excelență; A4. Continuarea, extinderea și adaptarea finanțării Programului Nucleu, ca parte integrantă a Planului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV), destinată exclusiv institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, conform legislației în vigoare, care să asigure baza de cunoaștere și să creeze precursori pentru proiecte viitoare; A5. Dezvoltarea fondului de finanțare a performanței în cercetare pentru organizațiile publice și private de C&D.

► OS.1.4. vizează modernizarea și utilizarea eficientă a infrastructurii CDI prin facilitarea accesului deschis și asigurarea sustenabilității acesteia.

Agenda Strategică de Cercetare; domenii și priorități de tip provocare societală

► OS.1.5. se referă la conectarea activităților de cercetare și inovare cu provocările societale - Agenda Strategică de Cercetare

În anul 2021, a avut loc un amplu proces de consultare privind definirea Agendei Strategice de Cercetare, care a implicat 150 de reprezentanți ai actorilor cheie în paneluri și 2353 de respondenți în consultare online. Rezultatul acestei consultări îl reprezintă un set de șase domenii care vizează provocări societale, fiecare având asociate câteva zone de impact cu descrieri extinse. 

● Digitalizare, industrie și spațiu. Zone de impact: ▪ Autonomie strategică deschisă în tehnologiile digitale și în cele emergente și centrarea pe om a acestora (robotica colaborativă pentru o economie agilă și rezilientă, în sprijinul societății; Calcul de nouă generație - edge, neuromorfic, bioinspirat, nano, quantum, fotonic, HPC; fabricare aditivă - printare 3D; materiale avansate, nanomateriale; materiale noi pentru sectoare strategice, reziliente la condiții extreme de mediu de operare etc.); ▪ Economie atractivă la nivel regional și global, sigură și dinamică, agilă din punct de vedere al datelor (securitate sporită în spațiile cibernetice; integrarea tehnologiilor digitale curate; trasabilitatea pe timp de viață a serviciilor sociale, produselor industriale și alimentare; tehnologii ale limbajului pentru limba română etc.); ▪ Industrie curată, economie circulară și siguranța aprovizionării cu materii prime (ecologizarea sectoarelor economice puternic poluante; decarbonizarea proceselor de producție; dezvoltarea de tehnologii de fabricație verzi cost-eficiente; lanțuri de valoare industrială bazate pe resurse locale, bazate inclusiv pe nișe de oportunitate generate de schimbarea climatică; noi modele de afaceri în economia circulară etc.); ▪ Autonomie strategică deschisă în dezvoltarea, implementarea și utilizarea infrastructurilor spațiale globale, a serviciilor, aplicațiilor și datelor (creșterea calității vieții și siguranței cetățenilor prin tehnologii spațiale; noi materiale și tehnologii avansate cu aplicabilitate pentru domeniul spațial; tehnologii spațiale pentru eficientizarea activității instituțiilor și autorităților publice; noi echipamente și materiale avansate pentru viitoarele misiuni spațiale etc.);

● Climă, energie și mobilitate. Zone de impact: ▪ Tranziția sectorului energie către neutralitate și reziliență climatică (dezvoltarea tehnologiilor prietenoase cu mediul în obținerea noilor soluții de stocare a energiei; dezvoltarea tehnologiilor eficiente de producere a hidrogenului din surse abundente, regenerabile; alternative pentru producția de energie electrică curată utilizând tehnologii nucleare etc.); ▪ Accesibilitatea, alimentarea cu și utilizarea eficientă a energiei (integrarea surselor regenerabile de energie în sisteme de încălzire și răcire; asigurarea materiilor prime necesare pentru extinderea tehnologiilor energetice curate; raționalizarea consumului de energie; digitalizarea sistemului energetic; arhitectura spațiului urban orientată spre crearea microspațiilor autonome energetic etc.); ▪ Către o mobilitate neutră și rezilientă din punct de vedere climatic și prietenoasă cu mediul (decarbonizarea sectorului de transport prin utilizarea electrificării și a altor vectori energetici cu amprentă redusă de carbon - hidrogen, combustibili din surse regenerabile etc.; reciclabilitatea materialelor folosite în sistemele de transport; dezvoltarea tehnologiilor cu emisii zero pentru mobilitate; electrificarea și utilizarea căii ferate în transportul de marfă; creșterea capacității orașelor de a implementa sisteme de mobilitate neutre climatic; servicii climatice pentru sectorul transport etc.); ▪ Sisteme de mobilitate inteligente (mobilitate conectată, automată și cooperativă; Big Data și inteligența artificială pentru mobilitate inteligentă; optimizarea sistemelor de transport multimodal și modular, inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale; utilizarea dronelor în serviciile de livrare a produselor alimentare și/sau ușoare etc.); ▪ Transformări comportamentale pentru reducerea amprentei climatice (reducerea impactului activităților umane, inclusiv risipa alimentară, asupra emisiilor gazelor cu efect de seră; atenuarea crizelor climatice și de apă prin schimbarea și diversificarea obiceiurilor alimentare; dezvoltarea educației privind impactul omului asupra mediului etc.).

