Echilibrul energetic - de la deziderate la realitati si de la necesitati la posibilitati
Data: 16-31 august 2023
Direct și indirect, situația energetică a țării interesează în cel mai înalt grad întreaga populație, de la producători la consumatori. Este tot atât de adevărat că, pentru cei care lucrează în acest domeniu, în majoritatea lor colegi ingineri, tematica pe care o abordăm prezintă o importanță profesională cu totul deosebită. Din acest motiv, tot ceea ce privește prezentul și viitorul energeticii românești constituie o preocupare majoră și permanentă. Semnalăm, în context, răspunsul pe care-l oferă la aceste preocupări Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), prin ediția de vară a documentului intitulat „Notă privind prognoza echilibrului energetic2023 – 2026“, document din care publicăm o serie de elemente privind viziunea prospectivă.
– Credit foto: www.freepik.com
Premise. Stadiul actual șiresurselevalorificabile
Activitatea macroeconomică la nivelul anului 2022 a înregistrat o creștere solidă de 4,7% în condiții dificile cauzate de continuarea crizei energetice manifestată încă din a doua parte a anului anterior, ca urmare a redresării cererii globale, criză amplificată de șocul declanșării războiului din Ucraina. Intensificarea acestor tensiuni geopolitice a condus la creșteri substanțiale de preț pentru bunurile energetice, cu efecte nefavorabile asupra consumurilor atât din economie, cât și la nivelul populației. Măsurile guvernamentale de compensare și plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale adresate atât societăților comerciale, cât și consumatorilor casnici, ca și compensarea cu 50 de bani/litru a prețului la carburanți, au atenuat din impactul nefavorabil al prețurilor produselor energetice asupra consumului intern. Creșterea economică de 4,7% din anul 2022 a fost realizată pe fondul unei reduceri de resurse energetice de 1,0% cauzată de contracția producției interne cu 2,3%, în timp ce importul s-a majorat cu 3,0%. Pe destinații, consumul intern brut este așteptat să se reducă până la o valoare de circa 33,3 milioane tep, în scădere cu 2,4% față de anul anterior, diminuări mai ample estimându-se a se realiza la nivelul consumului populației (-9,6%), cât și în industrie (-8,1%) în condițiile restrângerii activității în ramurile energofage (chimie și metalurgie). În același timp, se apreciază că exportul de resurse energetice s-a majorat cu 1,7%.
În aceste condiții de reducere a consumului intern brut, se estimează că intensitatea energetică a economiei, calculată ca raport între consumul intern și PIB în prețuri constante, s-a redus cu 6,7% comparativ cu anul 2021. Aceasta este cea mai mare diminuare a intensității energetice de după 2013 și intervine după doi ani de creșteri succesive (+1,2% în 2020 și +0,2% în 2021). Datele finale vor putea fi disponibile după publicarea de către INS a balanței energetice în luna noiembrie din anul curent.
În ceea ce privește resursele de energie electrică, datele statistice relevă că acestea s-au redus în anul 2022 cu 3,8%, comparativ cu anul anterior, pe fondul contracției producției interne cu 5,0%, în timp ce importul de energie electrică s-a majorat cu 5,2%, atenuând declinul resurselor totale. Producția internă, în structură, a fost susținută de energia obținută în centralele electrice eoliene (+6,5%) și cele solare fotovoltaice (+4,1%), acestea compensând, însă, în mică măsură scăderea producției din hidrocentrale, pe fondul secetei prelungite (-15,6%). Reduceri de producție s-au înregistrat și în cazul centralelor nuclearo-electrice (-1,7%), precum și al termocentralelor clasice (-2,3%).
Raportuldintrecertitudinișiincertitudini
Prognoza echilibrului energetic s-a realizat într-un context macroeconomic dificil, perturbat de un grad crescut de incertitudini provenite din manifestarea și suprapunerea unor crize, cu impact semnificativ asupra sectorului energetic. Factorul determinant îl reprezintă continuarea conflictului armat de la granițele naționale, durata și evoluția acestuia fiind greu de anticipat. Totodată, rămâne incertă evoluția prețurilor pentru bunurile energetice, deși s-au încadrat pe o evoluție descendentă de la începutul anului, ca și momentul reluării activităților din industriile chimică și metalurgică la valori anterioare declanșării crizei energetice.
