Aparente si esente

Caracterul tot mai complex al fenomenelor economico-sociale din prezent - determinat de creşterea numărului de factori interni şi externi aflaţi în conexiune - provoacă dificultăţi suplimentare în cunoaşterea şi interpretarea corectă a unor elemente esenţiale ale lumii în care trăim.

Dacă discutăm, bunăoară, despre creşterea economiei româneşti în prima jumătate a anului - 5,8% spor faţă de intervalul similar din 2016 - în condiţiile în care limităm analiza numai la resurse sau numai la utilizarea produsului intern brut, ajungem la concluzii eronate. Cât timp s-au înregistrat majorări sau cote aproape identice cu amintitul referenţial la toţi factorii sectoriali ai PIB, chiar dacă nivelul cel mai înalt de creştere a volumului de activitate (8%) vizează comerţul, nu este justificată formula potrivit căreia acest sector a fost exclusiv „motorul" economiei. La fel, dacă luăm în considerare, la capitolul utilizări, doar faptul că exportul net a căpătat semnul minus (-0,7%) se impune să detaliem măcar elementele principale ale comerţului exterior, respectiv exportul de bunuri şi exportul de servicii. Adică, nu vom consemna (măcar) avansul considerabil (de peste 10 procente) al exportului de servicii, mai ales în sfera productivă.

Pentru că tot ne-am referit la comerţul exterior, sporul de peste 8% în materie de export nu poate fi explicat fără luarea în considerare a situaţiei pe principala piaţă externă a României, respectiv zona euro. Dacă, deocamdată, conjunctural, economia din partea cea mai avansată a Uniunii Europene n-ar cunoaşte o perioadă de boom nu ar fi fost posibil rezultatul obţinut de România şi, pe cale de consecinţă, n-ar fi sporit semnificativ contribuţia industriei la creşterea exportului românesc din actuala perioadă.

De asemenea, evaluări eronate au apărut în condiţiile nesocotirii raportului dintre parte şi întreg. De exemplu, dacă se discută, la modul general, despre rezultatele din sfera cercetării ştiinţifice, mai ales sub impactul subfinanţării, situaţia de ansamblu nu poate fi considerată, în niciun mod, drept acceptabilă. Dacă analiza devine ceva mai profundă, constatăm că există „oaze" de creaţie ştiinţifico-tehnică remarcabile. Bineînţeles, şi în aceste cazuri, condiţionarea rezultatelor de volumul şi calitatea finanţării se cere luată în calcul cu prioritate. Dintre performanţele care pot fi prezentate reţinem, acum, că 170 de ingineri români de la Centrul de cercetare Bosch din comuna clujeană Jucu au obţinut progrese deosebite la elaborarea de proiecte pentru maşinile şi oraşele viitorului. Fără îndoială, alocările de fonduri au avut o contribuţie substanţială la obţinerea unor asemenea rezultate. La fel, sunt institute naţionale de cercetare şi dezvoltare care - prin fonduri proprii, prin accesarea de resurse financiare diverse, în special fonduri europene pentru anumite programe la scară continentală - au înregistrat un bilanţ fructuos.

Trecerea demersului analitic, de tip ingineresc, de la aparenţe la esenţe, reprezintă un imperativ major în condiţiile în care economia românească se confruntă cu numeroase dificultăţi generate de factori diverşi, atât interni, cât şi externi. Situaţiile din sferele infrastructurii de transport, din domeniul pregătirii forţei de muncă potrivit cerinţelor economiei reale, din sfera procesării produselor agricole, amânarea finalizării strategiei energetice etc. îşi au cauze de adâncime identificabile doar prin analiza esenţelor legate mai ales de politici publice deficitare, provocate - la rândul lor - de incompetenţă, corupţie, deficit de viziune. De aici, necesitatea mereu subliniată în paginile publicaţiei noastre de a dezbate, cu precădere, aceste elemente de fond pentru că numai astfel se pot propune soluţii fezabile, consonante, deopotrivă, cu interesul public şi cu binele public.