Punti peste Prut

In urma cu putin timp, la 27 august, a fost marcata Ziua proclamarii independentei Republicii Moldova. Acest moment festiv, umbrit de situatia politica si economico-sociala complicata din statul care reprezinta, pentru noi, toti romanii, nu numai o parte a fiintei nationale, ci si obiectul unei griji deosebite pentru viitorul lui european, ne prilejuieste evocarea unor fapte si date deosebit de pretioase si pentru breasla noastra inginereasca. Avem datoria de suflet sa fim permanent alaturi de fratii nostri de dincolo de Prut in numele trecutului, prezentului si viitorului romanilor de pretutindeni.
In insemnarile de fata ne propunem sa readucem in atentie citeva file ale participarii inginerilor basarabeni la cauzele nationale bazate pe idealurile, pe valorile procesului de reintregire a patriei. Cum bine se stie, insasi aparitia AGIR a reprezentat un efect direct al proceselor care au dus ineluctabil la Marea Unire din 1918, asociatia noastra avind drept data de infiintare 12 august 1918, adica dupa ce Basarabia si Bucovina au revenit la Patria-mama. Chiar la putin timp dupa infiintarea AGIR s-au inregistrat si primele inscrieri in asociatia inginerilor din Basarabia si Bucovina. Potrivit datelor publicate intr-un studiu al presedintelui AGIR, dr. ing. Mihai Mihaita, care s-a aplecat cu multa caldura, cu determinare stiintifica si patriotica asupra relatiilor cu inginerii din Bucovina si Basarabia, in 1925 numarul membrilor ingineri din cele doua provincii realipite a reprezentat zece procente din total, proportie superioara ponderii in populatia Romaniei de atunci.
Este cit se poate de semnificativ ca, in 1925, Congresul AGIR s-a desfasurat la Chisinau, iar cel din 1926, la Cernauti. In aceste zile, marcam si implinirea a 85 de ani de la Congresul care a avut loc in Sala Eparhiala din Chisinau, in perioada 15 – 20 septembrie 1925. In comitetul de onoare al acestei reprezentative reuniuni au fost alese, tot ca simboluri ale unirii, personalitatile emblematice ale Romaniei Mari, inginerul Ion I. C. Bratianu si academicianul publicist, reprezentantul Basarabiei in Guvernul Romaniei, Pantelimon Halippa.
Evident, componenta politica a avut un rol esential in desfasurarea Congresului, insa – potrivit profilului publicatiei noastre – vom pune in continuare accentul pe temele profesionale dezbatute atunci, inainte de toate Programul constructiei de sosele in Basarabia, program integrat obiectivelor stabilite la scara intregii tari. Asigurarea cailor de comunicatie cu Basarabia a fost o preocupare constanta a inginerilor de pe ambele maluri ale Prutului. Programul a fost ambitios, viza constructia unor sosele moderne cu o lungime totala de 2000 de km, insa resursele financiare limitate si evenimentele de la finele anilor ’30 nu au permis realizarea lui integrala.
La Congres s-au mai dezbatut teme referitoare la dezvoltarea industriei, in special in sfera energiei electrice, silviculturii, invatamintului tehnic, organizarea institutiilor stiintifice.
In toti anii care au urmat, inginerii basarabeni au participat activ la realizarea unor proiecte, deopotriva, regionale si nationale, multi dintre ei inscriindu-si numele in rindul celor mai prestigiosi specialisti romani. Dar, despre astfel de fapte si date, vom avea, cu siguranta, alte prilejuri de a vorbi. Mai notam ca dupa proclamarea independentei, in 1991, s-a infiintat Asociatia Inginerilor din Republica Moldova cu care, de la inceput, AGIR are solide relatii de colaborare, asa cum au atestat-o si informatiile publicate sistematic in Univers ingineresc. Ne va face totdeauna placere sa evocam, pe fundalul istoric al marilor cauze nationale, relatiile din prezent deschizatoare, si in planul preocuparilor profesionale, de noi momente puse in slujba acelorasi cauze.