Pe de altă parte, evoluția consumului energetic la nivelul populației și comportamentul gospodăriilor după momentul încheierii schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energia electrică și gaze naturale sunt greu de modelat. Actualul scenariu privind balanța energetică a fost fundamentat pe prognoza macroeconomică pentru perioada 2023 – 2026, scenariul de primăvară. Conform acesteia, în perioada de prognoză, economia națională se va încadra pe o creștere continuă a produsului intern brut, cu un vârf de 5,0% în anul 2025. În aceste condiții, s-a avut în vedere, pentru susținerea activității economice, o majorare de 0,33% a resurselor energetice, în ritm mediu anual pentru perioada 2023 – 2026. Creșterea resurselor de energie va fi mai consistentă pentru partea a doua a perioadei de prognoză, situându-se la aproape 1% anual. La nivelul producției interne de energie primară, dinamica estimată este una pozitivă, excepție făcând anul 2024, pentru care s-a prevăzut o reducere a energiei hidroelectrice, în scădere cu 10,4% față de anul curent, după performanțele remarcabile de creștere din 2023, prognoza luând în calcul un regim pluviometric normal.
În ceea ce privește producția de energie electrică primară, s-a considerat că energia electrică din surse regenerabile va înregistra, în perioada 2023 – 2026, o creștere medie de 5,6% pe an, în special ca urmare a majorării capacităților instalate în centralele electrice eoliene și fotovoltaice, investiții prevăzute, de altfel, în PNRR. Sporuri de producție sunt prevăzute și pentru gazele naturale, cu o dinamică mai accentuată în 2023, pe baza realizărilor statistice din primele patru luni, urmând ca ulterior ritmul de creștere să avanseze până la 3,8% în 2026. Pentru randamentul transformării gazelor naturale în energie electrică s-a presupus o ușoară îmbunătățire, ca urmare a intrării în exploatare a unor grupuri energetice noi, cu turbină cu ciclu combinat. Pentru producția de țiței s-a luat în considerare continuarea trendului descendent, fiind estimată o diminuare de circa 2,3% anual.
O altă ipoteză utilizată în prognoză a fost plasarea eficienței consumului de energie la nivelul ramurilor economice pe o traiectorie de îmbunătățire față de valorile ultimilor ani. În același timp, producția de energie nucleară a fost menținută constantă pe tot intervalul de prognoză, creșterile capacităților de producție urmând a se manifesta după anul 2026. Importul de resurse de energie primară este așteptat să-și reia trendul ascendent după reducerea estimată din 2023, evoluție datorată importului de țiței. Aceste resurse sunt proiectate în vederea asigurării consumului intern și a exportului. Acesta din urmă, după o creștere semnificativă în anul curent, se estimează că va înregistra o corecție în 2024, după care s-a considerat a se menține la valori relativ constante.
Ritmul de creștere a consumului intern este susținut de consumul final, a cărui evoluție este determinată de prognoza macroeconomică elaborată în cadrul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Ponderile cele mai ridicate în consumul final se regăsesc la nivelul ramurilor industriale și al transporturilor, precum și al consumului populației.
Energietermică. Stabilitate tehnologică și eficiență economică
Energia termică este generată în reactoare nucleare sau în centrale termice sau centrale termoelectrice cu cogenerare. Atât producția, cât și utilizarea energiei termice nucleare, beneficiază an de an de aceleași condiții tehnologice fără a suferi modificări. Cantitățile produse și transformate în energie electrică se situează la același nivel, determinat de tehnologia pe care se bazează funcționarea reactoarelor nucleare. Valoarea producției de energie termică pentru anul 2022 este de circa 2800 mii tep, valoare estimată și pentru intervalul2023 – 2026 și care a fost calculată ca medie multi-anuală.
