Solutii ingineresti, „forjate“ de viziunea managerului
Data: 1 - 15 septembrie 2011
Interviu cu ing. Constantin Popeci, presedintele Grupului de firme Popeci
Alexandra Rizea: Citindu-va CV-ul, am descoperit, in numeroase detalii biografice, un raspuns concret la intrebarea: „Cum isi faureste omul propriul destin?“. De la premisele reprezentate de „statutul“ de fiu al unui mecanic, drumul firesc spre profesia de inginer - via ucenicie la fierarul satului, scoala profesionala, meseria de strungar - a fost influentat, tot atat de firesc, de vremurile traite. Ce ar fi de retinut din acest parcurs pentru a releva calitatile dvs. de incontestabil manager de succes?
Constantin Popeci: Verificarea in practica a capacitatii de a o lua de la capat. Evenimentele de la sfarsitul anului 1989 m-au gasit in functia de director general al Intreprinderii de Utilaj Greu din Craiova. Am fost schimbat, in 1990, in functia de director tehnic, ceea ce - va marturisesc - m-a pus pe ganduri. Am hotarat sa o iau de la capat, pe cont propriu, deschizandu-mi prima firma cu banii de la CEC, echivalentul pretului unei Dacii. Am inchiriat o hala de productie, am cumparat de la „fier vechi“ un strung si o ghilotina, le-am reparat si m-am apucat de treaba. Dupa 16 ani de sefie, ma reintorceam la strung.
A.R.: Banuiesc ca a fost o decizie dramatica dar, daca avem in vedere rezultatele, se poate considera ca, astfel, v-ati implinit o vocatie?
C.P.: Cred ca da. Daca iau in considerare faptul ca, in pofida conditiilor din acele vremuri, am practicat, inca de mic, „economia de piata“ (castigam bani din oierit, apoi am lucrat intr-un magazin de incaltaminte, mai tarziu m-am ocupat de organizarea de spectacole, inclusiv pentru formatia Phoenix), pot considera ca am dat curs unei anumite vocatii. De fapt, solutiile ingineresti s-au „forjat“, in cazul meu, de viziunea managerului.
A.R.: Asadar, sunteti un pionier al economiei de piata postdecembriste. Care a fost al doilea moment decisiv dupa infiintarea, in 1990, a primei dvs. firme?
C.P.: Al doilea moment se situeaza in anul 2002, cand am cumparat fosta Intreprindere de Utilaj Greu din Craiova, care se gasea, la momentul respectiv, intr-o situatie financiara dezastruoasa, cheltuielile salariale apropiindu-se de valoarea productiei de marfa realizata.
Au mai existat si alte momente importante, dar care au constat, pana la urma, in decizii normale, luate in interiorul firmelor din Grup, riscurile fiind oarecum calculate. In ceea ce priveste Grupul de firme Popeci, activitatile sunt diversificate, incepand cu constructiile de masini, servicii de asigurare a mentenantei excavatoarelor din bazinul carbonifer Oltenia, vanzari auto, service auto, formare si pregatire profesionala, constructii, turism etc.
Trebuie sa recunosc faptul ca pilonul central din cadrul Grupului il reprezinta SC Popeci Utilaj Greu SA Craiova, companie care activeaza in domeniul constructiilor de masini, domeniu de care este legata toata activitatea mea profesionala de pana acum.
A.R.: Prezinta un interes deosebit si activitatea desfasurata de Grup in industria prelucratoare, mai ales ca avem de-a face cu un domeniu caruia i se acorda prea putina atentie la scara intregii economii.
C.P.: Asa cum am aratat anterior, principala firma din cadrul Grupului activeaza in domeniul constructiilor de masini, implicit in industria prelucratoare.
Satisfactia este cu atat mai mare cand obtii rezultate si recunoasterea din partea unor firme de prestigiu, mai ales cand activezi intr-un domeniu caruia in Romania nu i se acorda suficient de multa atentie. Ca indicator important la aceasta intrebare, mentionez ca ponderea exportului in productia de marfa realizata in 2011 este de circa 90%.
