Strategia Nationala de Cercetare, Inovare si Specializare Inteligenta (SNCISI) 2022 - 2027 (III)

Încheiem, în numărul de față, prezentarea unor elemente importante din Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022 - 2027. Reamintim că SNCISI - document elaborat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și aprobat recent - prezintă viziunea pentru sistemul de cercetare-inovare românesc la orizontul anului 2030 și exprimă opțiunea fermă de a recunoaște și susține excelența, de a recompensa performanța, de a stimula dezvoltarea colaborării între mediul public și cel privat. În precedentele două numere ne-am referit la principalele ținte ale Strategiei cu finalitate în 2030 și am început prezentarea primelor două obiective generale (OG) pe care este structurată SNCISI. În cele ce urmează, continuăm prezentarea unor aspecte de maxim interes pentru comunitatea inginerilor din țara noastră incluse în document.

Încheiem, în numărul de față, prezentarea unor elemente importante din Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022 - 2027. Reamintim că SNCISI - document elaborat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și aprobat recent - prezintă viziunea pentru sistemul de cercetare-inovare românesc la orizontul anului 2030 și exprimă opțiunea fermă de a recunoaște și susține excelența, de a recompensa performanța, de a stimula dezvoltarea colaborării între mediul public și cel privat. În precedentele două numere ne-am referit la principalele ținte ale Strategiei cu finalitate în 2030 și am început prezentarea primelor două obiective generale (OG) pe care este structurată SNCISI. În cele ce urmează, continuăm prezentarea unor aspecte de maxim interes pentru comunitatea inginerilor din țara noastră incluse în document.

♦ OG2. Susținerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente

► Primul obiectiv specific (OS.2.1) vizează susținerea și încurajarea implicării în proiecte de specializare inteligentă și valorificarea rezultatelor.

Acțiuni. Sprijinul pentru dezvoltarea specializării inteligente la nivel național se va realiza, în principal, prin următoarele acțiuni: A1. Încurajarea creării de parteneriate între organizațiile de cercetare și mediul privat care să susțină specializarea inteligentă prin dezvoltarea de Centre de inovare și tehnologie, coordonate de lideri cu experiență științifică
și/sau de business. Centrele acoperă, în principal, activități de cercetare-dezvoltare-inovare (inclusiv atragerea de cercetători de top din străinătate), infrastructură tehnologică, dezvoltare resurse umane și capacități de relaționare cu industria. În faza pregătitoare, trebuie să se asigure elaborarea, în colaborare a organizațiilor de cercetare cu mediul de afaceri, a unei agende de cercetare și inovare clare, a unui plan de acțiuni privind transferul tehnologic și a unei strategii de colaborare cu industria și cu utilizatorii finali. În parteneriatul asociat centrelor de inovare și tehnologie este susținută participarea inclusiv a companiilor mari. Susținerea proiectelor de colaborare între organizațiile de cercetare și mediul privat, care urmăresc conceperea, realizarea și testarea de modele demonstrative pentru produse, tehnologii, metode, sisteme sau servicii noi sau cu îmbunătățiri semnificative, pe întregul traiect de la idee la piață; A2. Susținerea mobilizării pentru participarea la parteneriatele RIS3 (Strategiile regionale de specializare inteligentă, n.r.) dezvoltate la nivel național și realizarea de investiții interregionale în proiecte ale UE prin: ▪ dezvoltarea și operaționalizarea unui grup de manageri de domenii de specializare inteligentă la nivel național, cu rolul de a monitoriza implementarea intervențiilor și evoluția ecosistemelor, facilitând dialogul continuu cu decidenții (MCID). Se va crea Portalul specializării inteligente, instrument de comunicare online, ce va fi creat pentru a oferi informații detaliate privind domeniile de specializare naționale și regionale, proiectele și rezultatele obținute (prin interoperare cu Registrele naționale CDI) și, de asemenea, privind comunitățile asociate, calendarul competițiilor, calendarul evenimentelor de descoperire antreprenorială etc.; ▪ întărirea capacitații administrative a ecosistemului național și/sau regional de inovare prin instruiri, schimb de experiență și bune practici, în domeniul specializării inteligente și tranziției industriale și antreprenoriatului; susținerea colaborării între organizațiile de cercetare și mediul privat în proiecte CDI, care adresează domeniile de specializare inteligentă. La nivel regional se vor lansa competiții care vizează domeniile regionale de specializare inteligentă și vor urmări localizarea rezultatelor în regiunea respectivă. La nivel național, competițiile vor viza domeniile naționale de specializare inteligentă; ▪ susținerea accesului IMM-urilor la servicii de experiment științific și tehnologic prin vouchere dedicate.

