Bugetul de avarie
Data: 1 - 15 septembrie 2012
Acum, cand suntem in posesia tuturor datelor care vizeaza rectificarea bugetara pe anul in curs, a devenit clar ca economia tarii s-a confruntat si se confrunta cu dificultati majore, de natura a reorienta resursele financiare ale statului in functie de noi cerinte, multe dintre ele neprevazute. Sigur, prezinta importanta modul in care s-au realocat fondurile disponibile, insa esentiale sunt fundamentele unor optiuni.
Inainte de toate, se impune a se mentiona revizuirea in scadere a produsului intern brut, de la o crestere de 1,5% (baza de la care s-a „construit”, la finalul lui 2011, Legea bugetului de stat pe 2012) la una de 1,2%. In conditiile in care, in multe state, o crestere economica fie si de o zecime de procent este considerata o veritabila realizare, contractia anticipata de prognoze in cazul Romaniei poate fi interpretata intr-o dubla cheie: sporul de PIB continua sa fie semnificativ, dar si scaderea indica o agravare de necontestat a starii generale a economiei. Se poate discuta mult despre cauze, insa, cum nu dorim sa ne implicam in dezbateri politice, preferam sa consemnam doar faptul ca atare, cu inevitabilele lui consecinte in plan bugetar.
Un alt parametru care a influentat rectificarea este noua rata prognozata a inflatiei, respectiv o crestere de la 3% la 3,5%. In contrapondere, deficitul de cont curent a fost mentinut la 4% din PIB, ceea ce analistii considera ca este „rezonabil”. Totodata, cursul mediu de schimb prognozat s-a modificat de la 4,21 lei/euro la 4,45 lei/euro. Sunt cifre care au un efect propagat asupra tuturor prevederilor bugetare, explicand, astfel, numeroase modificari intervenite prin rectificare.
Dificultatea cea mai mare care a aparut in procesul de regandire atat a veniturilor, cat si a cheltuielilor statului in acest an vizeaza deficitul bugetar. Este bine cunoscut faptul ca toate acordurile cu FMI, CE si BM au avut in centrul lor limita maxima a deficitului bugetar. De altfel, aceasta este si tema centrala a negocierilor dure care se desfasoara in Zona Euro si pe ansamblul UE, masurile preconizate pentru intarirea disciplinei fiscal-bugetare constituind, in continuare, obiectul unor confruntari putrnice. Era limpede ca se impunea revizuirea cotei de deficit bugetar in conditiile descrise inainte. Astfel, respectivul deficit va creste de la 1,9% la 2,2% din PIB. Cum se poate observa, este semnificativ mai mic decat nivelul de 3% din PIB considerat drept un obiectiv obligatoriu pentru toate statele membre ale UE si un criteriu de convergenta in procesul integrarii europene a Romaniei.
Bugetul rectificat urmareste acoperirea unor cheltuieli, inclusiv a celor determinate de reintregirea salariilor in sectorul bugetar si de restituirea sumelor incasate nelegal de la pensionari pentru CASS, dar diminueaza, intr-o anumita masura, alocarile pentru investitii. Se poate discuta si pe aceasta tema, insa ar fi foarte bine ca macar fondurile alocate pentru achizitii publice sa fie gestionate eficient, sa nu mai constituie o sursa reprobabila de inavutire a unor grupuri de interese contrare binelui general.
Dincolo de toate aceste date si fapte care, cum mai remarcam, fac obiectul unor controverse, apare cat se poate de clar ca avem de-a face cu un buget de avarie, menit sa asigure, pana la sfarsitul anului, un anumit echilibru intre venituri si cheltuieli, in limitele deficitului convenit cu finantatorii externi. Ce sanse sunt sa fie realizate obiectivele propuse vom vedea la urmatoarea rectificare care va avea loc, probabil, in luna octombrie. Deocamdata, sondajele de opinie in randurile intreprinzatorilor arata ca se manifesta un optimism prudent, ceea ce este de natura a impune factorilor decidenti mai multa rigoare si responsabilitate. Or, la aceste capitole „nebugetare“ este de preferat un deficit zero.