Stiinta, tehnica, tehnologia - suportul IMM-urilor inovative (II)

In numarul precedent, am publicat ample fragmente din documentul pregatit de Departamentul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism (DIMMMAT) in vederea adoptarii unei strategii cu tinte precise pana in anul 2020, precum si din Cartea Alba a IMM-urilor, editia 2014. Astfel, s-au conturat cateva elemente de diagnoza si prognoza, care permit sa se abordeze in spirit stiintific si tema extrem de importanta a IMM-urilor inovative, ca „motor“ al progresului economic si social in viitorul previzibil.

De la global la national si... retur
In documentul DIMMMAT, se identifica principalii factori ai dezvoltarii globale in urmatorii 11 ani. Astfel, rezulta ca principalul factor determinant va fi, in continuare, comertul international, pietele cu ritm rapid de crestere economica (rapid-growth markets - RGMs) urmand a influenta semnificativ evolutiile mondiale. Este tot mai clar faptul ca economia globala conturata dupa criza din ultimii ani are caracteristici diferite fata de cea din anul 2008. Astfel, noua economie mondiala este mai globalizata si mai interconectata, avand o influenta mai puternica asupra pietelor cu o crestere economica accentuata. Statele si organizatiile care pot valorifica noile oportunitati comerciale ce decurg din aceste caracteristici vor detine o mai buna pozitie pe piata, care le va asigura o crestere economica puternica si sustinuta.
Estimarile analistilor indica o evolutie a ritmului de crestere pe pietele RGMs de la 4,7% in anul 2012 la 6,0% in 2014, insa cu anumite rezerve. Cu toate acestea, pietele RGMs evolueaza diferit chiar si la nivel regional. Ritmul accelerat de crestere economica din aceste tari este dat de sporul populatiei cu venituri medii si dezvoltarea sectorului privat.
In ce pozitie se situeaza Romania in acest context? Elementul cel mai important vizeaza ritmul de crestere, care trebuie sa se apropie de media pe ansamblul RGMs. Or, in aceasta privinta, se impune a se face mult mai mult decat o indica rezultatele din 2013 si din primul semestru al anului in curs. Se impune a se tine seama in cel mai inalt grad de faptul ca, in conditiile crizei globale, s-a accelerat schimbarea polului de influenta si de putere economica dinspre pietele mature spre tarile in curs de dezvoltare. Aceasta schimbare - determinata de lanturile de distributie, integrarea economica, concentrarea regionala si tehnologie - va remodela structura comertului si impactul acesteia asupra infrastructurii de transport, serviciilor, echipamentelor, operatiunilor si cadrului juridic si de reglementare a schimburilor comerciale.
Aceasta remarca ne permite sa revenim la situatia tarii noastre, respectiv la relevarea faptului ca, odata cu reluarea cresterii economice, sporirea exportului a constituit, deopotriva, cauza si efectul rezultatelor pozitive din domeniu. Mentinerea acestei tendinte este esentiala. Imbunatatirea infrastructurii si inovarea tehnologica, facilitarea accesului la resursele de apa si de energie, telecomunicatiile etc. transforma natura oportunitatilor din tarile RGMs. Interactiunea dintre modernizarea infrastructurii si tehnologia informationala face posibila noi modele de afaceri si de marketing. Inovarea duce la cresterea eficientei pietei.
Remarca este cu atat mai valabila in cazul IMM-urilor, data fiind ponderea acestora atat in produsul intern brut, cat si in numarul total al angajatilor. Bunaoara, potrivit datelor DIMMMAT, contributia IMM-urilor la valoarea adaugata bruta depaseste, in prezent, cu putin 50 de procente. Pentru 2020, este preconizata o crestere de pana la 60%. Este o tinta care are capacitatea de a sintetiza toate celelalte elemente care definesc tendintele principale ale procesului de care ne ocupam.

