Economia circulara. Noi abordari si masuri pentru indeplinirea obiectivelor UE in domeniul protectiei mediului
Data: 1 – 15 septembrie 2023
• Îmbunătățirea proiectării și a gestionării scoaterii din uz a autovehiculelor în vederea utilizării eficiente a resurselor
Avem, din nou, prilejul de a informa despre un document al Comisiei Europene menit să determine progrese consistente în procesul de promovare a principiilor și practicilor care decurg din conceptul de economie circulară. În condițiile în care crește continuu numărul de posesori de autovehicule, apare necesar să se acționeze în mod coerent și coordonat – inclusiv prin implicarea comunității inginerești din țara noastră – pentru a se contracara efectele negative sub aspect ecologic ale fenomenului menționat. În cele ce urmează publicăm principalele prevederi ale acestui document.
– Credit foto: www.freepik.com
Comisia Europeană (CE) a propus, recent, o serie de măsuri de îmbunătățire a circularității sectorului autovehiculelor, care acoperă proiectarea, producția și tratarea vehiculelor scoase din uz (VSU). Potrivit reprezentanților CE, această inițiativă va îmbunătăți accesul la resurse pentru economia UE, va contribui la realizarea obiectivelor UE în materie de mediu și climă, consolidând, în același timp, piața unică și contribuind la abordarea provocărilor asociate transformării în curs a industriei autovehiculelor. „Se preconizează că acțiunile propuse vor genera venituri nete în valoare de 1,8 miliarde euro până în 2035, cu crearea de locuri de muncă suplimentare și creșterea fluxurilor de venituri pentru industria de gestionare și reciclare a deșeurilor. În plus, acestea vor contribui la îmbunătățirea siguranței rutiere în țările terțe prin prevenirea exportului de vehicule neapte pentru circulație și prin reducerea poluării nocive și a riscurilor pentru sănătate în țările care importă vehicule uzate din UE“, se menționează într-un comunicat al Executivului comunitar.
„Industria autovehiculelor joacă un rol important în accelerarea tranziției către economia circulară. Pornind de la abordarea bazată pe ciclul de viață pe care am aprobat-o pentru baterii, propunem acum norme pentru ca vehiculele să devină circulare prin proiectare și pentru a se asigura că, la sfârșitul ciclului lor de viață, vehiculele sunt o sursă de piese de schimb valoroase, de materii prime critice și de alte resurse esențiale, cum ar fi plasticul reciclat de înaltă calitate și oțelul. Această nouă abordare va face industria europeană a autovehiculelor mai durabilă și mai rezilientă, va reduce dependența de materiile prime și de energia primară, va stimula sectorul reciclării din UE și va consolida piețele pentru piesele de schimb și materialele secundare utilizate“, a declarat Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit. La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a menționat: „Noua noastră propunere va sprijini tranziția ecosistemului industrial al autovehiculelor către circularitate, va stimula industria reciclării, creând în același timp peste 22 000 de locuri de muncă și va îmbunătăți funcționarea pieței unice. Îmbunătățirea reciclării și a circularității, în special prin recuperarea mai multor materii prime critice, va contribui la crearea unor lanțuri de aprovizionare mai reziliente și la reducerea expunerii la volatilitatea prețurilor“.
– Credit foto: www.pixabay.com
Anual, peste 6 milioane de vehicule din Europa ajung la sfârșitul ciclului lor de viață
În fiecare an, peste șase milioane de vehicule ajung la sfârșitul ciclului lor de viață și sunt tratate ca deșeuri în Europa. Manipularea necorespunzătoare a vehiculelor la sfârșitul ciclului lor de viață creează poluare și costă bani. Industria autovehiculelor este unul dintre sectoarele cu cea mai mare utilizare a resurselor.
Evaluările recente au arătat necesitatea de a spori sustenabilitatea atât a producției, cât și a tratării vehiculelor scoase din uz. Pentru a atinge obiectivele UE în materie de climă și reziliență, producția de vehicule trebuie să urmeze o traiectorie durabilă și decarbonizată, cu o dependență redusă de resursele primare.
Sectorul autovehiculelor din Europa reprezintă 10% din consumul total de materiale plastice, ceea ce înseamnă 6 milioane de tone pe an. În plus, sectorul este responsabil pentru o parte semnificativă a cererii de oțel (17%, aproximativ 7 milioane de tone pe an), aluminiu (42% pentru toate echipamentele de transport, aproximativ 2 milioane de tone pe an) și cupru (6%, utilizat pentru componente auto).