● Hrană, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate, agricultură și mediu. Zone de impact: ▪ Creșterea relevanței pădurilor în reducerea poluării; ▪ Contribuția agriculturii la neutralitatea și reziliența climatică; ▪ Bioeconomie circulară; ▪ Gestionarea resurselor de apă și dezvoltarea sustenabilă a pescuitului și acvaculturii etc.

● Sănătate. Zone de impact: ▪ Acces la îngrijire medicală inovatoare, durabilă și de înaltă calitate; ▪ Noi instrumente, tehnologii și soluții digitale pentru o societate sănătoasă etc.

● Cultură, creativitate și societate incluzivă.

● Securitate civilă pentru societate. Zone de impact: ▪ Diminuarea pierderilor cauzate de calamități naturale, accidentale și de cele provocate de om; ▪ Creșterea securității cibernetice și menținerea unui mediu online mai sigur etc.

♦ OG2. Susținerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente

Specializările inteligente reprezintă priorități menite a construi un avantaj competitiv prin dezvoltarea și corelarea punctelor forte ale cercetării și inovării cu nevoile mediului de afaceri pentru a aborda oportunitățile emergente și evoluțiile pieței într-un mod coerent, evitând în același timp duplicarea și fragmentarea eforturilor. Specializările inteligente se identifică printr-un proces de descoperire antreprenorială, un proces care, pornind de la dovezi, implică dialogul iterativ al actorilor din mediul de afaceri, cercetare, instituții publice și din societatea civilă.

România a decis că va avea strategii de specializare inteligentă la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare și la nivel național, sinergice. Strategiile promovează următoarele principii: ▪ cooperarea și parteneriatul între actori, intra și intersectorial, pentru a asigura consolidarea și dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare; ▪ încurajarea activităților de cercetare-dezvoltare-inovare care răspund cerințelor pieței și provocărilor societale; ▪ promovarea inovării sub toate formele - inovare de produs, de proces, de servicii etc.; ▪ sinergia național-regional; ▪ guvernanța inclusivă și multinivel, recunoscând necesitatea creării și susținerii unui sistem național-regional coeziv (strategie, instrumente de implementare și entități implicate, cu responsabilități concrete și distincte).

Domeniile de specializare inteligentă la nivel național

Specializările inteligente la nivel național vizează preponderent (dar nu exclusiv) domenii intensive tehnologic (tehnologii ale viitorului) pentru care dimensiunea națională̆ a colaborării este importantă și care au potențial de a produce efecte de antrenare în economie și societate. Rezultatul procesului de descoperire antreprenorială la nivel național, inclusiv al consultării privind evaluarea multicriterială a propunerilor de specializări inteligente, este concretizat în următoarele domenii și subdomenii de specializare inteligentă identificate:

1. Bioeconomie: Tehnologii pentru economia albastră (sunt incluse tehnologiile inovative pentru creșterea sustenabilității și valorificarea superioară a resurselor marine - minerale, energetice neconvenționale, biologice; Ameliorarea semințelor și raselor; Tehnologii pentru agricultura ecologică, agroecologie și silvicultură; Agricultura 4.0 (reprezintă noua revoluție agricolă, integrând agricultura de precizie, robotica, aplicații ale IoT, big data, blockchain, inteligenței artificiale și ale tehnologiilor de imagistică a plantelor; acest progres tehnologic va conduce la implementarea unor procese specifice mai eficiente, sigure și prietenoase cu mediul și la o valorificare mai bună a resurselor disponibile); Alimente sigure și durabile pentru o dietă sănătoasă.

2. Economie digitală și tehnologii spațiale: Dispozitive și sisteme microelectronice pentru produse inteligente; Rețelele viitorului, comunicații, internetul lucrurilor (cuprinde aplicații bazate pe rețele de senzori inteligenți, Internetul lucrurilor și formele asociate de calcul distribuit, precum și integrarea acestora cu tehnologiile geospațiale, în domenii diverse precum: prevenția și reacția rapidă la dezastre naturale, orașul inteligent, comunicarea vehicul-vehicul, monitorizarea pacienților etc.); Tehnologii pentru economia spațială; Sisteme de inteligență artificială (subdomeniul include tehnicile inteligenței artificiale și aplicațiile acestora precum prelucrarea limbajului, vederea computerizată, predicția evoluției unor fenomene, sistemele de recomandare etc.); Securitate cibernetică; Tehnologii pentru trasabilitate; Roboți și agenți cognitivi (robotica cognitivă vizează înzestrarea roboților cu inteligență artificială, permițându-le să învețe și să răspundă la situații diverse din lumea reală. Funcțiile unui robot inteligent includ, de exemplu, vedere artificială, recunoaștere automată a vorbirii, sinteza automată a vorbirii, anticipare și planificare, mișcare autonomă, imitația morfo-funcțională umană, capacitatea de învățare, abilitatea de a explora pe cont propriu).

