Dezbatere stiintifica dedicata prezentului si viitorului Banatului Montan
Data: 1 – 15 septembrie 2017 2017
Comunitatea inginerească, angajată în identificarea şi aplicarea de soluţii pentru dezvoltarea teritorială durabilă
Avem prilejul de a consemna un eveniment care relevă legătura directă dintre activitățile desfășurate în învățământul superior în sfera cercetării, în producție și în administrația publică locală în vederea conceperii și desfășurării de acțiuni comune în numele unor scopuri comune. De data aceasta, este vorba - așa cum rezultă din articolul pe care îl publicăm - despre workshop-ul organizat la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița (UEMR) de prof. univ. dr. ing. Ion Vela, membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR), și de UEMR, sub egida ASTR - Secția 10 și Filiala ASTR Timișoara, privind relația învățământului superior cu economia reală, din perspectiva necesităților specifice ale zonei Banatului Montan. La eveniment au participat reprezentanți ai ASTR, UEMR, Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR), Consiliului Județean Caraș-Severin, primarul municipiului Reșița și cel al orașului Anina, directori ai principalelor întreprinderi din zonă, reprezentanți ai societății civile. (Redacția)
Din amfiteatre în producţie şi cercetare, calea spre împlinire profesională
Dezbaterea a fost deschisă de conf. dr. ing. Cristian Chioncel - prorector al UEMR, care s-a referit la colaborarea cu societățile comerciale în vederea desfășurării activității de practică a studenților, la implicarea lor în activitatea de cercetare și publicarea de lucrări științifice. În același timp, s-a relevat necesitatea elaborării de teze de doctorat care să fie implementate în întreprinderile din Banatul Montan. Într-un context mai larg, s-au adus la cunoștința participanților și rezultatele studenților din Universitate la sesiunile științifice. Astfel, în anul precedent, la Simpozionul Naţional Brainstorming în AGORA Cercurilor Studențești din Oradea au fost premiați opt studenți, iar la Simpozionul Științific HD-46-STUD din 2016 au fost premiați trei studenți.
Prin activitatea Casei de Cultură a Studenților s-au urmărit, totodată, continuarea și îmbogățirea tradițiilor culturale și portului bănățean, prin participarea la festivaluri naționale și internaționale (în Serbia și Polonia), protagoniștii fiind premiați pentru creație și interpretare.
Activitatea de cercetare contractuală a Universității s-a desfășurat cu numeroase entități economice, între care TMK, UCMR, RENK-Reșița, Porțile de Fier Orșova, minele de pe Valea Jiului, Butimanu-Ploiești, la hidrocentralele de pe Retezat, Valea Oltului, Slatina-Olt, JM Ștei.
Prof. dr. ing. Ion Vladimir Crețu, președintele Filialei ASTR Timișoara - în mesajul prezentat de prof. dr. ing. Doru-Romulus Pascu, secretar al Filialei Timișoara - a apreciat în mod deosebit inițiativa de a se organiza acest simpozion la Reșița, relevând rolul extrem de important al universităților de profil tehnic, precum și al ASTR, în promovarea, prin programe integrate cu întreprinderile industriale și de alt profil din zona Banatului, a unor obiective economice majore. În mesaj, s-a subliniat că aceste programe integrate au reprezentat și reprezintă „coloana vertebrală" a realizărilor științifice și economice, cu contribuția de seamă a Universității Politehnica din Timișoara și UEMR. Prin programele de masterat și doctorat, aceste universități formează ingineri cu înaltă pregătire, atât pentru producție, cât și pentru activitățile didactice și științifice.
Printre principalele probleme actuale au fost menționate insuficienta finanțare a cercetării științifice fundamentale și aplicative, tinerii fiind puși în situații dificile în condițiile în care doresc să-și valorifice ideile menite să determine noi pași în progresul științifico-tehnic. În vederea ieșirii din această situație s-au propus o revizuire a legislației, a grilei de salarizare, o colaborare mai strânsă cu întreprinderile și companiile de profil, consolidarea statutului de inginer. S-a apreciat importanţa creșterii economice, care nu se poate realiza, pe perioade medii și lungi, fără creșterea suportului teoretic și practic al cadrelor inginerești de înaltă calificare, motivate să contribuie la propășirea României.
