Despre Ludovic Mrazec
Data: 1-15 august 2009
Discutam intr-o zi cu un coleg oltean, dar care a petrecut mai multi ani la Timisoara, despre oamenii importanti din Romania. Am ajuns si la academicieni. Colegul meu a facut o remarca: Oltenia nu a dat prea multi academicieni. Imediat mi-au venit in minte mai multe nume de academicieni nascuti in Oltenia sau in Craiova. Unul dintre acestia, Ludovic Mrazec, a fost una dintre personalitatile stiintifice marcante ale inceputului de secol XX, care a reprezentat scoala si cercetarea geologica romaneasca la evenimentele stiintifice internationale ale vremii.
*
Ludovic Mrazec s-a nascut la data de 17 iulie 1867 in Craiova.
Tatal sau, Ludovic Valeriu Severin, a fost farmacist, iar numele l-a luat de la mama sa, Alexandrina Mrazec. ?coala primara si liceul le-a urmat la actualul Colegiu Carol I. La insistentele tatalui sau, se inscrie la Facultatea de Farmacie din Bucuresti, unde l-a avut ca profesor pe Victor Babes. Aspiratiile lui se indreptau catre cercetari in spatiul liber si de aceea a renuntat la farmacie si s-a apucat de mineralogie. A plecat la Geneva pentru specializare. Aici l-a intilnit pe profesorul L. Duparc, care l-a initiat in cunoasterea metodelor teoretice si practice de studierea tainelor pamintului. Folosind cunostintele deja dobindite, a imbinat creator stiintele fizico-chimice cu mineralogia, petrografia, tectonica. La Geneva obtine doctoratul in stiinte fizico-chimice si docenta in mineralogie.
La 1 decembrie 1894 este numit profesor de cristalografie, mineralogie si petrografie la Universitatea din Bucuresti, detinind in perioada 1894 – 1937 functia de sef al Catedrei de mineralogie. A predat cursul de „Cristalografie, Mineralogie si Petrografie“ la Facultatile de ?tiinte si ?tiinte Naturale (Universitatea din Bucuresti), la Facultatea de Farmacie si la Facultatea de Chimie Industriala (Institutul Politehnic). Expunerile sale erau clare si sistematice, legate de practica economica si de viata, profesorul fiind preocupat de punerea in valoare a esentialului. A organizat si dotat un laborator de mineralogie si o biblioteca in care a adus si cartile personale.
Directiile de cercetare pe care le-a abordat profesorul Mrazec s-au inscris intr-un spectru foarte larg: Mineralogie, Petrologie metamorfica, Petrologie magmatica, Cartografie si Geologie structurala, Geologia petrolului, Petrografie sedimentara, Zacaminte de minereuri. Primele cercetari in tara le face intre 1893 si 1900 in zona sisturilor cristaline din muntii Mehedintului, Gorjului, Muncelului si nordul Dobrogei. Cu aceasta ocazie lamureste originea granitului de Cozia – roca granitica – si explica evolutia zacamintelor din Valea Jiului. A doua etapa a cercetarilor sale, efectuate intre 1900 si 1930, a avut ca obiect colinele subcarpatice bogate in sare si titei. A explicat aparitia petrolului din materia organica, demonstrind ca materia prima organica din care s-a format petrolul este planctonul marilor. El a definit termenul de „diapir“ si fenomenul de „diapirism“ (deformari plastice si ridicarea sarii prin strapungerea formatiunilor de deasupra zacamintului) pentru sarea gema, demonstrind ca ele pot oferi o capcana eficace pentru zacamintele de hidrocarburi. În acest context, profesorul Mrazec a explicat distributia acumularilor de hidrocarburi in zona neogena, subcarpatica.
În 1900, la Expozitia Internationala de la Paris, a prezentat prima harta a formatiunilor de sare din Romania, iar la Congresul Mondial al Petrolului (1907) a lansat teoria cutelor diapire. În 1906 Ludovic Mrazec a infiintat Institutul Geologic al Romaniei, al carui director a fost din 1906 pina in 1928. Sub conducerea sa, in anul 1920 a fost elaborata prima harta geologica a Romaniei, au fost evaluate cimpurile petrolifere si gazeifere din Transilvania.
În 1930 Ludovic Mrazec, la 63 de ani, este pensionat in ciuda contributiilor sale si a capacitatii sale de a conduce noi cercetari. Caracter de luptator, isi dedica energia organizarii de reuniuni stiintifice – printre acestea cea din 28 – 30 septembrie 1930 la Petrosani – editarii unui buletin stiintific, actiuni care au dus la cresterea prestigiului stiintific al Romaniei. A sustinut conferinte cu teme legate de: minele de aur din Romania, clasificarea flisului romanesc, depozitele de sulf din Romania, originea lacurilor sarate, originea loessului, exploatarile miniere din Romania etc.
În 1901 a fost ales membru corespondent al Academiei Romane, iar in 1905 devine membru titular, fiind apoi, intre 1932 si 1935, presedinte al Academiei Romane.
Un fapt mai putin cunoscut. Prin Decretul Lege nr. 2521 din 10 iunie 1920, relativ la infiintarea si organizarea scolilor politehnice, este numit in Consiliul de perfectionare al ?colii Politehnice din Timisoara, pe timp de 3 ani.
S-a stins din viata la 9 iunie 1944 in Bucuresti. Avea 77 de ani. Înainte de trecerea in lumea celor drepti a cerut ca banii pentru florile care urmau sa impodobeasca sicriul sa fie daruiti oamenilor sarmani, iar oficialitatile sa nu rosteasca niciun cuvint, considerind ca atit el cit si oficialitatile au spus deja ce au avut de spus cit a fost in viata. O lectie de modestie si realism. Numele sau a fost dat Amfiteatrului Facultatii de Geologie si Geofizica din Bucuresti. O strada din Craiova, cartierul Sarari, pornind din strada Henri Coanda, poarta numele sau.
Aceasta a fost povestea despre Ludovic Mrazec, nascut si educat la Craiova, si care a reusit, prin munca si daruire, sa scrie o pagina de aur in istoria geologiei romanesti.
Alte articole


