Dezvoltarea durabila - de la concepte la masuri si de la masuri la rezultate
Data: 1-15 septembrie 2021
Atât la nivel naţional, cât şi la scară continentală şi globală, se află în prim-plan preocupările îndreptate spre accelerarea proceselor specifice dezvoltării durabile, cu accent pe reducerea semnificativă a poluării. Sunt teme de cel mai mare interes şi pentru inginerii români de pretutindeni, drept care supunem atenţiei câteva informaţii de strictă actualitate în materie de protecţie a mediului.
Etichete energetice ale UE mai simple pentru produsele de iluminat, aplicabile de la 1 septembrie
Pentru a-i ajuta pe consumatorii din UE să își reducă facturile la energie și amprenta de carbon, începând de la 1 septembrie 2021, este disponibilă în toate magazinele și la toate punctele online de vânzare cu amănuntul o versiune complet nouă a etichetei energetice a UE, recunoscută pe scară largă, pentru becuri și alte produse de iluminat. „Această evoluție este urmare a îmbunătățirii considerabile a eficienței energetice în acest sector în ultimii ani, din ce în ce mai multe «surse de lumină» (cum ar fi becurile și modulele LED) obținând clasificarea A+ sau A++ conform scării actuale. Cea mai importantă schimbare este revenirea la o scară mai simplă A-G", se menţionează într-un comunicat al Executivului comunitar. „Becurile noastre și alte produse de iluminat au devenit atât de eficiente în ultimii ani, încât mai mult de jumătate din LED-uri fac parte acum din clasa A++. Actualizarea etichetelor va permite consumatorilor să vadă mai ușor care sunt produsele cele mai bune din categoria lor, ajutându-i astfel să economisească energie și bani. Utilizarea unor sisteme de iluminat mai eficiente din punct de vedere energetic va contribui la reducerea în continuare a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE și la realizarea neutralității climatice până în 2050", a declarat Kadri Simson, comisarul UE pentru energie.
Noua scară este mai strictă și este concepută astfel încât foarte puține produse să poată obține inițial clasificările „A" și „B", ceea ce permite intrarea treptată pe piață a unor produse mai eficiente. Produsele cele mai eficiente din punct de vedere energetic aflate actualmente pe piață vor fi acum etichetate în mod normal ca „C" sau „D". Pe etichete va fi inclusă o serie de elemente noi, inclusiv un cod QR care face legătura cu o bază de date a UE, unde consumatorii vor putea să găsească mai multe informații despre produs.
Pentru a permite vânzarea stocurilor existente, normele prevăd o perioadă de 18 luni în care produsele cu etichetă veche pot fi vândute în continuare pe piață în puncte fizice de vânzare cu amănuntul. Pentru vânzările online însă, vechile etichete afișate vor trebui înlocuite cu cele noi în termen de 14 zile lucrătoare.
Noile măsuri urmează reclasificării etichetelor energetice, la 1 martie 2021, pentru alte patru categorii de produse - frigidere și congelatoare, mașini de spălat vase, mașini de spălat rufe și televizoare (și alte monitoare externe). Având în vedere normele UE în materie de proiectare ecologică, Comisia Europeană lucrează, de asemenea, la actualizarea etichetării unor produse precum uscătoarele de rufe cu tambur, aparatele pentru încălzire locală, aparatele de aer condiționat, aparatele de gătit, unitățile de ventilație, dulapurile frigorifice profesionale, instalațiile de încălzire a incintelor și a apei și examinează oportunitatea introducerii unor noi etichete energetice pentru panourile solare.
Context. Tehnologiile surselor de lumină continuă să evolueze și să își îmbunătățească astfel eficiența energetică. Modulele LED, care reprezintă tehnologia de iluminat cea mai eficientă din punct de vedere energetic pentru aproape toate aplicațiile, au cunoscut o expansiune rapidă pe piața UE: de la 0% din lămpile vândute în 2008 la 22% în 2015. Eficiența energetică medie a LED-urilor a crescut de patru ori între 2009 și 2015, iar prețurile au scăzut semnificativ. În comparație cu 2010, în 2017 o lampă obișnuită cu LED pentru uz casnic era cu 75% mai ieftină și o lampă obișnuită cu LED pentru birouri - cu 60% mai ieftină.