► OS.2.2 Susținerea specializării inteligente la nivel de regiuni

Acțiune. Creșterea finanțării pentru domeniile și nișele de specializare inteligentă pentru fructificarea potențialului economic de competitivitate de la nivel regional prin valorificarea rezultatelor cercetărilor științifice, orientarea lor către business și finalitate economică, dar și alinierea lor la obiective de dezvoltare sustenabilă. Se va susține colaborarea între organizațiile de cercetare și mediul privat, pentru dezvoltarea ecosistemului de inovare local și regional, precum și pentru atingerea masei critice, prin crearea de parcuri de specializare inteligentă.

Strategiile de Specializare Inteligentă ale regiunilor, RIS3 2022 - 2027, urmăresc definirea unor direcții de inovare interdisciplinare care să conducă la obținerea de produse și servicii puternic diferențiate, bazate pe resurse locale. Strategiile au ca obiectiv transformarea economică prin inovare, bazându-se pe sectoare și activități economice care au potențial de inovare, dar și pe rezultatele activității de cercetare-dezvoltare. Totodată, sunt luate în considerare resursele unice, provocările globale și competitivitatea industrială europeană, tendințele globale, dar și contextul regional, național și european.

Bazate pe concluziile analizelor socio-economice, pe avantajele comparative ale fiecărei regiuni în parte, pe punctele tari și oportunități, strategiile, prin structură și conținut, urmăresc formularea unui răspuns coerent și articulat la problemele și punctele slabe ale regiunilor, prin propunerea unei viziuni strategice ce susține dezvoltarea economică inteligentă a fiecărei regiuni în parte, concomitent cu dezvoltarea capacității acestora de a se adapta și de a putea răspunde la principalele provocări societale actuale în vederea realizării tranziției la o economie bazată pe cunoaștere.

RIS3 sunt realizate printr-o abordare de tip bottom-up, care s-a bucurat de contribuția unui număr ridicat de actori ai ecosistemului regional de inovare, într-un Proces de Descoperire Antreprenorială - EDP incluziv, cu scopul de a stabili domeniile în care se vor concentra investițiile aferente Obiectivelor specifice ▪ dezvoltarea și creșterea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate și ▪ dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat din cadrul Obiectivului de Politică 1 al politicii de coeziune „O Europă mai competitivă și inteligentă" pentru perioada 2021 - 2027. Documentele complete ale RIS-urilor regionale se regăsesc în paginile web ale ADR-urilor.

♦ OG3. Mobilizare către inovare

► OS.3.1. Susținerea și încurajarea colaborării între organizațiile de cercetare și mediul privat pentru implicarea în proiecte de inovare și valorificarea rezultatelor

Provocări. În ciclul 2014 - 2020 au existat puține linii de finanțare dedicate parteneriatelor între întreprinderi și organizațiile de cercetare, iar cele existente au fost subfinanțate și lipsite de predictibilitate. Această situație a condus la creșterea decalajului între tematicile abordate în activitățile CDI din mediul public și nevoile/cerințele mediului privat și a redus șansele de colaborare pe termen lung, inclusiv atingerea masei critice asociate unor interese comune.

În European Innovation Scoreboard 2021, România ocupă cea mai slabă poziție referitor la: numărul de IMM-uri inovative care colaborează cu alții precum și numărul de IMM-uri care introduc inovații de produs sau procese de business. Ponderea întreprinderilor inovatoare în totalul IMM-uri este foarte scăzută; ponderea IMM-urilor care introduc produse și/sau procese inovative este momentan de 4,6%, în raport cu media actuală a UE de 35,6%.

Numărul de co-publicații public-privat raportat la 1 milion de locuitori este de patru ori mai mic decât media UE, raport corelat cu decalajul în ceea ce privește numărul de cercetători.