Politici publice orientate spre performanta
Principiile generale privind activitatea economica la scara nationala sunt incluse organic in viziunea strategica privind evolutia IMM-urilor, in special a celor inovative. Reamintim aceste principii intrucat, fara luarea lor in considerare, nu sunt puse in relatie premisele si concluziile amintitei strategii. Este vorba despre: ? Libera initiativa economica; ? Inviolabilitatea proprietatii private; ? Etica in afaceri; ? Concurenta libera si loiala pe piata; ? Tratarea egala si echitabila a tuturor operatorilor economici de catre autoritatea publica; ? Transparenta luarii deciziilor si a aplicarii masurilor de catre guvern; ? Implicarea efectiva a tuturor factorilor interesati; ? Responsabilitatea factorilor implicati si, implicit, atragerea raspunderii corespunzatoare privind actele si faptele de comert realizate.
Avantajul competitiv al IMM-urilor este reprezentat de capacitatea inalta de a crea locuri de munca de calitate, de a genera bunastare in mod sustenabil, de a atenua decalajele de dezvoltare dintre judete si de a dezvolta clasa de mijloc din Romania, ca fundament al stabilitatii economice si sociale a tarii.
Obiectivul general al Strategiei il reprezinta crearea unui mediu favorabil afacerilor, initiativei private si spiritului intreprenorial, stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor si sprijinirea cresterii competitivitatii mediului de afaceri autohton pe plan local, regional, national, european si international prin cresterea semnificativa, sub aspect dimensional, sectorial si regional, a soldului net de IMM-uri active economic, dezvoltarea intreprinderilor existente si crearea de noi locuri de munca pana la sfarsitul anului 2020.
DIMMMAT va actiona in vederea crearii unor programe si proiecte care sa vizeze crearea de noi locuri de munca, crearea de start-up-uri si spin-off-uri, sprijinirea IMM-urilor inovatoare, cresterea competitivitatii IMM-urilor autohtone si a capacitatii acestora de a exporta, precum si dezvoltarea componentei de antreprenoriat social.
Principala tinta pentru anul 2020 vizeaza soldul net de IMM-uri active economic, care sa depaseasca pragul de 670 mii de intreprinderi. Autoritatile considera ca obtinerea unui spor de circa 41,23% al numarului de IMM-uri active economic, in urmatorii aproximativ sapte ani, constituie un obiectiv strategic realist.
In termeni de „densitate a IMM-urilor la 1000 de locuitori“ (un alt indicator esential), atingerea acestei tinte strategice implica functionarea a circa 36 de intreprinderi la mia de locuitori in 2020, fata de 21,94 intreprinderi la mia de locuitori in 2012 (conform Eurostat).
In ceea ce priveste angajatii in sectorul IMM, se considera ca trebuie depasit pragul de 3,2 milioane angajati in entitatile active din economia Romaniei.
Cum am mai avut prilejul sa subliniem, Strategia este focalizata pe cinci directii de actiune interdependente, dintre care patru sunt orientate inspre operatorii economici (IMM-uri), iar una vizeaza administratia publica, la nivel central si local. Acestea sunt: sprijinirea si promovarea antreprenoriatului; accesul IMM-urilor la o finantare adecvata; cresterea ponderii IMM-urilor inovatoare; accesul la piete si internationalizarea IMM; reactivitatea administratiei publice la nevoile IMM-urilor.
Dintre cele cinci directii mentionate, doua privesc ceea ce DIMMMAT considera ca reprezinta actiuni-cheie: Sprijinirea antreprenoriatului, in special in ceea ce priveste manifestarea initiativei antreprenoriale; Accesul IMM-urilor la piete, in special in ceea ce priveste asigurarea succesului pe piata al produselor sau serviciilor inovatoare pe care intreprinderile le ofera (in mod curent sau in perspectiva imediata) clientilor lor.