Se estimează că aproximativ 1,5 miliarde de surse de lumină au fost vândute în UE în 2020, dar este probabil ca această cifră să scadă la 600 de milioane în 2030 (o diminuare de 60%), deși numărul surselor de lumină utilizate va crește cu peste 17%. Acest lucru se datorează eficienței energetice sporite și, în special, duratei de viață mai lungi a surselor de lumină cu LED. O gospodărie medie din UE a cumpărat şapte surse de lumină pe an în 2010, patru pe an în 2020 și se estimează că această cifră va scădea la mai puțin de una pe an până în 2030.
Evaluarea impactului realizată de Comisie cu privire la noile norme indică faptul că aceste evoluții vor duce la economii de 7 milioane de tone de CO2 echivalent (mt CO2 eq) pe an până în 2030, în raport cu un scenariu de statu-quo în care nu ar exista nicio măsură de proiectare ecologică la nivelul UE. Această previziune se adaugă la cele 12 mt CO2 eq prevăzute deja de regulamentele anterioare adoptate în 2009 și 2012.
Noile categorii pentru eticheta reclasificată au fost convenite în urma unui proces de consultare riguros și complet transparent, cu implicarea strânsă a părților interesate și a statelor membre în toate etapele, a unui control din partea Consiliului și a Parlamentului European, acordându-le producătorilor un preaviz suficient în contextul noilor norme convenite în 2019. Astfel cum prevede regulamentul-cadru, și alte grupe de produse vor fi „reclasificate" în anii ce urmează - inclusiv uscătoarele de rufe cu tambur, aparatele pentru încălzire locală, aparatele de aer condiționat, aparatele de gătit, unitățile de ventilație, dulapurile frigorifice profesionale, instalațiile de încălzire a incintelor și a apei și cazanele cu combustibil solid.
Eticheta energetică a UE este un element recunoscut la scară largă care se aplică pe produsele de uz casnic (de exemplu, becuri, televizoare sau mașini de spălat) și care, de peste 25 de ani, îi ajută pe consumatori să facă alegeri în cunoștință de cauză. În cadrul unui sondaj (Eurobarometru) realizat la nivelul întregii UE în 2019, 93% dintre consumatori au confirmat că au recunoscut eticheta, iar 79% dintre consumatori au spus că aceasta le-a influențat alegerea produsului cumpărat. Se preconizează că, împreună cu cerințele minime de performanță armonizate (cunoscute sub denumirea de „proiectare ecologică"), normele UE în materie de etichetare energetică vor determina o reducere a cheltuielilor consumatorilor cu zeci de miliarde de euro anual, generând totodată multe alte beneficii pentru mediu și pentru producători și distribuitori.
Nivel record al investiţiilor în proiecte privind energiile din surse regenerabile, în primul semestru al anului
În primele şase luni ale acestui an, în proiectele legate de energiile din surse regenerabile au fost investite sume record, însă ritmul în care aceste investiţii cresc este insuficient pentru a limita creşterea emisiilor de CO2, potrivit unei analize Bloomberg. Astfel, potrivit datelor colectate de BloombergNEF (BNEF), în primul semestru au fost investite circa 174 miliarde de dolari în proiecte privind energia fotovoltaică, energia eoliană offshore, precum şi alte tehnologii verzi şi în companiile din acest domeniu. Este vorba despre o creştere de 1,8% comparativ cu intervalul similar al anului trecut.
