Creativitatea profesiei de inginer, potentata de noile realizari din sfera stiintei si tehnologiei
Data: 1-15 septembrie 2020
Informaţiile prezentate în aceste pagini reflectă nu numai evoluţii actuale din sfera progresului ştiinţifico-tehnic, ci anticipează numeroase direcţii de acţiune strategice şi tactice care conturează, tot mai pregnant, profilul inginerului în secolul XXI. Faptul că decidenţii de la toate nivelurile, începând cu cei de la bază, continuând cu nivelul naţional şi cel european, pentru a se ajunge la preocupări de dimensiuni planetare, conştientizează procese şi fenomene de bun augur deopotrivă pentru exercitarea tot mai eficientă a profesiei de inginer şi asigurarea premiselor pentru noi şi tot mai importante progrese din sfera ştiinţei şi tehnicii.
● Accelerarea digitalizării ar putea aduce României 50 miliarde de euro în PIB până în 2030
România are şansa de a-şi creşte competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va concentra pe accelerarea digitalizării şi convergenţa spre o economie bazată pe tehnologie, conform unui studiu lansat de Factory 4.0 şi Frames. Autorii semnalează că economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20% din Produsul Intern Brut, cu un plus de circa 50 de miliarde de euro la PIB.
Dezvoltarea economică semnificativă din ultimii 20 de ani, bazată pe exporturi, investiţii străine, pe forţa de muncă relativ ieftină şi mai ales pe consum, riscă să se transforme într-un dezavantaj în următorii ani, în contextul schimbărilor semnificative prin care trece economia mondială, mai menţionează studiul. „Pandemia de COVID-19 a restartat modul în care sunt percepute activităţile economice. În contextul shut-down-ului economic din primăvară şi al măsurilor de distanţare socială, mediul economic a fost, practic, forţat să facă pasul spre digitalizarea activităţii. În acest context, prin schimbarea paradigmelor economice, România are şansa nesperată de a arde etapele şi de a creşte economic semnificativ, prin tehnologie şi digitalizare", arată datele studiului.
Potrivit analiştilor, această reorientare economică este absolut necesară, mai ales în contextul scumpirii forţei de muncă şi, în general, al crizei de pe piaţa resurselor umane. „Vremurile în care România era atractivă prin costurile reduse cu forţa de muncă au trecut, iar perspectivele demografice indică o accentuare a problemelor din piaţa HR. Fără o focusare pe dezvoltarea reală a competenţelor digitale, automatizarea şi digitalizarea proceselor, companiile, în general mediul economic românesc, riscă să piardă puncte importante la capitolul competitivitate, cu consecinţe economice negative", a declarat Marius Hărătău, managerul Factory 4.0, conform unui comunicat. Potrivit aceleiaşi surse, în 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6,5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019.
Raportul arată că, între 2016 şi 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creştere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene.
În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme româneşti angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă, în 2021, motorul creşterii economice ar putea accelera din nou. „Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluţie industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluţia industriei auto care, în următorii 10 ani, îşi propune să renunţe la producţia de automobile cu motoare termice şi să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligenţă artificială", relevă cercetarea.
Potrivit autorilor studiului, focusul pe digitalizare şi automatizarea producţiei ar putea aduce, astfel, aproximativ 50 miliarde euro în PIB până în 2030. Dacă România va implementa automatizarea şi digitalizarea, peste un milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector. Cele mai multe joburi ar urma să fie create în activităţi care presupun prelucrarea şi utilizarea datelor, activităţi de suport şi programare. Digitalizarea va aduce şi o creştere semnificativă a competenţelor angajaţilor din economie, aceştia urmând să fie obligaţi să utilizeze aplicaţii online sau alte instrumente tehnologice în activitatea lor de zi cu zi. „Marea şansă a României este că, în ultimii ani, a construit o infrastructură digitală de nouă generaţie, similară cu cea existentă în ţări precum Olanda, Norvegia şi Suedia. În aceste condiţii, beneficiind şi de un capital uman semnificativ, avem şansa de a ne apropia rapid de performanţa ţărilor bogate (Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie) prin dezvoltarea unui ecosistem digital similar cu cel practicat, de exemplu, în Estonia sau Finlanda", a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Cele mai ridicate rate de digitalizare din economia românească sunt, în prezent, în industriile de prelucrare, utilităţi şi comerţ, însă cel mai ridicat potenţial îl au ecosistemele de tip start-up, subdimensionate în momentul de faţă.
În prezent, prea puţine companii româneşti folosesc instrumente digitale. Studiile recente arată că firmele din România alocă, în medie, doar 5% din resurse în scopul digitalizării activităţii de producţie şi servicii. Doar 10% dintre IMM-urile din România au activitate de inovare, ceea ce ne clasează pe ultimul loc în UE şi la acest capitol. Asta în condiţiile în care se estimează că, până în 2030, peste 60% dintre activităţile economice la nivel mondial vor fi automatizate, se mai menţionează în comunicat.