Perceperea corecta a realitatilor, premisa unor actiuni eficiente
In cele ce urmeaza, vom continua prezentarea capitolului privind intreprinderile mici si mijlocii inovative din Cartea Alba a IMM-urilor, editia 2014, document realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). Este vorba - cum am mai precizat - despre o ampla investigatie sociologica, pe un esantion reprezentativ de IMM-uri. Dupa ce am sintetizat raspunsurile privind corelarea dintre rezultate si vechimea entitatilor, repartizarea lor teritoriala, dimensiunea firmelor, forma de organizare juridica, repartitia pe domenii de activitate, in numarul de fata vom incepe cu mentionarea eforturilor de inovare, in functie de performantele IMM-urilor in anul 2013 comparativ cu 2012. Din aceasta perspectiva, se evidentiaza urmatoarele elemente:
- organizatiile care au obtinut performante se caracterizeaza prin ponderi mai mari ale IMM-urilor care indica produsele noi (58,82%) si noile tehnologii (58,82%), precum si ponderi mai reduse ale celor care mentioneaza abordarile manageriale si de marketing noi (11,76%) si modernizarea sistemului informatic (2,94%);
- companiile cu rezultate mai bune se evidentiaza prin frecvente crescute in randul intreprinderilor care vizeaza pregatirea resurselor umane (11,48%);
- intreprinderile ale caror rezultate nu s-au imbunatatit au o pondere mai mare in raport cu cele care mentioneaza noile abordari manageriale si de marketing (24,63%);
- agentii economici cu performante mai slabe inregistreaza ponderi mai joase ale organizatiilor care au punctat noile tehnologii (15,34%) si pregatirea resurselor umane (2,19%);
- firmele care au obtinut rezultate mult mai slabe includ procente crescute ale entitatilor care pun accent pe modernizarea sistemului informatic (11,25%) si frecvente mai mici ale firmelor care au punctat directionarea eforturilor de inovare in zona produse noi (25%).
Rezulta, din datele investigatiei, ca exista o corelatie negativa intre performantele IMM-urilor si frecventa cu care acestea indica absenta abordarilor inovatoare, inregistrandu-se o frecventa de 5,88% in cazul intreprinderilor cu rezultate mult mai bune - de 4,65 ori mai mica (-21,44 puncte procentuale - p.p.) fata de cele care au stagnat si de 7,02 ori mai mica (-35,37 p.p.) fata de firmele cu performante mult mai slabe.
Repartitia rezultatelor cercetarii pe care o prezentam in ceea ce priveste intensitatea investitiilor in inovarea de produs, de proces si organizationala presupune luarea in considerare a urmatoarelor elemente: 39,26% din IMM-uri nu au alocat resurse pentru activitatile de inovare, in timp ce 60,74% au dedicat inovarii cel putin 1% din totalul investitiilor, 36,01% - peste 6%, 13,38% - peste 11%, 6,76% - peste 21%, 2,74% - peste 51%, iar 0,57% din organizatii au alocat inovarii peste 76% din totalul investitiilor.
Daca este sa ne referim in detaliu la frecventele inregistrate pe fiecare interval aferent investitiilor in inovare, distingem o relatie invers proportionala intre intensitatea investitiei si ponderea IMM-urilor care se incadreaza pe intervalul respectiv. Astfel, 24,73% dintre agentii economici aloca inovarii 1% - 5% din totalul investitiilor, 22,63% - intre 6% si 10%, 6,63% - intre 11% si 20%, 4,02% - intre 21% si 50%, 2,17% - intre 51% si 75%, iar 0,57% din companii dedica inovarii peste 76%.
Investitiile in inovare reprezinta, incontestabil, tema esentiala a investigatiei. Aceasta tema este strans legata de cel putin doi factori. Primul vizeaza resursele IMM-urilor, in special cele de ordin financiar. Nu se poate imputa sub nicio forma entitatilor cu foarte putine resurse (acestea constituind majoritatea) ca nu aloca sume suficiente pentru inovare. Fara sa fie pus pe acelasi plan, faptul ca nu exista, sub aspect subiectiv, apetenta pentru inovare tine mai degraba de cultura antreprenoriala decat de forta economico-financiara a IMM-urilor. Acestea, insa, nu sunt stari de fapt in nemiscare, ci in evolutie. De aceea, trebuie mentionat ca se inregistreaza o usoara evolutie pozitiva fata de anul precedent - diminuarea cu 5,67 p.p. a ponderii IMM-urilor care nu au alocat resurse pentru inovare. Aceasta evolutie este dublata si de o transformare calitativa, care este foarte explicit evidentiata de faptul ca ponderea IMM-urilor care directioneaza pentru inovare peste 76% din totalul investitiei a crescut de 2,66 ori, a celor care aloca 51% - 75% , de 1,83 ori, iar 6% - 10%, de 1,35 ori (+5,85 p.p.).