Această dinamică lentă demonstrează rezistenţa industriei energetice în lupta împotriva schimbărilor climatice, în pofida creşterii costurilor ca urmare a majorării preţurilor materiilor prime în acest an. Cu toate acestea, investiţiile de 174 miliarde de dolari sunt mult mai mici faţă de ceea ce este nevoie din partea statelor şi companiilor pentru a-şi atinge obiectivele destinate limitării emisiilor poluante în următoarele decenii. „Investiţiile în energiile regenerabile au rezistat efectelor pandemiei globale, spre deosebire de alte sectoare din domeniu, unde am văzut o volatilitate fără precedent. Cu toate acestea, o creştere de 1,8% în ritm anual nici măcar nu merită menţionată. Este nevoie de o accelerare imediată a finanţării dacă vrem să revenim pe o traiectorie spre emisii zero", a declarat Albert Cheung, directorul echipei de analiză de la BNEF.
Creşterea investiţiilor în energiile regenerabile a fost stimulată de un prim semestru record cu privire la banii noi strânşi de pe pieţele publice, care au ajuns la 28,2 miliarde de dolari, de peste cinci ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Au crescut, de asemenea, şi investiţiile în companiile de energii regenerabile ale fondurilor de venture capital şi private equity.
Investiţiile în proiectele fotovoltaice au crescut cu 9%, până la un nivel record de 78,9 miliarde de dolari în primul semestru. Proiectele fotovoltaice din China au strâns investiţii de 4,9 miliarde dolari în al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu 2,8 miliarde dolari în primul trimestru. În schimb, investiţiile globale în proiecte eoliene au scăzut până la 58 miliarde de dolari în primul semestru, un declin de peste 30% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când dezvoltatorii s-au grăbit să profite de expirarea schemelor de sprijin în China şi SUA.
Analiştii de la BNEF au calculat, anterior, că guvernele şi companiile din întreaga lume vor trebui să investească cel puţin 92 000 de miliarde de dolari până în 2050, pentru a reduce emisiile de CO2 suficient de rapid pentru a evita cele mai puternice efecte negative ale schimbărilor climatice.
Sondaj PwC: 55% dintre consumatorii europeni și 100% dintre managerii de flote intenționează să cumpere vehicule electrice în următorii doi ani
Interesul pentru vehicule electrice este în creștere în Europa, 55% dintre consumatori și 100% dintre managerii de flote declarându-și intenția de a cumpăra un astfel de vehicul în următorii doi ani, potrivit sondajului e-Readiness Report 2021, realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC, care a analizat peste 4000 de consumatori din cele mai mari șase piețe europene și 103 corporații de dimensiuni medii și mari, cu flote de peste 100 de vehicule.
Autorii documentului menţionează că vânzările de vehicule electrice ar putea atinge 23% (1,7 milioane unități) din totalul vânzărilor de mașini noi până în 2024, pe cele mai importante șase piețe din Europa (Franța, Germania, Italia, Norvegia, Spania și Elveția), evoluție impulsionată de mașinile cu baterii. Segmentul de flotă (B2B) va rămâne cel mai atractiv, cu o cotă estimată la aproximativ 55% din totalul pieței de mașini electrice, cele mai importante trei criterii avute în vedere pentru aceste achiziții fiind: imaginea companiei, stimulentele fiscale și reducerea amprentei de carbon. În următorii doi ani, companiile mari vor deține cele mai mari flote de mașini electrice, în timp ce firmele medii vor înregistra cea mai mare creștere.
„În ultimii ani, consumatorii din Europa au început să devină din ce în ce mai preocupați de protejarea mediului ceea ce a dus și la creșterea interesului pentru mașinile nepoluante. Astfel, piața auto are șanse să se redreseze după criza sanitară și printr-o orientare mai mare către vehiculele electrice, mai ales că multe state susțin achiziția de mașini electrice și hibride prin stimulente financiare care ajung să reprezinte până la o treime din prețul de vânzare cu amănuntul al acestora pe unele piețe", a menţionat Daniel Anghel, Partener, Lider pentru industria auto la PwC România.