Acțiuni. Susținerea și încurajarea colaborării între organizațiile de cercetare și mediul privat pentru implicarea în proiecte de inovare și valorificarea rezultatelor se va realiza, în principal, prin următoarele tipuri de acțiuni: A1. Susținerea proiectelor de colaborare între organizațiile de cercetare și mediul privat, care urmăresc conceperea, realizarea și testarea de modele demonstrative pentru produse, tehnologii, metode, sisteme sau servicii noi sau cu îmbunătățiri semnificative, pe întregul traiect de la idee la piață; A2. Sprijinirea întreprinderilor care lansează produse, servicii noi pe piață, incluzând: pregătirea lansării unui produs minim viabil (MVP) cu scopul validării de piață; etapa lansării pe piață și sprijinirea dezvoltării continue; A3. Susținerea inițiativelor de CDI, venind din mediul public/privat, care doresc să adreseze explorarea și validarea unei idei, cu potențial comercial (Pre spin-off-uri); A4. Susținerea IMM-urilor, prin finanțarea proiectelor cu grad ridicat de inovare, cu potențial pentru obținerea de rezultate concrete, cu un impact real pe piață, prin oferirea de vouchere de inovare alocate pentru achiziția de servicii de la ofertanții de cunoaștere publici și privați; A5. Acordarea de vouchere de brevetare internațională pentru IMM-urile care doresc să breveteze rezultatele unei activități de cercetare-dezvoltare; A6. Sprijinirea organizațiilor de cercetare sau consorțiilor (organizații de cercetare, mediul de afaceri) pentru proiectele care vizează cererile de soluții la probleme definite de business; A7. Susținerea IMM-urilor pentru dezvoltarea propriilor capacități de CDI, inclusiv prin accesul la programe de mobilități intersectoriale și internaționale ale cercetătorilor; A8. Dezvoltarea unui mecanism de inovare deschisă, cu selecție în etape, care răspunde nevoilor de inovare identificate de către sectorul public. Susținerea de proiecte cu caracter puternic aplicativ de tipul proiecte de transfer la operatorul economic, proiecte experimental-demonstrative.

► OS.3.2. Dezvoltarea transferului tehnologic și de cunoștințe la nivel național pentru creșterea vizibilității rezultatelor și impactului în mediul economic

Transferul tehnologic este procesul de expunere și introducere a rezultatelor cercetării de la producătorul de cunoaștere în circuitul economic. Rezultatele procesului de transfer tehnologic se măsoară în: acorduri de licență, parteneriate, crearea de companii de tip spin-off/ spin-out, servicii de consultanță; studii de fezabilitate a tehnologiilor; expertize tehnice; transfer de tehnologii noi elaborate în universități/institute, servicii de sprijin privind managementul proprietății intelectuale, contracte de licențiere cu industria; audituri de inovare.

Provocări. Sistemul de transfer tehnologic este slab dezvoltat, fapt reflectat și de slaba vizibilitate a rezultatelor și impactului în mediul economic. În absența programelor de perfecționare asociate bunelor practici internaționale, lipsește masa critică de experți profesionalizați în transfer tehnologic. Investițiile publice în centrele de transfer au vizat cu precădere achiziționarea de infrastructuri și mai puțin dezvoltarea competențelor experților din domeniu și a serviciilor asociate. Lipsa unui management executiv unitar al sistemului de transfer tehnologic afectează performanța acestuia prin fragmentarea procedurilor instituționale și a parcursului rezultatelor cercetării de la idee la piață.

Acțiuni. Dezvoltarea transferului tehnologic și de cunoștințe la nivel național pentru creșterea vizibilității rezultatelor și impactului în mediul economic va fi realizată, în principal, prin următoarele tipuri de acțiuni: A1. Asigurarea implementării și gestionării, la nivelul autorității publice cu responsabilități și competențe în domeniul CDI, a unui proces unitar pentru dezvoltarea, managementul și monitorizarea activității de transfer tehnologic la nivel național. Se va asigura, totodată, dezvoltarea și furnizarea unor documente-cadru și a unor modele de proceduri necesare (modele de acorduri de licență, acorduri de colaborare și consultanță cu industria, modele pentru comercializarea proprietății intelectuale etc.) în procesul de contractare a serviciilor oferite de centrele de transfer tehnologic, pe baza unei consultări permanente cu acestea; A2. Susținerea parteneriatelor între organizațiile de cercetare și mediul privat (organizațiile publice de cercetare și întreprinderi) pentru derularea de proiecte care să faciliteze transferul tehnologic și de cunoștințe; A3. Încurajarea networking-ului profesional și introducerea în mediul universitar și de business a noilor idei, cunoștințe, metode, inițiative și proceduri legate de transferul tehnologic (spre exemplu printr-un program de twinning); A4. Implementarea unui program de formare profesională la nivel național pentru experții din centrele de transfer tehnologic.