Experienta si „mediul inconjurator“
Un alt set de intrebari la care au raspuns concludent intervievatii a permis sa se efectueze si o analiza pe grupe de varsta a ponderii inovarii in totalul investitiilor realizate de IMM-uri. In aceasta privinta, s-au reliefat urmatoarele aspecte:
- IMM-urile care au indicat ca nu au alocat resurse pentru inovare detin ponderi mai mari in cazul organizatiilor nou infiintate (42,05%) si mai reduse in randul celor de 10 - 15 ani (37,05%);
- firmele care aloca 1% - 5% se regasesc mai frecvent printre entitatile de 10 - 15 ani (29,08%) si mai rar printre cele nou infiintate (20,26%);
- organizatiile care au punctat un nivel de 6% - 10% inregistreaza ponderi mai ridicate in randul IMM-urilor nou infiintate (24,10%) si de peste 15 ani (24,10%) si mai reduse in cazul celor de 10 - 15 ani (17,53%);
- agentii economici care evidentiaza 11% - 20% consemneaza frecvente superioare in cazul entitatilor de 10 - 15 ani (8,76%) si mult inferioare in ceea ce priveste firmele de peste 15 ani (5,90%);
- IMM-urile care au directionat pentru inovare 21% - 50% detin ponderi mai mari in cazul organizatiilor de peste 15 ani (4,62%) si mai reduse in randul celor nou infiintate (3,08%);
- firmele care aloca 51% - 75% se regasesc mai frecvent printre entitatile nou infiintate (3,08%) si mai rar printre cele de peste 15 ani (1,54%);
- organizatiile care au investit peste 76% din total inregistreaza procentaje mai ridicate in randul IMM-urilor de 10 - 15 ani (0,80%) si mai reduse in cazul celor de 5 - 10 ani (0,37%).
Nu este deloc neglijabila influenta pe care o are asupra rezultatelor in materie de inovare ceea ce am numit „mediul inconjurator“, respectiv amplasarea lor teritoriala. Apartenenta la anumite regiuni de dezvoltare isi pune semnificativ amprenta asupra rezultatelor IMM-urilor, pornind de la perceptia antreprenorilor in legatura cu locul si rolul progresului stiintifico-tehnic in activitatea lor. In aceasta privinta, sunt deosebit de concludente urmatoarele rezultate:
- IMM-urile care au indicat ca nu au alocat resurse pentru inovare detin ponderi mai mari in cazul organizatiilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (48,07%) si mai reduse in randul celor din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest (34,65%);
- firmele care au mentionat ca aloca 1% - 5% din totalul investitiilor se regasesc mai frecvent printre entitatile din Regiunea de Dezvoltare Sud (36,70%) si mai rar printre cele din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest (9,90%);
- organizatiile care aloca 6% - 10% inregistreaza ponderi mai ridicate in Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (28,73%) si mai reduse in Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (15,46%);
- agentii economici care evidentiaza 11% - 20% consemneaza frecvente superioare in cazul entitatilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (13,46%) si mult inferioare in ceea ce priveste firmele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (3,87%);
- IMM-urile care au directionat pentru inovare 21% - 50% detin ponderi mai mari in cazul organizatiilor din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest (12,87%) si mai reduse in randul celor din Regiunea de Dezvoltare Sud (0,31%);
- firmele care au mentionat ca aloca intre 51% - 75% se regasesc mai frecvent printre entitatile din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest (8,25%), iar niciun manager din regiunea Sud nu a optat pentru aceasta varianta;
- organizatiile care au investit peste 76% din total inregistreaza ponderi mai ridicate in randul IMM-urilor localizate in Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (2,21%), in timp ce intreprinzatorii din Regiunile de Dezvoltare Nord-Est, Sud-Est, Sud si Centru nu au indicat aceasta optiune.
Aceste disparitati indica, pe un plan mai larg, cel al situatiei economico-sociale pe ansamblul regiunilor de dezvoltare, slaba eficienta a politicilor publice menite sa diminueze decalajele teritoriale. Acestea nu au aparut in perioada postdecembrista, ci sunt o „mostenire“ a economiei de comanda, insa nimic nu justifica slaba atentie care s-a acordat acestui aspect fundamental care priveste iesirea tarii din zona de periferie a UE. Prin sublinierea acestui aspect, implicam modul in care s-au accesat fondurile europene nerambursabile, in special cele directionate cu precadere dezvoltarii regionale.