Probleme globale, soluţii locale
Prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaș, președintele Secției Ingineria Petrolului, Minelor și Geonomie din ASTR - în mesajul prezentat de dr. ing. Nicolae Călămariu - a adus în atenția participanților schimbările radicale care au loc în lume, schimbări de care trebuie să se țină seama în procesul de formare şi educare, inclusiv morală, a specialistului minier. În continuare, mesajul a acordat o atenție deosebită faptului că, prin actualele tehnologii tradiționale, se estimează că multe substanțe minerale se vor epuiza până la sfârșitul perioadei 2035 - 2040. În aceste circumstanțe, se conturează două variante de soluții: varianta lui Macedon ,,tăierea nodului gordian" (important este să se desfacă nodul - nu contează cum) şi varianta în stil Napoleon Bonaparte, adică „întâi să intrăm în luptă şi apoi o să vedem". Concret, este necesar a se stabili obiective economice precise şi termenele de îndeplinire. Este necesară o muncă minuțioasă, fundamentată pe prognoze științifice pentru fiecare substanță minerală, având în vedere capacitatea de producție, preţurile pe piața mondială, cerințele interne şi externe, promovarea de noi tehnologii. În aceste condiții este necesar să se aplice consecvent hotărârile de la Bologna, pentru a se orienta învățământul spre casa elevului şi studentului. Se poate spune că drumul transformărilor radicale ale tehnologiei de extragere a substanțelor minerale constă în renunțarea la vechile metode şi mijloace, astfel încât, prin aplicarea rezultatelor cercetării științifice să se treacă la extragerea din subsol numai a componentelor utile, mergându-se până la nivelul de „ion", „moleculă" și „atom".
Profesorul Iliaș a estimat că tehnologia mașinistă în minerit va fi înlocuită cu tehnologia de extragere directă fără om, avându-se ca model procesele geologice de formare a zăcămintelor. Schimbarea tehnologiei de extragere este o sarcină a actualei generații de ingineri minieri. În prezent, în România nu există o strategie națională privind baza de materii prime minerale și o prognoză pe termen lung, ceea ce impune eliminarea grabnică a acestor deficite, mai ales prin antrenarea amplă a specialiștilor din domeniu.
Ing. Gheorghe Românu, primarul orașului Anina, a evocat îndelungata experiență în protejarea și fructificarea rațională a resurselor naturale din zonă. Vorbitorul a reamintit că localitatea a fost înființată în anul 1773, sub denumirea de Steierdorf, de coloniștii austrieci, în vederea valorificării pădurilor seculare și fabricării de mangan pentru topitoriile din Oravița și Sasca. În anul 1790 s-a descoperit cărbunele, iar localitatea a devenit oraș. Până în anul 2006, Anina a livrat cărbune de cea mai bună calitate pentru transportul naval și feroviar, pentru industria metalurgică, pentru energetică. În perioada 1860 - 1918, incluziunile de șisturi au dus la producerea de fontă și oțel la Uzinele de Fier Anina. Din păcate, în anul 2006 puțurile au fost rambleiate și cărbunele blocat la peste 1000 m adâncime. Primarul a apreciat că pentru relansarea extracției de cărbune și șisturi bituminoase la Anina - care reprezintă o rezervă de peste 100 de ani și care înmagazinează milioane de Nmc de gaz metan - sunt necesare tehnologii și instalații moderne, însă cea mai mare problemă o reprezintă vidul legislativ în materie, inclusiv absența metodologiei de preluare de către administrația publică locală a licențelor. La Anina au venit investitori, însă lipsa licențelor nu le-a permis demararea afacerilor. Edilul a considerat că este nevoie de ingineri de diferite specializări, de specialiști în economie și în administrație publică pe care îi pregătește UEMR, pentru a relansa orașul Anina. Se impune ca autoritățile locale, cele centrale, inclusiv Parlamentul, să colaboreze în vederea relansării mineritului în orașul Anina, în condiții moderne, eficiente de exploatare în prezent și viitor.
