De la starea de fapt la starea de spirit si... retur

Cu siguranță, în perioadele de criză, când stările de spirit contează aproape tot atât de mult cât stările de fapt, „piața" sondajelor de opinie este mai animată decât în vremuri - să le spunem - normale. O atestă, între alte fapte și date, interesul special cu care au fost primite, în ultimele luni, rezultatele sondajelor efectuate de Institutul Național de Statistică (INS) în rândurile managerilor din principalele ramuri ale economiei, în componența cărora se află și numeroși ingineri.

În circumstanțele evocate, se poate considera că rezultatele celui mai recent sondaj, cel dat publicității la confluența lunilor august și septembrie a.c., au generat un interes special, deoarece vizează trei luni decisive pentru bilanțul pe întregul an 2020. Chiar dacă starea de alertă se menține în continuare, o serie de măsuri de ordin fiscal-bugetar, dar și de relaxare în privința anumitor reguli care influențează, la rândul lor, întreaga viață economico-socială a țării, determină evaluări și reevaluări ale managerilor care privesc nu numai trecutul, ci și viitorul apropiat.

O sinteză a răspunsurilor ne permite să avem o imagine suficient de cuprinzătoare a modului în care un eșantion reprezentativ al conducătorilor de firme receptează realitățile în mișcare și, în funcție de percepțiile lor, avansează o serie de predicții.

Astfel, managerii din industria prelucrătoare (ramura care, cum bine se știe, are un rol extrem de important în conturarea tendințelor la scara întregii economii) apreciază că, în ceea ce privește volumul producției, se va înregistra o relativă stabilitate, în condițiile în care numărul de salariați se va diminua într-o manieră moderată, iar prețurile bunurilor fabricate vor fi, la rândul lor, într-o relativă stabilitate.

În schimb, managerii din domeniul construcțiilor anticipează o creștere moderată a volumului de activitate, ceea ce prezintă o importanță deosebită, deoarece totdeauna (mai ales în perioade de criză) construcțiile, ca parte integrantă a procesului investițional, se dovedesc a fi un foarte puternic motor al economiei, în ansamblul acesteia. De aici, estimarea potrivit căreia numărul de salariați va continua să fie stabil, iar prețurile lucrărilor vor înregistra o creștere moderată.

În cea de-a treia ramură în care se efectuează sondajul INS, respectiv comerțul cu amănuntul, anticipările vizează, de asemenea, o creștere moderată a volumului de activitate, un spor al numărului de salariați și o semnificativă creștere a prețurilor. Se mizează pe sporirea veniturilor populației chiar dacă puterea de cumpărare se va diminua într-o oarecare măsură, însă marea problemă rămâne, pe o perioadă nedefinită, acoperirea cererii cu oferta internă. Deficitul „cântărește" greu în totalul datoriei externe și, prin urmare, se întoarce ca un bumerang asupra masei largi a contribuabililor.

În sfârșit, în sectorul serviciilor (care poate fi considerat o prelungire a activităților menționate în cele trei ramuri evocate înainte) se anticipează o relativă stabilitate în ceea ce privește volumul de activitate și numărul de salariați și chiar o scădere moderată a prețurilor, tot ca efect al „jocului" cererii și ofertei.

Prin urmare, ținând seama de faptul că de multă vreme tendințele consemnate de sondajele INS s-au confirmat într-o foarte mare măsură, nu avem niciun motiv să considerăm că opiniile celor care conduc activitatea economico-socială de la bază nu au o motivare solidă, întemeiată tocmai pe cunoașterea din „interior" a mersului afacerilor. Rezultatele consemnate nu pot fi integrate nici în zona optimismului (fie el și numai prudent) și nici în cea a pesimismului (marcat de fatalism), ci reflectă poziții realiste, izvorâte din realități de necontestat. De aici, valoarea lor deosebită pentru toți cei implicați, în momentul de față, în conceperea și aplicarea de strategii menite să contracareze efectele pandemiei și să creeze premisele unor relansări robuste, chiar în cursul acestui final de an.