Este una dintre concluziile majore ale investigatiei prezentate. Daca tinem seama de ecoul editiilor precedente ale Cartii Albe a IMM-urilor, nu ne ramane decat sa atragem atentia factorilor decidenti ca au datoria de a lua in considerare, cu toata seriozitatea, opiniile exponentilor mediului de afaceri si de a actiona in consecinta. Nu se poate afirma ca pana acum asemenea deziderate nu si-au gasit concretizarea in masuri, dar, evident, ceea ce se preconizeaza in Strategia DIMMMAT se cere aplicat cu consecventa, coerent si responsabil.

Finantare europeana pentru sustinerea progresului stiintifico-tehnic
Comisia Europeana a lansat inca un instrument pentru finantarea intreprinderilor mici si mijlocii cu orientare spre componenta de cercetare-dezvoltare-inovare. Perspectiva, cu sanse apreciabile de concretizare, este ca 155 de IMM-uri sa primeasca fonduri printr-o runda de granturi dotata cu un buget total de 3 miliarde de euro, pentru 7 ani.
Demersul, la nivel comunitar, este astfel conceput si directionat in contextul programului stiintific Orizont 2020 (inclusiv ca rapiditate si accesibilitate), incat sa contribuie la sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii inovatoare. Acestea vor fi ajutate financiar sa-si transfere o parte a ideilor din laborator in piata. Fiecare beneficiar urmeaza sa primeasca 50 000 de euro, din care va putea sa finanteze studii de fezabilitate si proiecte demonstrative, cu obiectivul de a contribui la dezvoltarea propriilor strategii in materie de inovare. In baza aceleiasi forme de sustinere, intreprinderile in cauza vor putea sa beneficieze de instruire in domeniul afacerilor, printr-o sesiune cu durata de pana la 3 zile. Temele eligibile se afla prezentate in programul de lucru privind „Inovarea in IMM­-uri“, aferent programului Orizont 2020.
Cererile de finantare pot fi adresate Comisiei Europene permanent, fiind evaluate de patru ori pe an. Termenul proxim pentru evaluare este 24 septembrie 2014, iar un altul este 9 octombrie 2014. Pentru primele runde, au fost inregistrate peste 2600 de cereri, din tari membre ale Uniunii Europene sau angrenate in programul Orizont 2020. In 2015, totalul intreprinderilor inovative beneficiare se apreciaza ca va ajunge la 670.
Apreciind receptivitatea mediului economic la oportunitatea de finantare a creativitatii productive, comisarul european (in exercitiu) pentru cercetare, inovare si stiinta, Maire Geoghegan-Quinn, a subliniat: „Reactia la noul instrument pentru IMM-uri este incurajatoare. Exista in mod clar cerere pe piata pentru acest tip de sprijin. Sper ca multe dintre planurile de afaceri finantate vor ajunge la stadiul de produse si servicii reale, care sa genereze crestere economica si noi locuri de munca in economiile noastre. Dorim sa sustinem cresterea campionilor inovarii“.
In context, initiatorii la nivel european ai acestei forme de sustinere a transferului tehnologic definesc instrumentul pentru IMM-uri ca „un element-cheie al finantarii intreprinderilor mici si mijlocii, disponibil in cadrul programului Orizont 2020“.
Reamintim ca programul Orizont 2020 reprezinta „cel mai mare program de cercetare si inovare al UE de pana in prezent, preconizandu-se finantari-record pentru IMM-uri, cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro pe o perioada de 7 ani. Se preconizeaza ca cel putin 20% (aproape 9 miliarde de euro) din fondurile alocate pilonilor «Pozitia de lider in tehnologiile industriale» si «Provocari societale» din cadrul programului Orizont 2020 vor fi alocate direct IMM-urilor, sub forma de granturi, inclusiv prin intermediul instrumentului pentru IMM-uri. In plus, Comisia Europeana si Grupul Bancii Europene de Investitii isi unesc fortele pentru a incuraja bancile si alti intermediari financiari sa acorde imprumuturi sau sa puna la dispozitie capital intreprinderilor inovatoare prin intermediul «InnovFin - finantare UE pentru inovatori». Alte intreprinderi pot avea acces la finantare in cadrul programului COSME - Programul pentru competitivitatea intreprinderilor si pentru IMM-uri“.