Potenţialul agricol şi silvic, valorificat economic, ecologic şi social-cultural
Aspecte ale agriculturii din Banatul Montan rezultate din cercetări în Valea Almăjului au fost prezentate în mesajul acad. prof. dr. ing. Păun Ion Otiman, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române. S-a menționat că rezolvarea problemelor complexe ale agriculturii presupune realizarea unui echilibru între cerința de conservare a spațiului din punct de vedere economic, ecologic și social-cultural, pe de o parte, și tendința de modernizare a vieții rurale. Cunoașterea, cercetarea, ameliorarea și dezvoltarea spațiului rural sunt activități de importanţă vitală, avându-se în vedere că acest spațiu cuprinde 93,7% din zonă. O problemă importantă vizează identificarea priorităților strategice pentru dezvoltare rurală sustenabilă și durabilă. La nivelul județului Caraș-Severin, în prezent, activitățile și relațiile rurale sunt influențate negativ de infrastructura slabă, de insuficienta angajare în activități non agricole, de suprafața redusă a terenurilor agricole și fărâmițarea acestora. De asemenea, s-au relevat slaba inițiativă și insuficienta implicare a populației în procesul investițional. În aceste condiții, structura inadecvată a exploatațiilor agricole a perpetuat practicarea unei agriculturi de subzistență, limitându-se competitivitatea agriculturii județene. Acad. Otiman a propus valorificarea resurselor locale naturale, în special a celor silvice, peisagistice și umane ale zonei, pentru a se imprima o dezvoltare rurală durabilă, care atribuie agriculturii un rol important. Pentru dezvoltarea rurală durabilă este necesar a se avea în vedere dimensiunea economică, adică de creare de venituri, dimensiunea socială, care presupune crearea de parteneriate în proiecte pe modelul LEADER, dimensiunea culturală, respectiv consolidarea imaginii favorabile a teritoriului, atât față de actorii locali, cât și față de actorii externi, dimensiunea ecologică, prin conservarea și protejarea peisajului, solului, resurselor hidro și biodiversitatea. S-a apreciat că un rol important în dezvoltarea durabilă a județului îl au autoritățile teritoriale în promovarea resurselor peisagistice, atragerea de investitori, realizarea unei infrastructuri în mediul rural pentru dezvoltarea activităților agroalimentare, forestiere, industriale, turistice și a serviciilor. În ceea ce privește, de exemplu, turismul, s-a amintit că, în urma prezentării pe un post TV din străinătate a cascadei Bigăr de la Paralela 45 din Almăj,
A crescut semnificativ numărul de turiști în zonă, cu peste 10 000 în fiecare an. Situația economico-socială actuală este și consecința absenței locurilor de muncă atractive și stabile, migrației puternice a tineretului, depopulării și îmbătrânirii accentuate a satelor, apariției și extinderii sărăciei. Pentru a ameliora această situație, așa cum se prezintă în analiza SWOT, pentru evoluția pozitivă de viitor a Almăjului, precum și a întregului Banat de Munte, sunt necesare investiții în inteligenţă și financiare pentru proiecte de interes public, în special de interes economic care să vizeze dezvoltarea exploatațiilor agricole, forestiere, comerciale, a turismului, creșterea oilor pentru lapte și carne, a vacilor și tineretului taurin pentru carne, dezvoltarea apiculturii, pomiculturii, legumiculturii, cultivării căpșunilor, „reconstituirea" drumului țuicii. Pentru a se ajunge aici este necesar să se structureze agricultura, formându-se asociații care să-și propună și să realizeze diferite proiecte, cum ar fi modernizarea exploatațiilor agricole, înființarea de firme mici și mijlocii, susținerea tinerilor fermieri, îmbunătățirea serviciilor destinate populației, dezvoltarea și modernizarea satelor prin extinderea celor mai adecvate tipuri de infrastructură, investiții în domeniul energiei din surse regenerabile.
