Strategia energetica
Data: 1-15 septembrie 2007
Ministerul Economiei si Finantelor a demarat, in luna aprilie 2007, o dezbatere publica cu referire la Strategia Energetica a Romaniei. S-au primit peste 50 de observatii de la societati comerciale de stat sau private, agentii guvernamentale, asociatii nonguvernamentale, sindicate, profesori universitari si persoane fizice.
In elaborarea documentului au fost preluate observatii ale urmatoarelor entitati: CNR – CME, Hidroelectrica, Transelectrica, Transgaz, Observatorul Energetic, profesori universitari (Aurelian Leca, Virgil Musatescu, Alex. Athanasovici) etc.; s-au actualizat unele date (de exemplu, date referitoare la programul de investitii al Hidroelectrica); s-au actualizat date statistice conform informatiilor primite de la Institutul National de Statistica; au fost introduse doua noi capitole, propuse de USAID – referitor la Energetica rurala si de ICEMENERG SA – referitor la Cercetarea stiintifica in domeniul energeticii; au fost imbunatatite capitolele referitoare la Eficienta energetica, Resurse regenerabile, Subsectoarele carbune, energie electrica si termica, Impactul social, Decizii strategice si Concluzii; au fost introduse 4 anexe (Date referitoare la tehnologiile disponibile pentru productia de energie electrica, Estimarea principalelor investitii in sectorul energetic pentru perioada 2007-2020, Masuri privind perfectionarea cadrului legislativ si de reglementare, Glosar cu termeni uzuali utilizati in documentatie).
Potrivit Strategiei, circa 80% din grupurile termoenergetice din Romania au fost instalate in perioada 1970 – 1980, in prezent depasindu-se practic durata de viata normala. In ultimii 10 ani au fost modernizate/retehnologizate unele centrale termoelectrice reprezentand aproximativ 10% din puterea instalata.
In ceea ce priveste grupurile hidroenergetice, 37% din totalul acestora au durata de functionare normala depasita. In perioada 2000 – 2005 au fost reabilitate, prin retehnologizare si modernizare, capacitati de productie a caror putere insumata este de 900 MW. Sporul de putere obtinut prin modernizarea capacitatilor acestora este de 101,4 MW. Pentru perioada 2006 – 2020, programul de reabilitare a grupurilor hidroenergetice vizeaza retehnologizarea si modernizarea unor capacitati de productie a caror putere instalata insumeaza 2 328 MW. Urmare a modernizarii se va obtine pe ansamblu un spor de putere de 69 MW si o crestere a energiei produse intr-un an hidrologic mediu de 416 GWh/an. Energia totala care poate fi produsa suplimentar de aceste grupuri retehnologizate in perioada 2006 – 2020 este estimata la 5 500 GWh.
Unitatea 1 de la CNE Cernavoda (707 MW), in functiune din 1996, a realizat in ultimii ani un factor de utilizare mediu a puterii de aproape 90%, livrand anual circa 9 – 10% din productia energetica a Romaniei. Durata de viata proiectata a Unitatii 1 Cernavoda este de 30 de ani. Au fost implementate programe corespunzatoare de management al deseurilor radioactive si combustibilului nuclear ars, precum si prelungirea duratei de viata proiectate. In semestrul II al acestui an, Unitatea 2 Cernavoda incepe exploatarea comerciala, asigurand astfel dublarea productiei de energie electrica de provenienta nucleara.
Retelele electrice de distributie (RED) din Romania sunt caracterizate printr-un grad avansat de uzura fizica (circa 65%) a liniilor electrice de joasa, medie si inalta tensiune (110 kV), a statiilor de transformare si a posturilor de transformare. La acestea se mai adauga uzura morala, 30% din instalatii fiind echipate cu aparataj produs in anii ’60.
Este in curs de desfasurare programul de modernizare a intregii retele la nivelul celor mai inalte standarde europene, cu lucrari de modernizare si retehnologizare a statiilor electrice celor mai importante din RET, precum si dezvoltarea capacitatilor liniilor de interconexiune.
Sistemul centralizat de incalzire urbana se confrunta cu o uzura fizica si morala a instalatiilor si echipamentelor, resurse financiare insuficiente pentru intretinere, reabilitare si modernizare, pierderi mari in transport si distributie si - nu in ultimul rand - cu o izolare termica necorespunzatoare a fondului locativ existent. Acesti factori au condus la costuri mari de productie si distributie, scaderea calitatii serviciilor si cresterea valorii facturii energetice pentru populatie. Eficienta acestor instalatii a fost afectata si de gradul mare de deconectare a consumatorilor in unele localitati, astfel incat consumatorii ramasi au fost pusi in situatia de a plati suplimentar pentru functionarea intr-un regim neeconomic, la sarcini reduse fata de cele proiectate.
Circa 69% din lungimea totala a Sistemului National de Transport al Gazelor Naturale are durata normala de functionare depasita. Din totalul statiilor de reglare si masurare, aproximativ 27% sunt in functiune de peste 25 de ani. In ultimii ani au fost modernizate/inlocuite conducte in lungime de 1 964 km, reprezentand circa 24% din lungimea totala.
Retelele de distributie a gazelor naturale sunt caracterizate printr-un grad avansat de uzura a conductelor si bransamentelor, circa 40% avand durata normala de viata depasita.
Capacitatea de inmagazinare subterana a gazelor naturale a cunoscut o dezvoltare permanenta. Fata de anul 2000, cand s-au inmagazinat 1 340 milioane metri cubi, in anul 2006, in cele opt depozite existente a fost inmagazinata cantitatea de 3 775 milioane metri cubi (din care volum util 2 988 milioane metri cubi si 787 milioane metri cubi stoc inactiv – perna de gaz.)
Echipamentele din sectorul carbonifer sunt, in general, uzate moral si nu mai sunt produse pe plan mondial. Mentinerea acestora in functiune necesita importante lucrari de reabilitare pentru schimbarea componentelor uzate fizic si modernizarea componentelor uzate moral, in vederea cresterii performantelor.
Cea mai mare parte a echipamentelor din sectorul huila sunt fabricate dupa licente din anii 1980, sunt uzate fizic, neperformante si supuse riscului crescut privind producerea accidentelor miniere ca urmare a insuficientei mijloacelor de monitorizare, informatizare si control al spatiului exploatat.
In vederea modernizarii si reabilitarii echipamentelor s-au facut ori sunt in curs de a se efectua investitii pentru reabilitarea liniilor tehnologice (excavatoare, benzi, masini de haldat) din carierele de lignit, achizitionarea de complexe mecanizate (sustineri, combine si transportoare) pentru minele de huila, echipamente auxiliare, precum si achizitionarea de echipamente pentru monitorizarea/controlul necesar proceselor de productie.
Urma sa se mai introduca in Strategie Diagrama Puterilor, care prezinta necesarul de putere instalata in capacitati de productie a energiei electrice, astfel incat sa se asigure varfurile de consum si rezervele de putere, si Reorganizarea productiei de energie pe baza de huila – Valea Jiului, tema discutata si amanata pana la obtinerea unui acord. Ministerul si-a asumat un angajament de evaluare care sa permita o strategie pentru eficientizarea zonelor miniere si crearea unui Complex Energetic in Valea Jiului.