A.R.: Ce factori au contribuit la mentinerea entitatilor grupului „pe linia de plutire“?
C.P.: Chiar daca in perioada 2009 - 2010 activitatea s-a desfasurat la limita de profitabilitate, prin programele de investitii, unele dintre ele realizate, altele aflate in derulare, s-a reusit atingerea obiectivelor propuse, si anume ca dupa perioada de criza potentialul firmei sa creasca constant pana la sfarsitul anului 2013, cand se va finaliza programul de investitii cu aport 50% UE. Incepand cu anul 2014, volumul de productie marfa se va dubla fata de 2008.
Ca factori care au contribuit la mentinerea Grupului pe linia de plutire, a fost in primul rand forta de grup, care s-a transmis pana la nivel de salariat, acceptand din proprie initiativa sa renunte la anumite bonusuri acordate, cum ar fi vacantele platite de firma sau chiar diminuarea programului de lucru in perioadele cand incarcarea cu lucrari impunea acest lucru.
Un alt factor important, care ne-a mentinut pe linia de plutire in perioada 2009 - 2010, a fost interesul si loialitatea unor clienti importanti, care, desi au trecut prin momente la fel de dificile ca si noi, ne-au plasat comenzi, chiar daca nu au avut desfacere la timpul respectiv, din dorinta de a ne mentine cu orice pret la aceiasi parametri ca inainte de anul 2009. Un astfel de client este concernul Siemens, cu care, in anul 2011, am ajuns la un portofoliu de comenzi de cel putin trei ori mai mare fata de 2008.
A.R.: Ce sectoare ale Grupului au fost cel mai mult afectate de criza?
C.P.: Sectoarele din Grup cele mai afectate de criza au fost, evident, cele legate de vanzarile auto. Avand in vedere ca ambele firme de vanzari auto au integrata si partea de reparatii, acest lucru a permis mentinerea pe linia de plutire a acestora.
In ceea ce priveste investitiile in acest domeniu, ne-am axat, in special, tot pe partea de reparatii. In prezent, suntem in faza de finalizare a unui atelier de reparatii pentru camioane.
A.R.: Cunoscand dificultatile provocate de efectele crizei globale asupra economiei romanesti, va propunem sa va referiti, in continuare, la modul in care au evoluat activitatile Grupului pe piata externa.
C.P.: Diminuarea cererii pe piata UE din perioada 2009 - 2010 ne-a obligat oarecum sa ne consolidam pozitia fata de clientii nostri strategici. Acest lucru este realizabil obligatoriu prin indeplinirea standardelor ridicate de calitate si respectarea termenelor de livrare, considerente care au stat la baza programelor de investitii. In paralel cu consolidarea pozitiei companiei fata de clientii nostri externi, s-a avut in vedere si prospectarea altor piete decat cele din UE. Se poate spune ca am reusit partial acest lucru, avand in vedere ca livram deja produse in Rusia si China si speram sa facem acest lucru si pe alte piete.
A.R.: Cum vedeti raportul dintre continuitate si inovare si cum se concretizeaza el in politicile Grupului?
C.P.: Pentru precizie, ar trebui definiti termenii de „continuitate“ si „inovare“. Pe noi, prioritatea „continuitatii“ activitatii ne-a salvat de criza, insa pentru viitor trebuie sa „inovam“ si vom inova bazandu-ne pe programul nostru de investitii, care va moderniza capacitatile de productie, fapt care ne va permite sa producem utilaje din ce in ce mai complexe. Deja se poate spune ca am inceput sa „inovam“ in executia unor produse foarte complexe, si dam aici ca exemplu noul nostru produs „reductor planetar“ pentru industria miniera. Acesta este utilizat pentru actionarea arborilor rotilor port cupe de la excavatoarele cu rotor ERc 1400-30/7. Este un reductor compact, realizat in configuratia de trepte de transmisie, treapta de intrare cu transmisie conica, treapta II transmisie planetara, treapta finala cu transmisie in constructie cilindrica. Carcasa reductorului este realizata in varianta constructie sudata. Este echipat cu transmisie auxiliara de mica putere, actionata independent, necesara antrenarii in gol a ansamblului roata port cupe cu oprire la punct fix, si arbore cardanic pentru compensarea distantei si a decalajului unghiular dintre reductor si motor. De asemenea, dispune de cuplaj hidraulic pentru limitarea cuplului. Ca noutate, acest tip de reductor poate fi echipat cu un sistem de monitorizare si transmisie a parametrilor de lucru catre Laboratorul Mobil de Testare si Monitorizare, asigurandu-se, astfel, o interventie foarte rapida in cazul functionarii necorespunzatoare a acestuia.
