Prima editie a Simpozionului Roman al Energiei - SIREN 21
Data: 1-15 septembrie 2021
În zilele de 6 - 8 septembrie 2021 a avut loc prima ediție a Simpozionului Român al Energiei - SIREN 21, cu tema Sectorul Energetic Românesc - Șansa unui nou început, eveniment organizat de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME), sub egida Ministerului Energiei și a autorităților naționale din domeniu. Univers ingineres a fost partener media al evenimentului. Potrivit organizatorilor, SIREN reprezintă cel mai important eveniment al industriei energetice românești și este menit să analizeze subiecte de actualitate rezultate din documentele recent emise de UE. SIREN va deveni evenimentul tradițional al energeticii românești și urmează a fi organizat bienal, în anii impari, spre deosebire de FOREN (Forumul Regional al Energiei) care va fi organizat tot bienal, dar în anii pari.
În alocuțiunea sa, Iulian Iancu, președintele CNR - CME, a subliniat necesitatea organizării SIREN 2021, avându-se în vedere că energia este șansa României pentru un nou început, iar pentru a răspunde provocărilor din ce în ce mai mari, este nevoie de un dialog real și direct. „Energia a urcat în topul problemelor la nivel mondial. Consiliul Mondial al Energiei a introdus conceptul de trilema energiei, actualizat periodic, pe baza a trei vectori importanți - securitate energetică, sărăcie energetică, schimbări climatice. Nu s-a acordat suficientă atenție acestor aspecte și, ca atare, în ultima vreme s-au întâmplat lucruri fără precedent care au produs multe dezechilibre: creșterea prețurilor la energie, apariția unui nou mix energetic, Grean Deal etc. Toate acestea ne fac să analizăm oportunitățile pe care le avem, pe baza a patru piloni: 1) accentul și injecția cu surse regenerabile de energie în domeniile economic, agricol etc.; 2) intenția de înlocuire a combustibilului tranziției (gazul natural) cu hidrogenul; 3) susținere prin ajutor de stat și subvenții pentru biomasă, astfel încât ecosistemul să nu fie afectat; 4) acordarea unei atenții sporite eficienței energetice, în primul rând în ceea ce priveşte noul val al reconstrucției clădirilor, conform noului set de reglementări care va fi emis luna aceasta de către UE. Cheia de rezolvare a unora dintre problemele cu care ne confruntăm în prezent o reprezintă hidrogenul, deja definit la nivelul UE, căruia i se va certifica calitatea, iar cea mai importantă țintă va fi aceea că 40% din energia primară va trebui să fie din surse regenerabile până în anul 2030".
La rândul său, Virgil Popescu, ministrul Energiei, a subliniat faptul că „avem profit în toate companiile din sectorul energetic și avem oportunități mari prin PNRR, la care se adaugă Fondul de Modernizare. Acum profitul speculează condițiile de piață, se bazează și pe prețurile mari ale situației actuale, dar acest profit trebuie să se întoarcă și la consumator pentru că cetățenii nu trebuie să sufere". După ce a arătat importanța încurajării prosumatorilor, Virgil Popescu a apreciat uriașul potenţial energetic al Mării Negre, atât în subsol, prin zăcămintele de gaze, cât şi în privinţa potenţialului eolian și a adăugat: „M-am uitat la proiectul de lege din Comisia de industrii şi cred că îl putem adapta, astfel încât să putem avea cât mai repede o lege offshore wind în România, pe care o vom analiza în cadrul Comisiei de Industrii, vom elabora un raport și o vom adopta în plen. Poate nu va fi perfectă, dar trebuie să avem o lege pentru a putea începe explorările în acea zonă. Fără o astfel de lege, investitorii nu se pot apuca de măsurători. De asemenea, investitorii trebuie să investească în sursele regenerabile nu numai din zona Dobrogei, ci și în alte părți ale României pentru a avea o distribuție echitabilă în toate regiunile țării". Ministrul Energiei a mai arătat că Hidroelectrica este pregătită să înceapă o investiţie în Marea Neagră și că va putea găsi parteneri cu expertiză, astfel încât să avem primul parc eolian offshore de cel puțin 300 MW. „Pentru aceasta este nevoie de întărirea reţelei de transport al energiei electrice şi de închiderea inelului de 400 kV. Am găsit soluţii împreună cu Transelectrica şi, în curând, probabil Transelectrica va fi printre primii beneficiari ai Fondului pentru Modernizare, poate chiar de anul acesta. Este nevoie de gaz natural din Marea Neagră. Estimăm ca în 2026, gazul scos offshore să poată fi pe piața românească. Esențială e legea offshore. Importantă este, de asemenea, folosirea gazului natural în procesul de decarbonare, deci mix: gaz, nuclear, regenerabile, la care se adaugă hidrogenul, întâi în amestec cu gazul natural".
Tánczos Barna, ministrul Mediului, a apreciat că protecția mediului costă și că putem face mult rău dacă trecem abrupt la zero emisii de carbon. În plus, oamenii vor găsi soluții individuale care pot fi chiar mai poluatoare decât combustibilii fosili folosiți acum. „Costul pentru protecţia mediului trebuie să fie suportabil. Cea mai importantă întrebare pentru România este: cum se va face această tranziţie spre zero emisii? Cu siguranţă, această revoluţie înseamnă oportunităţi uriaşe, dar tot ce este legat de protecţia mediului costă şi va costa din ce în ce mai mult. Nu costă neapărat pe factura noastră lunară pe diverse servicii, costă ca investiţii, ca prioritizare de fonduri naţionale, europene, private, chiar dacă în final şi aceste investiţii vor fi înglobate în preţul produselor. Acest cost va trebui să fie suportat de cineva", a declarat minisitrul Mediului în alocuțiunea sa. Pe lângă proiectele de energie din surse regenerabile, tranziţia spre zero emisii implică şi schimbarea mentalităţii, a arătat Tánczos Barna.
Evenimentul a inclus, între altele, sesiunile de lucru cu temele: „Tranziția energetică în Europa: de la cerințele Green Deal la mixul optim de energie în România"; „Programe guvernamentale și politici investiționale în tranziția energetică în România"; „Tehnologii noi în evaluarea mixului energetic din România"; „Strategii/acțiuni centrate pe consumator într-o piață liberalizată a energiei și integrată în piața europeană". De asemenea, au fost susţinute, online, peste 35 de comunicări ştiinţifice.
Dezbaterile din cadrul Simpozionului se vor concretiza într-un document-sinteză care va fi pus la dispoziția decidenților economici și politici, precum și a autorităților locale, spre a fi luate în considerare.