În România, autoritățile sprijină cumpărarea autovehiculelor nepoluante prin programul Rabla Plus, oferind un ecotichet de 45 000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric și de 20 000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou hibrid.
Principalii factori menționați de respondenți pentru alegerea unei mașini electrice sunt economia de combustibil, impactul asupra mediului și posibilitatea de a încărca mașina acasă. Iar printre argumentele contra se numără timpul de încărcare și lipsa infrastructurii publice de încărcare.
Raportul mai arată că se conturează totodată o piață a mașinilor electrice second hand. Vehiculele electrice uzate sunt căutate în principal de către clienți mai tineri și cu venituri mai mici. Două treimi (67%) dintre consumatorii europeni care vor să-și cumpere un vehicul electric (BEV - cu baterii și PHEV - hibrid plug-in) în următorii trei ani iau în considerare o achiziție second hand, arată raportul. În prezent, doar 15% dintre proprietarii de vehicule electrice le-au cumpărat la mâna a doua.
Tipologia cumpărătorilor de mașini electrice. Analiza a grupat consumatorii europeni care prospectează achiziția unei mașini electrice în șase tipuri de comportamente: ♦ visătorul (prioritățile lui sunt mediul și schimbările climatice; este un nativ digital; este dispus să plătească un preț mai mare pentru o cauză bună și nu folosește mașina prea des); ♦ pasionatul de tehnologie (este îngrijorat de mediu, dar nu pune acest lucru pe primul plan; implementează lucrurile din timp și are încredere în tehnologie; este dispus să plătească în plus pentru a câștiga accesul mai rapid la tehnologie; alternează deplasarea cu mașina cu alte mijloace de transport); ♦ înstăritul (protejarea mediului este printre cele mai neînsemnate preocupări ale sale; cumpără tehnologie de ultimă oră, dar folosește funcționalitățile de bază; prețul nu este o preocupare; folosește mașina ca principală modalitate de transport); ♦ pragmaticul (preocuparea pentru mediu este crucială, dar nu merită efort în plus; este un nativ digital; caută un raport bun între calitate și preț; combină mașina cu alte mijloace de transport); ♦ convenționalul (nu prea este preocupat de mediu; folosește tehnologia de bază, în timp ce devine răspândită; economisirea este importantă și primești ceea ce plătești; folosește mașina ca mijloc principal de transport); ♦ modestul (este preocupat de mediu, dar aceasta nu este prima lui prioritate; nu este un dependent de tehnologie, dar o folosește ca să găsească oportunități; este conștient de preț și este mereu în căutare de chilipiruri; reduce la minimum folosirea mașinii, preferând alternative mai ieftine).
Comisia Europeană intenţionează să lanseze prima emisiune de obligațiuni verzi în luna octombrie
Comisia Europeană (CE) a adoptat un cadru privind emisiunea de obligațiuni verzi, care a fost supus unei evaluări independente, a anunţat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Comisia face astfel un nou pas înainte către emiterea de obligațiuni verzi în valoare de până la 250 de miliarde euro, respectiv 30% din valoarea totală a emisiunilor de obligațiuni NextGenerationEU. Cadrul le garantează investitorilor în aceste obligațiuni că fondurile mobilizate vor fi alocate unor proiecte verzi și că vor avea la dispoziție rapoarte ale Comisiei cu privire la impactul acestora asupra mediului", se menţionează în comunicat. Etapa adoptării cadrului fiind încheiată, CE va putea lansa în curând prima sa emisiune de obligațiuni verzi în luna octombrie, sub rezerva condițiilor de pe piață.
„Dacă intenția sa de a emite obligațiuni verzi cu o valoare totală de până la 250 de miliarde euro până la sfârșitul anului 2026 se va concretiza, UE își va confirma poziția de cel mai mare emitent de obligațiuni verzi din lume. Această inițiativă este, totodată, o expresie a angajamentului nostru în favoarea durabilității și plasează finanțarea durabilă în centrul efortului de redresare al UE", a declarat comisarul responsabil cu bugetul și administrația, Johannes Hahn.