În domeniul silviculturii, ing. Dan Cîmpan a afirmat: „Se spune că «civilizația a început cu doborârea primului arbore și se va sfârși cu tăierea ultimului», ceea ce scoate în evidenţă beneficiile pădurilor cu rolul lor ecologic atât la nivel regional, cât și pe planetă, funcțiile de producție și de protecție". Direcția silvică județeană, ca unitate a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, administrează 324 000 hectare de fond forestier, proprietate publică a statului la nivel național, Caraș-Severin fiind județul cu cea mai mare suprafață de fond forestier. Obiectivul activității regiei constă în aplicarea strategiei naționale în domeniul silvic, avându-se ca scop principal gestionarea durabilă a fondului forestier, apărarea, conservarea și dezvoltarea fondului proprietate publică a statului. În Caraș-Severin, creșterea medie anuală este de 4,7 mc/an/ha (1 500 000 mc/an) cu o posibilitate anuală de recoltare de 900 000 mc. Recoltarea anuală este de 650 000 mc, respectiv 72%. Până în prezent, s-au constituit patru parcuri naționale, Domogled - Valea Cernei, Cheile Nerei - Beușnița, Semenic - Cheile Carașului și Parcul Național Porțile de Fier, care reprezintă 20,6% din suprafața județului. În Caraș-Severin, 425 ha sunt păduri virgine și 5751 ha păduri cvasivirgine, situându-se sub protecția, sub responsabilitatea silvicultorilor.
Relansarea industriei, prioritatea zero
În cuvântul său, dr. ing. Ioan Romulus Vasile s-a referit, pe larg, la situația actuală și la perspectivele industriei siderurgice din zonă. A pus accentul pe includerea unităților de profil din Reșița în zona sectorului privat, însă a apreciat că - și în aceste condiții - se poate asigura o balanță echilibrată între interesul investitorului de a avea un profit și interesul statului de a realiza un comerț exterior favorabil, asigurându-se, în acest fel, și un echilibru social, ceea ce impune și o politică adecvată privind formarea și utilizarea unui personal calificat. S-a subliniat că este necesar a se acorda o atenție deosebită investițiilor din fondurile private și publice, precum și din cele europene în vederea promovării de soluții, inclusiv de tehnologii adecvate unei industrii mai competitive, cu consumuri energetice optime, mai ales prin folosirea de energii neconvenționale pentru reducerea conținutului de carbon din atmosferă și folosirea dioxidului de carbon, prin accesarea Fondului European pentru Investiții Strategice, ceea ce va asigura și protecția mediului. Viitorul siderurgiei din Reșița depinde și de o calificare adecvată a personalului, ceea ce impune continuarea existenței UEMR, care să permită o pregătire a inginerilor de profil la nivelul cerințelor prezentului și viitorului. Vorbitorul a apreciat că, până în prezent, în România nu s-a întreprins practic nimic pentru a se „stăpâni" avalanșa importurilor de oțel.
Aspecte majore privind situația Uzinei Constructoare de Mașini Reșița (UCMR) au fost prezentate de ing. Cosmin Ursoniu, directorul întreprinderii, absolvent și doctorand la UEMR. El a arătat că, la UCMR, din totalul de 870 angajați, 269 sunt cu studii superioare, iar dintre aceștia 44,24% sunt absolvenți ai UEMR. De asemenea, 19 angajați și-au completat studiile prin diverse programe de masterat, fapt ce dovedește că între UCMR și UEMR a existat dintotdeauna o bună colaborare privind practica studenților pe baza unor protocoale care prevăd și angajarea absolvenților de la UEMR, colaborarea în sfera cercetării științifice, ceea ce dovedește că UEMR este un factor de o importanţă deosebită pentru redresarea UCMR.