► OS.3.3. Susținerea antreprenoriatului de inovare

Provocări. În România nu există în acest moment o masă critică de start-up-uri inovative, care să contribuie la crearea unui ecosistem antreprenorial matur și funcțional. Conform EU Startup Monitor, România are o rată foarte redusă de supraviețuire a start-up-urilor inovative pe piață, doar un număr foarte scăzut dintre acestea reușind să supraviețuiască peste pragul de 5 ani, motivele fiind diverse: lipsa accesului la servicii suport, accesul dificil la finanțare; nivelul ridicat de birocrație și lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ, lipsa unei guvernanțe corporative adecvate, lipsa modelelor de afaceri solide și a competențelor.

În ceea ce privește distribuția la nivel regional, București-Ilfov și Nord-Vest dețin cea mai mare parte a
start-up-urilor și, implicit, a investițiilor de capital de risc realizate la nivel național. Aceste două regiuni concentrează trei sferturi din structurile de accelerare și incubare active la nivel național. Piața de Capital de Risc se află într-un stadiu incipient în România, numărul de furnizori de capital de risc pe piața românească fiind foarte scăzut. Se manifestă, de asemenea, lipsa unei culturi a antreprenoriatului de inovare și nivelul de practicalitate, încă redus, a programelor de formare în antreprenoriat de inovare care se desfășoară în mediul formal de învățământ.

Acțiuni. Susținerea antreprenoriatului de inovare se poate realiza, în principal, prin următoarele tipuri de acțiuni:
A1. Susținerea financiară a programelor de incubare și accelerare a start-up-urilor inovative care prezintă potențial de creștere; A2. Finanțare echilibrată între organizațiile de cercetare și mediul privat, program de coparticipare la fondurile autohtone de capital de risc; A3. Coparticipare publică în fondurile autohtone de capital de risc, inclusiv cele constituite în parteneriat de către universități, institute de cercetare sau consorții create între acestea; A4. Susținerea activităților de formare în antreprenoriat de inovare, cursuri în curricula învățământului formal, cu puternic accent pe competențe și abilități practice asociate procesului de dezvoltare și lansare produs; A5. Revizuirea legislației pentru start-up-uri prin alinierea la definiția UE și adoptarea bunelor practici europene din zona start-up-ului inovativ; A6. Dezvoltarea unei comunități a profesioniștilor din organizațiile CDI publice și private care sunt implicați în mod direct în activitatea de inovare, prin conectarea și facilitarea accesului acestora la ecosisteme performante internaționale de inovare și formare antreprenorială, prin, spre exemplu, parteneriate cu universități de top din lume.

♦ OG4. Creșterea colaborării europene și internaționale

Obiectivul își propune creșterea competitivității sistemului CDI prin consolidarea integrării europene a comunității științifice din România, atragerea de resurse din străinătate (resurse umane, financiare, know-how), precum și creșterea contribuției României la rezolvarea provocărilor globale, prin colaborare europeană și internațională. Sunt avute în vedere intervenții care susțin creșterea participării la Programul Cadru al UE pentru Cercetare și Inovare (Orizont Europa) la alte programe și cadre de cooperare europene și internaționale de CDI și specializare inteligentă, concomitent cu dezvoltarea de apeluri tematice comune bilaterale/multilaterale cu țări/ regiuni cu care există acorduri de cooperare științifică și tehnologică.

