Importante momente aniversare tehnico-economice in 2021 (X)
Data: 1-15 septembrie 2021
Continuăm publicarea, în numărul de faţă, a unor date semnificative privind o serie de evenimente din sfera tehnico-economică, ce sunt marcate, în acest an, cu prilejul unor aniversări „rotunde". Aşadar, în 2021 se împlinesc:
85 de ani de la:
▪ Iniţierea, de către Dorin Pavel, a primelor încercări pe modele hidraulice din ţara noastră, în laboratorul întemeiat în 1929 la Institutul de Electrotehnică al Universităţii din Bucureşti;
▪ Publicarea lucrării România. Geografie fizică, aparţinând geografului Vintilă Mihăilescu, aceasta fiind prima lucrare fundamentală de sinteză asupra întregii ţări;
▪ Introducerea consumului de gaze lichefiate transportate în butelii;
▪ Obţinerea datelor cu ajutorul cărora s-a întocmit prima hartă cu anomalii Bouguer pentru cea mai mare parte din teritoriul ţării noastre (Oltenia, Muntenia, Banat, Crişana şi, parţial, Moldova), prin folosirea primelor gravimetre statice într-o reţea de staţii amplasate la 5 km distanţă;
▪ Publicarea, de către Miron Nicolescu, în colecţia Actualités scientifiques et industrielles din Paris, a lucrării de sinteză Les fonctions polyharmoniques, care reprezintă o încoronare a cercetărilor în acest domeniu ale matematicianului român, cu importante aplicaţii în analiza matematică;
▪ Identificarea, prin metoda spectroscopică, de către fizicianul Horia Hulubei, a elementului cu numărul atomic 87, căruia i-a dat numele de moldaviu. Intuit, încă din 1869, de către Dmitri Ivanovici Mendeleev în sistemul periodic al elementelor, unde figura sub denumirea de ekacesiu, observat apoi în 1914 de către chimiştii austrieci S. Meker, F. Hess şi F. Pointh în transformarea radioactivă a actiniului (actiniu K - AcK), elementul a fost descoperit în 1939 de Marguerite Perey, fiind cunoscut sub numele de franciu;
▪ Realizarea - sub conducerea inginerului Cornel Micloşi - în atelierele Societăţii de Tramvaie din Timişoara, pentru prima dată în ţara noastră, a unei maşini de încercat materiale la tracţiune şi a mai multor variante de maşini de încercat la încovoiere cu momentul variabil;
▪ Aplicarea, la Lupeni (judeţul Hunedoara), pentru prima dată în minele de cărbuni din ţara noastră, a metodei de mare productivitate a abatajelor frontale cu susţinere metalică;
▪ Fabricarea, la Copşa Mică, din gaz metan, a primelor cantităţi de negru de fum, de calitate superioară, cu mare competitivitate pe piaţa mondială;
▪ Intrarea în funcţiune a Aeroportului Băneasa - Bucureşti, cu o capacitate, la acel moment, de 400 000 de călători pe an;
▪ Instalarea, pe porţiunea de cale ferată Bucureşti - Chitila, a primului bloc de linie automat;
▪ Începerea construcţiei clădirii Bibliotecii Academiei Române, după planurile arhitectului Duiliu Marcu, realizată în baza unei concepţii moderne atât în ceea ce priveşte depozitarea cărţilor, cât şi consultarea lor.