O viziune realista asupra economiei romanesti

Cum este cunoscut, în fiecare lună se efectuează sondaje de opinie pe eșantioane reprezentative ale managerilor, în rândurile cărora se află numeroși colegi ingineri. Între aceste sondaje, tipul definit prin termenul de „anchetă de conjunctură", derulată de Institutul Național de Statistică (INS).

Mai ales în vremuri complicate marcate de numeroase provocări și riscuri, precum cele pe care le parcurgem în prezent, opiniile exprimate de managerii incluși în amintitele sondaje au o greutate specifică, aproape fără precedent. Conducătorii de întreprinderi sunt cei care se confruntă cel mai mult cu dificultățile provocate de actualele crize suprapuse și poartă principala răspundere pentru efectele deciziilor pe care le adoptă și pe care le aplică. Așa că se poate conta, totdeauna, pe cuvântul lor.

Nu credem că trebuie să continuăm „demonstrația" pentru a trezi interesul față de cel mai recent comunicat al INS referitor la „ancheta de conjunctură" din august a.c. Au fost intervievați, ca de obicei, aceiași agenți economici ca în sondajele precedente, în total 9079, din patru domenii esențiale: industria prelucrătoare, construcții, comerțul cu amănuntul și serviciile. În acest mod, s-a pronunțat pe tema tendințelor actuale din economie un număr semnificativ de manageri, ceea ce a conferit - și de această dată - un grad înalt de credibilitate întregii investigații desfășurate sub egida INS.

Înainte de a prezenta rezultatele sondajului, se impune a reaminti că participanții se referă la trei mari componente ale activității lor, și anume la volumul propriilor afaceri, la dinamica numărului de salariați și la evoluția prețurilor. De asemenea, răspunsurile vizează numai anticipările privind stabilitatea, creșterea sau diminuarea dinamicii celor trei componente ale anchetei. I se spune de „conjunctură" pentru că indică tendințele pe termen scurt și mediu.

Chiar dacă avem de-a face cu obiective limitate, rezultatele sondajului prezintă interes mai ales pentru că definesc starea de spirit a managerilor. Astfel, în ceea ce privește industria prelucrătoare, ei estimează o relativă stabilitate a volumului producției și a numărului de salariați, iar, în materie de prețuri, dau certă majorarea lor. În construcții, estimările sunt identice, respectiv stabilitate relativă a volumului de activitate și a numărului de salariați și creșterea prețurilor. În comerțul cu amănuntul, prognozează o creștere moderată a volumului de activitate și a numărului de salariați și, evident, creșterea prețurilor. În sectorul serviciilor, se așteaptă la o relativă stabilitate a cererii (exprimată prin cifra de afaceri) și a numărului de salariați. Managerii de profil sunt de părere că prețurile de vânzare sau de facturare vor avea o netă tendință de creștere.

Cum se vede, cu excepția inflației, în privința volumului de activitate și a numărului de salariați predomină anticipările care indică o relativă stabilitate. Această opinie majoritară prezintă un interes deosebit, dacă luăm în considerare că ne aflăm într-o criză multiplă al cărei final nici măcar nu se întrezărește încă. Nu putem să vorbim despre optimism ca trăsătură dominantă a opiniilor, dar nici despre o stare de spirit pesimistă ori fatalistă. Desigur, creșterea prețurilor continuă să fie alarmantă, însă cei mai mulți manageri consideră că, deocamdată, nu vor afecta semnificativ volumul activității și efectivul de angajați. În această ordine de idei, se impune a sublinia că prognozele lor vizează numai o perioadă de trei luni. Evoluțiile pe termen mai lung nu au făcut obiectul investigațiilor. Dar, chiar și așa, opiniile majoritare ale managerilor sunt de natură a insufla încredere că la nivelul conducerii entităților economico-sociale există o evidentă determinare acțională pentru înfruntarea marilor dificultăți cu care ne confruntăm, ceea ce constituie și o premisă realistă a creșterii rezilienței întregii economii în perioada care urmează.