Consumul de energie termică produsă în centrale termice și termoelectrice cu cogenerare în diferite ramuri ale economiei s-a manifestat printr-un trend ușor descendent (cu mici diferențe de la un sector la altul), ca o consecință a creșterii eficienței consumului. Consumul de energie termică aferent ramurilor economice și populației nu a fost evidențiat distinct în balanța energiei primare, ci se suprapune cu consumurile altor purtători de energie, înregistrate pentru diferitele direcții de utilizare. Estimările pentru intervalul de prognoză2023 – 2026 prevăd un consum de energie termică în scădere ușoară, cu un ritm mediu anual de aproximativ 2,5% pe an fundamentat pe de-o parte pe măsurile de creștere a eficienței energetice în industrie (ramură care generează în medie 23% din consumul de energie termică), iar, pe de altă parte, pe continuarea programului de anvelopare a clădirilor rezidențiale (consumul populației reprezintă, în medie, aproape 50% din consumul de energie termică).
Energieelectrică. Rolul determinant al surselor regenerabile
Creșterea capacităților de producere a energiei electrice din surse regenerabile (altele decât cele pe bază de biomasă) are un rol determinant, influențând evoluția mixului de resurse primare pentru acoperirea consumului intern. Necesarul de energie electrică este, astfel, completat de resurse primare în transformare, în principal cărbuni, gaze naturale, biomasă. Prin urmare, consumurile resurselor primare din această prognoză sunt strâns legate de traiectoria producției de energie electrică primară (surse hidroelectrică, eoliană și fotovoltaică).
Pentru cele trei surse care compun producția de energie electrică primară, evoluțiile pentru perioada 2023 – 2026 sunt următoarele: ▪ producția de energie hidroelectrică pentru anul 2023 va avea o valoare estimată de 1707 mii tep, urmând ca aceasta să se reducă cu 10,4% în 2024 în condiții climatice normale; ▪ producția de energie electrică eoliană pentru anul 2023 va avea o valoare estimată de 600 mii tep, iar pentru perioada 2024 – 2026, va avea o creștere prognozată de 8,6%, ca ritm mediu anual; ▪ producția de energie electrică fotovoltaică pentru anul 2023 va avea o valoare estimată de 130 mii tep, iar pentru perioada 2024 – 2026, va avea o creștere prognozată de 18,9% medie anuală. Prin compunerea evoluțiilor menționate, rezultă o traiectorie cu un ritm mediu anual de 5,6% pentru producția de energie electrică primară pentru perioada 2023 – 2026.
Producția de energie nuclearo-electrică a fost considerată constantă pentru intervalul 2023 – 2026, cu o valoare multianuală prognozată de 950 mii tep.
Analizând datele statistice aferente anului 2022, se constată că importul de energie electrică a înregistrat o creștere de 5,2% față de anul anterior. Pentru anul 2023, se anticipează o reducere a importului de energie electrică cu 17,7%, concomitent cu o creștere a exporturilor de 57,3%, intensificarea schimburilor comerciale fiind estimată a avea loc în special cu Bulgaria și Ungaria. România redevine, astfel, în 2023, exportator net de energie. În scenariu s-a impus ca exportul net de energie electrică să rămână pozitiv pe intervalul de prognoză.
Energia electrică obținută în termocentrale este utilizată pentru a echilibra necesarul din consumul intern, în condițiile actuale în care se dorește reducerea dependenței de importul de gaze naturale. Pentru anul 2022, producția de energie electrică în termocentrale a fost estimată la 1863 mii tep, iar pentru 2023 se prognozează o valoare în scădere de 1695 mii tep. Ritmul mediu anual al producției de energie electrică obținută în termocentrale în perioada 2023 – 2026 este de -2,1%.
Consumul intern de energie electrică (totalul utilizărilor, mai puțin exportul) se așteaptă ca, și în 2023, să înregistreze o reducere de 4,5% (-6,5% în 2022), urmând ca în intervalul 2024 – 2026 să aibă un ritm mediu anual de creștere de 1,7%. Această creștere este în principal imprimată de consumuri de energie electrică în ramura industriei, a serviciilor și a sectorului rezidențial.