Ing. Aurel Băra, director al întreprinderii Reșița Reductoare și Regenerabile S.A. (RRR), absolvent și doctorand, la rândul său, al UEMR, s-a ocupat, în expunerea sa, de măsurile și rezultatele obținute în ceea ce privește asimilarea unor produse de mare putere destinate industriilor siderurgică, minieră, chimică, energetică, materialelor de construcții, precum și a instalațiilor de propulsie a navelor. În prezent, se livrează produse fabricate la RRR în Olanda, Germania, Norvegia, Belgia etc., precum și pentru mari companii din România cum sunt ArcelorMittal Galați, Heidelberg Cement, Reloc Craiova. Pentru a realiza produse competitive, se desfășoară o intensă activitate de proiectare și execuție facilitată de existenţa unei forţe de muncă stabile, bine pregătite. De aici decurge și necesitatea continuării și perfecționării învățământului superior în Reșița. S-a exprimat convingerea că, împreună, agenți economici și UEMR vor putea pregăti ingineri de care industria are mare nevoie și, tot împreună, vor reuși să repună Reșița pe locul pe care îl merită, avându-se în vedere resursele umane și materiale de care dispune județul.
Gândirea şi acţiunea creatoare, „cheia de boltă" a colaborării între Universitate, economia reală şi administraţia publică
A fost interesant și punctul de vedere al unui reprezentant al sindicatelor, ing. Marian Apostol, președintele CNS Cartel ALFA - Filiala Caraș-Severin, care a relevat aspecte legate de necesitatea schimbării mentalităților. El a arătat că, în prezent, sunt multe probleme de rezolvat, fiind necesar „să ridicăm capul, să analizăm modul cum putem să contribuim la rezolvarea lor, să nu ne consumăm bucuria într-un oraș dominat de tristețe, într-un oraș în care sunt multe critici și atitudini extrem de ostile universității, mediului academic reșițean". De asemenea, a apreciat pozitiv înființarea școlii duale, considerând că, prin creșterea numărului și perfecționarea personalului calificat, se pot realiza produse de calitate, în special oțel și mașini, astfel încât Reșița să devină „un oraș, un spațiu atractiv atât pentru tinerii noștri, cât și pentru mediul de afaceri. Situația actuală este cauzată de lipsa de performanţă în domeniul politic și este necesar să schimbăm mentalitatea, să nu ne tot plângem. Specialiștii sunt lăsați de izbeliște și nu-i ascultă nimeni, să nu ne mai consumăm energiile în încercarea de a-i bloca, așa cum se întâmpla până acum".
În legătură cu proiectele europene și transfrontaliere, ec. Ioan Birta, președintele Asociației Românilor din Balcani, administrator al S.C. Birta Grup, a remarcat că, pentru cadrul financiar 2014 - 2020, România a obținut o alocare de aproximativ 33 miliarde de euro și, din comunicatul oficial publicat în iunie 2017, rezultă că a atras fonduri nerambursabile pentru respectivul interval în sumă de... ZERO EURO. Accesarea acestor fonduri presupune respectarea unor condiții care au fost complicate de autorități, cum ar fi: scrierea proiectelor, care echivalează cu 8% - 10% din valoarea totală, să fie dată autorului, care, de regulă, este o firmă de casă, proiectele să fie scrise și susținute doar în limba engleză, menționând că fiecare adresă trimisă de un apelant la Timișoara va fi onorată cu un răspuns doar dacă este redactată în limba engleză, ceea ce constituie, evident, o discriminare. De asemenea, au prioritate firmele sau ONG-urile care au mai beneficiat de fonduri nerambursabile și primesc 6 puncte, ceea ce reprezintă, de asemenea, o discriminare pentru firmele tinere. S-a ajuns până acolo încât se depunctează proiecte pentru că nu s-a estimat câți oameni vor citi broșurile sau cărțile editate, câți se vor uita la TV sau câți vor citi anumite lucrări. Vorbitorul a exprimat speranța că se va bucura de susținere proiectul european pentru realizarea unui parc solar în mediul urban, proiect la care se lucrează în prezent.