După cum a anunțat la începutul acestui an, CE și-a revizuit și planul de finanțare a redresării în 2021 și și-a confirmat intenția de a emite în acest an obligațiuni pe termen lung cu o valoare totală de aproximativ 80 miliarde euro, care vor fi completate cu titluri pe termen scurt („EU-Bills") în valoare de zeci de miliarde de euro. CE va pune la dispoziție aceste titluri pe termen scurt exclusiv prin intermediul licitațiilor, programul său de licitații fiind prevăzut să înceapă la 15 septembrie. Comisia va organiza, de regulă, două licitații pe lună pentru titlurile sale pe termen scurt, în prima și a treia zi de miercuri a fiecărei luni. Programul de licitații va fi utilizat și pentru obligațiuni, în plus față de sindicalizări. Conform calendarului său de emisiuni, în general, Comisia va organiza lunar o licitație și o emisiune sindicalizată pentru obligațiunile sale.
Garantarea faptului că obligațiunile verzi sunt utilizate pentru obiective verzi. Cadrul nou lansat demonstrează comunității investitorilor modul în care vor fi utilizate fondurile colectate prin emisiunea de obligațiuni verzi NextGenerationEU pentru atingerea unor obiective verzi. Concret - spun reprezentanţii CE - veniturile obținute din obligațiunile verzi NextGenerationEU vor finanța partea aferentă cheltuielilor legate de climă din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Fiecare stat membru trebuie să consacre cel puțin 37% din planul său național de redresare și reziliență - foaia de parcurs care servește drept ghid pentru cheltuirea fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență - pentru acele investiții și reforme care sunt relevante din punct de vedere climatic, iar multe state membre și-au propus să întreprindă mai mult decât este necesar în această privință.
Conform regulilor Mecanismului de Redresare și Reziliență, statele membre vor informa Comisia cu privire la cheltuielile lor pentru proiecte verzi. Comisia va utiliza aceste informații pentru a le arăta investitorilor cum au fost utilizate veniturile obținute din obligațiunile verzi pentru a finanța tranziția verde. Raportarea va viza nouă categorii care au fost identificate în cadrul privind emisiunea de obligațiuni verzi NextGenerationEU, cea mai mare pondere revenind energiei curate, eficienței energetice și transportului nepoluant.
Raportarea. Conform practicii curente în domeniu, cadrul va prevedea prezentarea de rapoarte atât cu privire la alocare, cât și cu privire la impact. În ceea ce privește raportarea cu privire la alocare, CE va utiliza datele prezentate de statele membre cu privire la cheltuielile lor pentru proiecte verzi. Raportul cu privire la alocare va fi verificat de un auditor extern independent.
Raportarea cu privire la impact va fi un exercițiu orizontal în cadrul Comisiei, care se va baza pe expertiza vastă care există în cadrul instituției. Raportarea le va permite investitorilor în obligațiuni verzi NextGenerationEU să evalueze impactul benefic al investițiilor lor. Pentru a se asigura utilitatea exercițiului de raportare cu privire la impact, imparțialitatea și acuratețea sa, CE va apela la consilieri de specialitate independenți. Pe aceste baze, Comisia va prezenta informații despre modul în care veniturile obținute din obligațiunile verzi NextGenerationEU au fost alocate diferitelor categorii de investiții și diferitelor state membre.
Odată lansat cadrul, emisiunea de obligațiuni verzi NextGenerationEU este iminentă, prima emisiune fiind deja planificată pentru luna octombrie 2021, utilizându-se formatul de emisiune sindicalizată.
Reamintim că NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare care va mobiliza aproximativ 800 miliarde euro în prețuri curente, fiind menit să sprijine redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și să contribuie la construirea unei Europe mai verzi, mai digitale și mai reziliente.