Industria, exceptând sectorul energetic, are în prognoză consumul de energie determinat pe baza estimării intensității consumului de energie electrică. Consumul în sectorul rezidențial este estimat pe baza unei tendințe de evoluție multianuale.
Cărbuni. Evoluții conjuncturale pe o piață instabilă
Contextul internațional dificil din anul 2022, în care a fost necesară reducerea dependenței de importul de gaze naturale, peste care s-au suprapus consecințele unui an secetos, cu rezultate nefavorabile asupra obținerii energiei hidroelectrice, a impus utilizarea suplimentară a cărbunelui, ceea ce a implicat și o ușoară majorare a producției interne estimată la 2,8%. În ceea ce privește importul, se apreciază că acesta a înregistrat reduceri semnificative, respectiv -17,5% pentru cărbuni și -27,7% pentru cocs.
Cea mai mare parte a resurselor de cărbune a fost utilizată pentru producerea energiei electrice și termice (89,3%). Până în anul 2026, dinamica producției de cărbuni, precum și importul acestora, sunt, însă, prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacități de producție de energie vor fi puse în funcțiune.
Gaze naturale. Eforturi pentru obținerea optimului economico-social
Producția de gaze naturale în 2022 a fost de 7343 mii tep, în scădere cu 1,1% față de anul anterior, pentru intervalul 2023 – 2026 fiind estimat un ritm mediu anual de creștere de 3,6%. Importul de gaze naturale a înregistrat o scădere de 16,5% în anul 2022, ajungând la circa 2400 mii tep, în timp ce exporturile s-au situat la 470 mii tep. Pentru anul 2023 este prognozată o scădere accentuată a importului de gaze naturale cu 23,1%, tendință care se va menține până în 2026, cu un ritm mediu anual de 2,2%. Reducerea consumului intern în 2022 a fost de 11,7% cu o estimare de reluare a creșterii pentru 2023 de 1,9%, urmând ca, în perioada 2024 – 2026, să se înregistreze o creștere cu un ritm mediu anual de 2,8%, mai accentuat în partea a doua a intervalului de prognoză.
Pentru anul 2022, s-a luat în calcul o majorare a stocurilor la sfârșit de an, trend care a fost păstrat și pentru anii 2023 și 2024, dar într-un ritm atenuat. Pentru ultima parte a perioadei de estimare, variația stocului s-a considerat nulă. Conform datelor statistice, consumul intern de gaze naturale din 2021 s-a realizat pe baza majorării consumului la nivelul populației (+17,9%, cu o contribuție de 5,3 puncte procentuale) și, în mai mică măsură, a industriei (+3,1%, contribuție de un punct procentual), în timp ce intrările în transformare și consumul în celelalte ramuri au avut un aport negativ, cumulat de 0,4 puncte procentuale. Aceste creșteri au fost însă anihilate de restrângerea consumului intern la nivelul anului 2022. Pentru perioada de prognoză 2025 – 2026, contribuția cea mai importantă va reveni intrărilor în transformare, pe măsură ce s-a presupus înlocuirea producerii de energie electrică pe bază de cărbune cu cea pe baza gazelor naturale.
Conform metodologiei de calcul care stă la baza prognozei, producția de energie din termocentrale pe bază de gaze naturale va fi utilizată în continuare ca o supapă de echilibru pentru întregul set de resurse de energie electrică.
Totodată, și celelalte surse de producere a energiei electrice, precum și importul, sunt afectate într-o formă sau alta de limitări și constrângeri. În momentul de față, există capacități de producție pentru energia electrică pe bază de gaze naturale ce pot fi puse în funcțiune pe termen scurt sau mediu, ca, de exemplu, termocentrala de la Iernut, scenariul de prognoză luând în calcul accesul la investiție începând cu anul 2025.
– Credit foto: www.freepik.com
Țiței și produse petroliere. Traiectorii descendente
Consumul intern de țiței reprezintă, practic, cantitatea ce intră în rafinării în vederea obținerii de produse petroliere. Input-ul de țiței pentru rafinare este stabilit, în prognoză, în funcție de evoluția indicatorilor sectoriali (industrie și transporturi). Cantitatea de țiței intrată în transformare este limitată la capacitatea de procesare a rafinăriilor din România.