Autorii studiului relevă că procesul de digitalizare şi automatizare a economiei româneşti va fi influenţat şi de modul în care autorităţile vor implementa reformele din sectorul public. „Integrarea noilor tehnologii, a platformelor digitale în administraţia românească, de la serviciile de taxe şi impozite către firme şi populaţie, la gestiunea facturilor electronice sub girul ANAF, este esenţială în actualul context şi sperăm ca noul guvern, rezultat în urma alegerilor de la finalul anului, să prioritizeze acest demers", afirmă experţii.
Beneficiile vor fi multiple. Astfel, potrivit analizei, în primul rând, va fi eficientizată relaţia dintre cetăţeni, firme şi stat, iar, pe de altă parte, economia subterană se va diminua, un factor esenţial în depăşirea crizei economice. „Gradul de colectare în România se învârte, în prezent, în jurul nivelului de 30%, cel mai scăzut din UE", arată analiza.
Potrivit experţilor, dincolo de digitalizarea administraţiei, este nevoie ca statul să prioritizeze educaţia digitală a românilor, să organizeze prin ANOFM programe de recalificate şi training adaptate noilor realităţi economice.
Cursurile de pregătire şi, în general, digitalizarea activităţilor din economie vor permite, totodată, extinderea bazinului de resurse umane, în condiţiile în care România are aproximativ 2 milioane de oameni care formează o forţă de muncă neexploatată. „Dezvoltarea unor soluţii flexibile de lucru va amplifica acest proces. Programul de muncă flexibil, aprobat recent de autorităţi, este un prim pas salutar în acest demers menit să reducă rata forţei de muncă inactive în economie şi să genereze un potenţial semnificativ de cerere în zona HR. Având posibilitatea de a lucra cu program redus, oamenii vor avea şansa de a dezvolta, în paralel, mai multe activităţi, iar efectele se vor vedea în creşterea activităţii economice, în dezvoltarea unor noi pieţe de produse şi servicii", relevă studiul.
● MEC, în parteneriat cu Google și Microsoft, pune la dispoziție, gratuit, platforme educaționale
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a semnat un parteneriat cu companiile Google și Microsoft în vederea asigurării de resurse tehnologice pentru educația digitală, în contextul desfășurării cursurilor în scenariile hibrid sau online, a anunţat instituţia, într-un comunicat. „Prin acest memorandum, cadrele didactice și unitățile de învățământ au acces, în mod gratuit, la toate platformele educaționale dezvoltate de cele două companii, inclusiv la programele-suport și la resursele educaționale dezvoltate de acestea. Astfel, platformele G Suite for Education și Microsoft Office 365 A1 pot fi utilizate în procesul de predare, cu interfață în limba română", se menţionează în comunicat. Ambele licențe se activează în mod gratuit, prin intermediul portalului de activare clasaviitorului.ro și pot fi utilizate, tot gratuit, pe durata de funcționare a unității de învățământ.
Aceste aplicații le oferă profesorilor posiblitatea de a gestiona fluxul de lucru la clasă cu ajutorul Google Classroom sau Microsoft Teams (distribuire materiale suport de curs, distribuire teme, acordare de feedback personalizat, notare), de a organiza videoconferințe cu ajutorul Meet sau Teams, de a folosi tabla virtuală cu ajutorul Google Jamboard sau Microsoft Whiteboard și de a avea acces la tot ceea ce este necesar pentru a derula activitatea didactică prin aplicațiile online.
Formarea cadrelor didactice în vederea utilizării platformelor digitale de predare este un alt obiectiv al acestui parteneriat, în cadrul căruia vor fi dezvoltate și implementate programe de formare și alte tipuri de resurse-suport. Totodată, parteneriatul oferă resurse-suport atât elevilor, cât și studenților, pentru ca aceștia să învețe să folosească mai eficient tehnologia digitală.
● Deloitte: Companiile cheltuiesc mai puțin de 5% din venituri pe tehnologie
Companiile din întreaga lume cheltuiesc mai puțin de 5% din venituri pe tehnologie, inclusiv așa-numitele organizații avangardiste în domeniul tehnologiei, care au o viziune și o strategie bine definite și un departament de tehnologie dezvoltat, potrivit studiului Deloitte Global Technology Leadership 2020, efectuat în rândul a 1300 de lideri din domeniul afacerilor și al tehnologiei din 69 de țări, inclusiv România. De asemenea, studiul arată că doar 11% dintre organizații sunt avangardiste în materie de tehnologie și că aproape o treime dintre liderii acestor companii (29%) pot juca un rol vizionar, de două ori mai mulți decât în cazul organizațiilor tradiționale (14%).