3. Energie și mobilitate: Mobilitate verde (subdomeniul include vehicule electrice și hibride, inclusiv bazate pe hidrogen, pentru toate tipurile de transport, precum și componente ale sistemelor de propulsie și cele auxiliare acestora; sisteme de stocare a energiei și de management energetic pentru acestea; utilizarea în comun și integrarea acestor vehicule în orașe inteligente; soluțiile de interoperabilitate și intermodalitate în transport); Tehnologii moderne de generare a energiei cu emisii scăzute sau zero; Digitalizare în energie; Stocarea energiei (stocarea energiei este principalul mijloc prin care se asigură creșterea ponderii surselor regenerabile de energie. Sunt câteva elemente majore care impulsionează dezvoltarea tehnologiilor în zona stocării energiei: eforturile de decarbonizare a sectoarelor economice, digitalizarea și descentralizarea - în care consumatorii finali devin „actori" activi - „pro-sumers". Sistemele de stocare pot fi chimice, cu potențial gravitațional, cu potențial electric, la temperatura ridicată, cu căldura latentă și de tip cinetic).

4. Fabricație avansată: Tehnologii de fabricație pentru industria aeronautică; Digitalizarea și robotizarea fabricației (sunt incluse aplicațiile industriale ale internetului lucrurilor, roboți industriali înzestrați cu inteligență artificială, inclusiv roboți inteligenți autonomi pentru logistică); Tehnologii avansate de fabricație (sunt incluse tehnologiile de fabricație aditivă, cu materiale organice sau anorganice, și alte tehnologii de fabricație de precizie, precum, de exemplu, prelucrări tehnologice cu laser, mașini unelte cu toleranță micronică).

5. Materiale funcționale avansate: Optoelectronica (vizează dispozitivele electronice care detectează, generează și controlează radiația electromagnetică din spectrul ultraviolet, vizibil și infraroșu, incluzând cristalele fotonice și circuitele fotonice integrate. Optoelectronica realizează legături între optică, electronică, senzori, comunicații și tehnologii cuantice și are aplicații în biologie, medicină, industria farmaceutică, chimia și știința materialelor, industria semiconductorilor); Materiale compozite inteligente (acestea răspund la stimuli externi precum stres mecanic, câmpuri magnetice/electrice, lumină, temperatură, pH, umiditate, componente chimice; au aplicații în construcții, în industria textilă - textile cu proprietăți antibacteriene, de autoadaptare etc.); Materiale reciclabile și tehnologii pentru reciclarea materialelor; Materiale pentru aplicații electronice, electrice, fotonice, magnetice și în senzoristică; Materiale pentru energie.

6. Mediu și eco-tehnologii: Tehnologii pentru gestionarea, monitorizarea și depoluarea mediului; Tehnologii pentru economia circulară.

7. Sănătate - prevenție, diagnostic și tratament avansat: Chirurgia de precizie; Tehnologii nucleare diagnostico-terapeutice de nouă generație; Medicina longevității (vizează prelungirea duratei de viață și a calității ei prin creșterea capacității de apărare imunologică a organismului cu ajutorul produselor de tip senolitic, nutraceutice etc.; prin medicina celulară și moleculară; prin obiectivarea stresului și a efectelor acestuia pe termen lung, prin dezvoltarea de soluții centrate pe pacient și mediu, folosind soluții smart); Diagnosticare precoce; Tehnologii pentru o viață autonomă; Medicina personalizată și genomică (medicina personalizată reprezintă un model medical care utilizează caracterizarea fenotipurilor și genotipurilor indivizilor pentru adaptarea strategiei terapeutice la caracteristicile persoanelor sau pentru determinarea predispoziției la boală și/sau pentru personalizarea nutriției; include tehnologii pentru profilări moleculare, imagistică medicală, big data, cercetare în genomică); Tehnologiile pentru sisteme purtabile (subdomeniul include dispozitive electronice inteligente care sunt purtate aproape de sau pe suprafața pielii, care detectează, analizează și transmit informații, inclusiv în cloud, referitoare la semnale ale corpului, cum ar fi semne vitale
și/sau date ambientale și care permit, în unele cazuri, biofeedback imediat) etc.

(Va urma)