Producția de țiței a fost estimată la 3122 mii tep în anul 2022, iar pentru perioada 2023 – 2026 a fost estimată o traiectorie descendentă, cu un ritm mediu anual de -2,2%, consecință a declinului natural al zăcămintelor și menținerea unităților existente de producție. Importul de țiței este determinat ca diferență între producție și necesarul pentru consum intern, în condițiile unei variații de stoc egală cu zero. Astfel, importul de țiței va crește de la 8768 mii tep în anul 2022 la 10 300 mii tep în 2026, cu un ritm mediu anual de 4,1%.
Pentru transformarea țițeiului în produse petroliere au fost folosite un factor de transformare și o structură a derivatelor obținute în urma analizei datelor statistice corespunzătoare intervalului 2016 – 2021. Produselor derivate obținute în urma rafinării țițeiului li se adaugă și produsele petroliere de primă rafinare, importate spre a fi prelucrate suplimentar în rafinăriile românești, pentru a fi apoi reexportate.
Pe lângă importul de produse de primă rafinare, se importă și produse petroliere finite (combustibili, materii prime pentru industria chimică etc.). Pe ansamblu, importul de produse petroliere are, în perioada 2023 – 2026, un ritm mediu anual negativ de 2,4%.
Riscuri. Balanța dintre certitudini și incertitudini
Apariția diferențelor între prognozele din actualul scenariu al balanței energetice și realizările statistice viitoare se poate manifesta la nivelul consumurilor, dar și al resurselor.
● Riscuri în privința estimării consumurilor
Principalul factor de risc îl reprezintă evoluțiile viitoare ale prețurilor bunurilor energetice, în contextul războiului din Ucraina. Deși aceste prețuri se încadrează pe un trend descendent de la începutul anului, viteza de reducere și amplitudinea acesteia rămân o incertitudine. Nivelurile ridicate de preț din sectorul energetic au un efect de contracție atât asupra consumului populației, cât și a consumului din economie. De altfel, consumul de energie electrică al populației, aflat în mod tradițional pe un trend anual pozitiv, a înregistrat și în primele patru luni ale anului curent o reducere, deși în această perioadă s-au aplicat măsurile guvernamentale de plafonare și compensare a prețurilor energiei electrice.
În același timp, sectorul industrial continuă să cunoască o restrângere de activitate în această perioadă, manifestată în special în sectorul chimiei (-15,9%) și al metalurgiei (-28,9%). Aceste majorări de prețuri afectează, de altfel, competitivitatea societăților comerciale, fiind posibilă diminuarea activității în special în sectorul industrial.
Una dintre cele mai probabile surse de incertitudine în privința consumurilor de energie este cea care constă în modificarea neașteptată a intensității consumului. Aceasta poate să apară ca urmare a schimbării structurii sortimentului de produse ce corespunde unei anumite ramuri, în sensul creșterii ponderii unor produse care se fabrică cu consum mai mic sau mai mare de energie.
Alte riscuri care pot avea impact asupra estimării consumului sunt următoarele: ▪ modificări ale consumurilor în transformare; consumurile de energie în transformare se pot modifica și ca urmare a modificării randamentelor transformării; ▪ limitarea schimburilor comerciale cu Rusia și Ucraina ca urmare a sancțiunilor impuse poate altera indicatorii macro care au stat la baza prognozei echilibrului energetic.
Erorile de prognoză pot fi induse și de relațiile econometrice utilizate în descrierea legăturilor de dependență între indicatorii sectoriali și consumuri.
● Riscuri în privința resurselor
Printre acestea, se regăsesc următoarele: ▪ accelerarea investițiilor în capacitatea de producere a energiei eoliene și fotovoltaice peste nivelul estimat; ▪ clarificarea și finalizarea capacităților de producere a energiei hidroelectrice din ariile protejate; ▪ finalizarea investițiilor la termocentrala de la Iernut; ▪ condițiile climatice nefavorabile cu efect asupra energiei eoliene.