Asemănările dintre cele două tipuri de organizații sunt vizibile și atunci când vine vorba despre bugetele alocate pentru inovație, deoarece 20% dintre companiile avangardiste în tehnologie investesc în această zonă, puțin peste procentajul organizațiilor tradiționale (15%). „Pandemia a accelerat planurile de adoptare a tehnologiei și digitalizării, oferind liderilor o oportunitate fără precedent pentru a-și transforma afacerile. Organizațiile au nevoie, mai mult ca oricând, de lideri care au cunoștințe în domeniul tehnologiei, întrucât companiile au devenit mai tehnice, iar studiul chiar subliniază faptul că directorii generali îi privesc pe liderii din domeniul tehnologiei drept parteneri strategici principali, mai mult decât pe liderii tuturor celorlalte funcții la un loc", a spus Vladimir Aninoiu, director de Tehnologie în cadrul practicii de consultanță a Deloitte România.
Conform studiului, principalul element care ajută companiile avangardiste în domeniul tehnologiei să depășească organizațiile tradiționale este capacitatea acestora de a utiliza tehnologia în vederea creșterii afacerii, susținută de cadența la nivel operațional și de prioritățile strategice, nu numai în interiorul departamentelor de tehnologie, dar și în întreaga organizație. Companiile avangardiste în tehnologie se concentrează pe inovație (66%) și pe clienți (60%), iar departamentele lor de tehnologie sunt mai implicate pe parcursul întregului proces de inovație, din faza de anticipare (52%), până la cea de realizare a prototipului (56%) și implementare (47%). De asemenea, departamentele de tehnologie ale acestor organizații au de 2,5 ori mai multe șanse să fie considerate extrem de eficiente sau foarte eficiente (66%) în definirea experiențelor clienților și a interacțiunilor cu aceștia, în comparație cu departamentele de tehnologie din organizațiile tradiționale (27%), de la care companiile se așteaptă să dezvolte astfel de abilități în timp. Două treimi dintre liderii de tehnologie (67%) din organizațiile avangardiste se așteaptă ca departamentele de tehnologie să contribuie la transformarea abordării față de clienți în viitorul apropiat, în sensul concentrării pe aceștia, comparativ cu doar 43% dintre organizațiile tradiționale.
Respondenții sondajului consideră că profilul liderului care pune organizația în mișcare - the kinetic leader - este cel mai potrivit pentru un lider în tehnologie, un vizionar concentrat pe schimbări și pe evoluție. Pentru a descrie caracteristicile definitorii ale unor lideri de succes din domeniul tehnologiei în următorii trei ani, 69% dintre respondenți au folosit cuvinte precum schimbare, viziune, inovație și agilitate, în timp ce 46% au concluzionat că atribute precum abilități strategice și cunoștințe solide în domeniul tehnologiei sunt extrem de apreciate.
Studiul Deloitte Global Technology Leadership 2020 urmărește evoluția organizațiilor, a departamentelor de tehnologie și a rolului jucat de liderii din domeniul tehnologiei în cadrul companiilor. Ediția de anul acesta include răspunsuri din 22 de sectoare, companii care activează în America, Europa, regiunea Asia-Pacific, Orientul Mijlociu și Africa.
● Toate serviciile publice de eGuvernare vor putea fi accesate prin identitatea digitală centralizată
Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) şi Ministerul Fondurilor Europene (MFE) au semnat contractul de finanţare pentru proiectul Platforma Software Centralizată pentru Identitate Digitală (PSCID). Semnarea contractului de finanţare s-a realizat prin semnătură electronică, precizează, într-un comunicat, Autoritatea pentru Digitalizarea României.
„Facem un pas înainte în ceea ce înseamnă transformarea digitală a sistemelor autorităţilor publice naţionale. Prin această platformă software centralizată, vom putea facilita accesul cetăţenilor la o serie de servicii ale autorităţilor publice, în principal la cele 36 de evenimente de viaţă care sunt cuprinse în Programul Operaţional Competitivitate pentru perioada 2014 - 2020", a declarat Călin Bota, secretar de stat în MFE.
La rândul său, preşedintele ADR, Sabin Sărmaş, a accentuat beneficiile acestui proiect: „Aţi folosit, probabil, autentificarea cu Facebook sau cu Google pentru diverse site-uri web. Aşa va arăta PSCID-ul: vom intra pe site-ul unei instituţii publice şi, cu doar două click-uri, vom putea folosi serviciile publice digitale. Nu va fi nevoie de cont, vom alege să ne autentificăm prin PSCID. Vom da click pe «Login cu PSCID» şi toate mecanismele de acces se vor transfera către această platformă. Este o metodă simplă, rapidă şi sigură".