► OS.4.1. Creșterea participării la programele Uniunii Europene în domeniul CDI. Sinergii cu Orizont Europa și alte programe CDI coordonate la nivel european și internațional

► OS.4.2. Dezvoltarea colaborărilor bilaterale/ multilaterale pentru CDI și RIS3

Provocări. Potențialul de cooperare prin programe bilaterale/multilaterale stabilite la nivel interguvernamental
(și/sau interregional) este insuficient valorificat. În pofida faptului că România are în prezent circa 60 de acorduri de cooperare științifică cu state europene și non-europene, alocările pentru colaborări bilaterale reprezintă doar 0,05% din totalul cheltuielilor guvernamentale pentru C&D, spre deosebire de media europeană de circa 0,65%. Colaborarea cu țări terțe și cu lideri globali în domeniul C&D este limitată. În perioada 2014 - 2020 nu au existat proiecte bilaterale/multilaterale complexe finanțate în România, ci doar proiecte de mobilități. Sunt necesare acțiuni pentru dezvoltarea colaborării bilaterale/multilaterale, care oferă oportunități de conectare țintită în proiecte CDI internaționale.

► OS.4.3. Sprijin pentru participarea la proiecte europene și internaționale în scopul întăririi capacității actorilor CDI

Rezultate așteptate

Prin OG1 se urmărește stimularea performanțelor individuale și instituționale. Astfel, se dorește atragerea și păstrarea în sistemul românesc de cercetare a resursei umane înalt calificate prin susținerea cu intervenții pe diversele etape ale carierei de cercetare. De asemenea, se are în vedere tranziția către știința deschisă cu păstrarea celor mai ridicate standarde de calitate în cercetare.

Creșterea competitivității organizațiilor de cercetare se va realiza printr-o evaluare obiectivă a acestora, o finanțare predictibilă acordată pe bază de performanță si prin crearea premiselor pentru constituirea unor centre de excelență care asigură concentrarea resurselor în jurul unor agende de cercetare la frontiera științifică, conectate cu provocările societale sau cu specializările inteligente. Totodată, prin Agenda Strategică de Cercetare, se are în vedere conectarea activităților de cercetare și inovare cu provocările societale majore (schimbări demografice, schimbări climatice, bunăstare și incluziune socială, sănătate, securitate alimentară, energie ecologică, digitalizare, schimbări tehnologice etc.).

Prin OG2 se are în vedere dezvoltarea specializării inteligente la nivel național si regional, în principal, prin încurajarea creării de parteneriate între organizațiile de cercetare și mediul privat, care să conducă la dezvoltarea de centre de inovare și tehnologie, coordonate de lideri cu experiență științifică și/sau de business. Centrele acoperă, în principal, activități de cercetare-dezvoltare-inovare (inclusiv atragerea de cercetători de top din străinătate), infrastructură tehnologică, digitalizare, dezvoltare de resurse umane și capacități de relaționare cu industria. Specializările inteligente naționale susțin dezvoltarea tehnologiilor emergente cu impact transversal asupra industriilor locale și, în special, asupra sectoarelor de specializare inteligentă de la nivel regional.

Prin OG3 se va susține antrenarea inovării în sectorul privat printr-un spectru larg de parteneriate public-privat pentru introducerea de noi produse, procese, servicii pe piață, atragerea și formarea talentelor, mobilitatea intersectorială, dezvoltarea capacității de transfer tehnologic a organizațiilor publice de cercetare, angrenarea întreprinderilor în abordarea provocărilor societale, susținerea unui program de twinning pentru idei, implementarea unor proceduri standard privind transferul tehnologic. Întreprinderile găsesc în organizațiile publice de cercetare parteneri determinați pentru dezvoltarea de noi produse și servicii, iar antreprenoriatul de inovare devine o opțiune atractivă. Prin rezultatele obținute, întreprinderile, indiferent de mărime, contribuie la digitalizarea și transformarea economică inteligentă și sustenabilă a României.

OG4 își propune creșterea competitivității sistemului de cercetare-dezvoltare și inovare prin consolidarea integrării europene a comunității științifice din România, atragerea de resurse din străinătate, precum și creșterea contribuției României la rezolvarea provocărilor globale. Se urmărește în principal participarea la proiecte în sinergie cu acțiunile Orizont Europa și alte programe europene și internaționale; realizarea unui cadru metodologic și operațional care descrie mecanismul de guvernanță, selecție, decizie, implementare, monitorizare și evaluare a participării României la Parteneriatele și Misiunile europene; susținerea unor centre suport pentru proiecte internaționale; reprezentarea României în organizații și inițiative europene și internaționale.