A.R.: Intrucat de numele Grupului dvs. sunt legate si o serie de activitati pe care le putem numi „extraeconomice“ - ma refer la Fundatia Constantin Popeci - va rugam sa abordati si acest subiect.
C.P.: Fundatia CONSTANTIN POPECI sprijina atat propriii salariati, cat si cazuri sociale din exterior, acorda burse de studii, sponsorizeaza cu aparatura diverse institutii din sanatate, se implica in diverse activitati culturale si sportive. Despre actele caritabile nu doresc sa vorbesc foarte mult, este suficient sa stiu ca cineva primeste un ajutor pentru rezolvarea unor probleme importante la care nu are alte solutii.
A.R.: In ce masura experienta acumulata in ultimii doi ani ofera elementele strict necesare pentru promovarea unor politici de dezvoltare a activitatii Grupului?
C.P.: Experienta crizei din 2009 si 2010 ne-a confirmat faptul ca numai politica de investitii este solutia pentru invingerea dificultatilor. Practic, prin politica de investitii am reusit sa diminuam efectele crizei si sa cream premisele pentru dezvoltarea viitoare a companiei. In urmatorii ani vom dubla cifra de afaceri pe baza cresterii calitative si cantitative a capacitatilor de productie, vom creste complexitatea tehnica a produselor noastre, atingand implicit un ritm ridicat al productivitatii muncii. Toate aceste aspecte vor avea si efecte sociale pozitive, respectiv angajari de personal, cresteri salariale, imbunatatirea conditiilor de lucru etc.
A.R.: Tot pe baza experientei la care v-ati referit, ce credeti ca ar trebui intreprins pentru imbunatatirea mediului de afaceri din tara noastra?
C.P.: Principalele propuneri pentru imbunatatirea mediului de afaceri ar fi, dupa parerea mea, urmatoarele:
a) Diminuarea fiscalitatii asupra fortei de munca. Mentionez aici ca investitia in noi locuri de munca in industrie costa foarte mult, fiindca trebuie sa se asigure o masina sau un utilaj, scule, energie, utilitati, aparate de masura si control etc. Trebuie facuta apoi o specializare a fortei de munca, aceasta trebuind sa posede o inalta calificare, si totul costa. In aceste conditii, daca mai adaugam si fiscalitatea excesiva asupra fortei de munca (circa 60%), ne dam seama de amploarea dificultatilor cu care ne confruntam in acest domeniu. Suntem, insa, optimisti, asa ca mergem inainte;
b) Ieftinirea creditului (scaderea dobanzilor bancare) ar face ca activitatea sa nu mai prezinte sincope, intarzieri de incasari si de plati;
c) Reducerea taxelor si impozitelor, precum si a birocratiei institutiilor;
d) Un sprijin, macar moral, din partea statului pentru activitatile productive, singurele care aduc o valoare adaugata mai mare si asigura o dezvoltare economica durabila;
e) Pentru proiectele de investitii cu aport UE, cred ca rambursarile trebuie facute cu rata de schimb la zi, si nu la cursul de schimb de la data la care s-a depus proiectul. Sunt convins ca acest lucru ar incuraja mult mai multe firme sa se angajeze in astfel de proiecte, avand o mai mare siguranta, tinand cont de faptul ca durata de derulare a unui astfel de proiect este de maximum trei ani, timp in care pot aparea fluctuatii foarte mari de curs valutar - vezi 2008 - 2011, cand cursul a fluctuat intre 3,7 pana la 4,3 lei.