La rândul său, ec. Pavel Aghescu, președintele societății civile AGORA Cărăşană, a menționat necesitatea ca învățământul superior din localitate să-și pună și mai puternic amprenta asupra redresării societății reșițene și caraş-severinene. El a menționat că societatea pe care o conduce și-a propus să organizeze o întâlnire cu parlamentarii de Caraș-Severin, cu conducătorii de instituții administrative și cadre universitare, la care să se dezbată proiectul „Planul de dezvoltare a județului Caraș-Severin, pentru atragerea capitalului necesar dezvoltării socio-economice".
Primarul Municipiului Reșița, ing. Ioan Popa, și-a concentrat expunerea asupra unor concluzii care au rezultat din dezbaterea workshop-ului, eveniment în premieră, soluțiile preconizate fiind consonante cu prioritățile administrației locale, cu accent pe relansarea industriei, obiectiv care nu poate fi realizat decât printr-o strânsă colaborare între mediul economic și Universitate. În calitate de primar, a menționat că are trei priorități:
▪ să atragă investitori, în acest sens având discuții cu o delegație din Serbia, cu investitori germani și din alte ţări, față de care s-a angajat că îi va sprijini;
▪ să atragă tineri bine pregătiți profesional, astfel încât orașul să fie atractiv pentru investitori. În acest sens, sprijină UEMR, precum și înființarea școlii duale, care pregătește meseriași, oferind tinerilor și posibilitatea de a continua studiile la liceu cu recunoașterea în parte a perioadei în care au urmat cursurile școlii duale;
▪ să contribuie la îmbunătățirea calității vieții reșițenilor prin realizarea unui număr important de proiecte edilitare, inclusiv cele referitoare la introducerea de autobuze noi și la realizarea, în termen de trei ani, a unor linii de tramvai, mijloace de transport civilizate, cu aer condiționat, internet etc. Se va construi un Muzeu al Istoriei Industriale, se vor susține activități culturale și sportive. În încheiere, le-a solicitat „nostalgicilor" să privească înainte; orașul trebuie să se alinieze nevoilor și pretențiilor cetățenilor din prezent și viitor.
Participanții au primit cu interes mesajul președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, mesaj prezentat de Victor Naidan, arhitectul-șef al județului. Au fost abordate numeroase obiective de ordin strategic subsumate îmbunătățirii condițiilor de trai ale locuitorilor județului. În acest sens, s-a menționat că s-a dezvoltat o componentă de servicii și suport pentru administrația locală, de gestionare a teritoriului, legate de patrimoniul zonei și de rețeaua de drumuri județene. Se depun eforturi de armonizare a cerințelor de a avea oameni pregătiți, care provin în cea mai mare parte din UEMR, cu aptitudini și cunoștințe adaptate industriei din județ și, în general, realităților economico-sociale locale. În ultimii 10 - 15 ani, Consiliul Județean Caraș-Severin a fost, direct sau indirect prin asocieri, cel mai mare investitor net în economia județului, fiind, însă, de preferat să fi fost depășit de investițiile sectorului privat. Consiliul Județean a derulat peste 60 de proiecte cu fonduri europene, în general legate de gestionarea deșeurilor, de alimentarea cu apă și canalizare. În mesaj, s-a prezentat cea mai spinoasă problemă, cea a drumurilor județene, cei prezenți adresând reproșuri privind calitatea și cantitatea drumurilor reparate. Totodată, s-au formulat observații referitoare la subfinanțarea cronică a unor domenii, ceea ce a împiedicat și împiedică valorificarea patrimoniului natural al județului. S-a pus accentul pe utilizarea fondurilor europene, menționându-se că, la nivelul Consiliului Județean, s-au depus proiecte prin PNDL, cu sume ce depășesc 883 milioane lei, ce clasează județul pe locul doi în ţară.
În încheiere, țin să menționez larga participare a presei locale tipărite și audio-vizuale, care a relatat pe larg despre eveniment.
Alte articole