„PSCID este un proiect esenţial mai ales din perspectiva accentului pus pe siguranţă şi centralizare. Ştim cât de importante sunt încrederea şi securitatea când un cetăţean accesează un serviciu online. Primul pas în acest proces este autentificarea. Astăzi, există servicii de autentificare diferite. Prin PSCID, vom regăsi toate aceste identităţi, care acum sunt separate şi la niveluri de încredere distincte, într-un singur loc, în această platformă. Astfel, vom avea modalităţi puternice şi sigure de identificare şi autentificare electronică. Vom creşte încrederea cetăţeanului în acest tip de servicii şi vom avea un prim pas absolut obligatoriu în accesarea unui serviciu public electronic. La acest moment, instituţiile publice oferă anumite tipuri de identităţi. Odată cu implementarea PSCID, ele nu vor dispărea, ci vor merge într-un Registru Electronic Naţional, iar fiecare cetăţean va avea ataşate mai multe tipuri de identităţi. De asemenea, securitatea este esenţială în acest tip de proiect, pentru că vorbim de identitatea online a tuturor cetăţenilor României. Ne dorim să creăm o platformă sigură, federalizată, pe care cetăţeanul să poată să o utilizeze mai uşor, printr-un singur set de credenţiale", a conchis preşedintele ADR.
Potrivit comunicatului ADR, unul dintre pilonii strategici ai activităţii instituţiei este Identitatea electronică. Implementarea acestui proiect reprezintă un moment de referinţă pentru procesul de transformare digitală a României şi, mai ales, pentru îmbunătăţirea interacţiunii dintre instituţiile publice şi cetăţean.
● De la 1 septembrie, noi norme privind autoturisme mai ecologice și mai sigure se aplică în întreaga Europă
De la 1 septembrie, intră în vigoare Regulamentul UE privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor, a anunţat Comisia Europeană (CE), într-un comunicat. „Adoptat în mai 2018, noul regulament revizuiește și limitează semnificativ sistemul anterior de omologare de tip și de supraveghere a pieței. Acesta îmbunătățește calitatea și independența omologării de tip și a testării vehiculelor, sporește controlul autovehiculelor aflate deja pe piața UE și consolidează sistemul general printr-o supraveghere europeană sporită", se menţionează în comunicat.
Principalele elemente ale noilor norme ale UE includ:
▪ Independența și calitatea testelor efectuate înainte de introducerea pe piață a unui autoturism. Serviciile tehnice care efectuează teste și inspecții ale noilor modele de autovehicule vor fi supuse unui audit independent, pe baza unor criterii stricte de obținere și păstrare a desemnării acestora de către statele membre. Autoritățile naționale de omologare de tip fac acum obiectul unor evaluări inter pares pentru a se asigura că normele relevante sunt implementate și respectate în mod riguros pe întreg teritoriul UE;
▪ Controlul autoturismelor aflate deja pe piață. Noul cadru îmbunătățește, de asemenea, verificările efectuate asupra vehiculelor care circulă deja pe piață și sunt puse în vânzare de către concesionari. De acum înainte, statele membre sunt obligate să testeze în mod regulat un număr minim de automobile și pot în prezent să ia măsuri de salvgardare împotriva vehiculelor neconforme de pe teritoriul lor, fără a aștepta ca autoritatea care a acordat omologarea de tip să ia măsuri;
▪ Supraveghere europeană. În plus, Comisia poate acum să efectueze verificări ale conformității vehiculelor în laboratoare sau pe șosea. În cazurile în care producătorii încalcă legislația în materie de omologare de tip (de exemplu, dispozitive de manipulare sau declarații false), Comisia poate dispune retragerea de pe piață la nivelul UE și le poate impune acestor producători sancțiuni de până la 30 000 euro pe autoturism. Până în prezent, numai autoritățile naționale care efectuau omologarea de tip a autoturismului puteau impune astfel de măsuri.
De la adoptarea regulamentului în 2018, producătorii de automobile, agențiile de omologare de tip și alte părți interesate au lucrat în permanență în vederea punerii în aplicare a noilor norme și a adaptării la cerințele cele mai stricte.
Comisia a furnizat resurse suplimentare astfel încât Centrul Comun de Cercetare (JRC) să preia acest nou rol în supravegherea pieței, finanțând personalul suplimentar necesar, costurile operaționale și construirea a două noi laboratoare. JRC dispune de două noi laboratoare de ultimă generație pentru efectuarea de controale.
Omologarea de tip este procesul prin care se certifică faptul că un vehicul îndeplinește toate cerințele pentru a fi introdus pe piață și se verifică în mod riguros respectarea legislației UE de către producători, inclusiv a limitelor de emisii, prevăzute într-un regulament separat.
Noile norme au fost propuse de CE în 2016 în urma scandalului Dieselgate și au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în 2018.
Alte articole