Electrificarea vehiculelor va spori și mai mult nevoia de materii prime critice, cum ar fi pământurile rare. Este esențial ca noile vehicule să devină mai sustenabile și mai circulare pentru a aborda dependențele noastre, pentru a reduce impactul asupra mediului legat de extracția și prelucrarea materialelor primare utilizate în vehicule, precum și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea vehiculelor care ajung la sfârșitul ciclului lor de viață.
Normele actuale ale UE au avut ca rezultat îmbunătățirea colectării VSU, reducerea cu succes a substanțelor periculoase din vehicule și creșterea gradului de reciclare a VSU la aproximativ 85% din materialele pe care le conțin. Cu toate acestea, majoritatea acestor materiale sunt deșeuri metalice care sunt mărunțite și nu sunt sortate și valorificate suficient. Numai 19% din materialele plastice provenite de la VSU sunt reciclate. Produsele electronice și materialele compozite sunt rareori reciclate. Acesta este un important potențial neexploatat, atât pentru mediu, cât și pentru economie. În plus, prea multe vehicule nu sunt colectate în mod corespunzător la sfârșitul ciclului lor de viață, iar multe autovehicule vechi, improprii circulației și poluante sunt exportate în țări terțe. În cele din urmă, camioanele, autobuzele și motocicletele nu sunt reglementate de legislația existentă. Aceasta reprezintă o sursă potențială de poluare și de pierdere substanțială de resurse care nu reintră în economie și care trebuie înlocuite cu materii prime cu o amprentă de mediu mult mai mare.
Evaluarea recentă a legislației UE existente care reglementează domeniul – Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz („Directiva VSU“, adoptată în 2000) și Directiva 2005/64/CE privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește posibilitățile de reutilizare, reciclare și recuperare a acestora („Directiva 3R privind omologarea de tip“, adoptată în 2005) – a arătat că sunt necesare îmbunătățiri considerabile pentru a stimula tranziția sectorului autovehiculelor către o economie circulară, reducând, astfel, impactul asupra mediului legat de producția și de tratarea vehiculelor la sfârșitul ciclului de viață și consolidând sustenabilitatea industriei autovehiculelor și a reciclării în Europa.
Regulamentul propus este în conformitate cu obiectivul Pactului verde european și al Planului de acțiune privind economia circulară de a realiza o industrie a autovehiculelor mai durabilă și mai rezilientă. Acesta este strâns legat de și sprijină punerea în aplicare a mai multor inițiative legislative importante, inclusiv a Legii privind materiile prime critice, a Regulamentului privind bateriile, a Directivei-cadru privind deșeurile, a Directivei DEEE și a Regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produse durabile.
– Credit foto: www.freepik.com
Acțiuni pentru tranziția circulară și întărirea rezilienței în sectorul autovehiculelor
Se preconizează că sectorul autovehiculelor va deveni cel mai mare consumator de materii prime critice utilizate în magneții permanenți ai motoarelor cu acționare electrică din Europa. Sporirea rezilienței UE împotriva perturbărilor lanțului de aprovizionare și reducerea dependenței sale de importurile de materii prime critice sunt esențiale pentru tranziția către vehicule cu emisii zero. Pentru a facilita tranziția sectorului, Comisia a revizuit legislația existentă și propune un regulament unic care se axează pe mai multe elemente-cheie pentru îmbunătățirea calității în ceea ce privește proiectarea, colectarea și reciclarea, facilitând, în același timp, obligațiile de raportare:
▪ Îmbunătățirea circularității în proiectarea și producția de vehicule va contribui la asigurarea faptului că acestea pot fi demontate cu ușurință. Producătorii de autoturisme vor trebui să furnizeze instrucțiuni clare și detaliate pentru dezmembrare cu privire la modul de înlocuire și de îndepărtare a pieselor și componentelor în timpul utilizării și al scoaterii din uz a unui vehicul. Propunerea stabilește o serie de cerințe pentru a se asigura că vehiculele noi sunt proiectate astfel încât să faciliteze reciclarea și reutilizarea pieselor de schimb atunci când acestea ajung la sfârșitul ciclului lor de viață.
▪ „Utilizarea conținutului reciclat“. Propunerea vizează creșterea gradului de utilizare a materialelor reciclate în vehiculele noi. Vehiculele noi ar trebui să includă cel puțin 25% din materialele plastice reciclate. Propunerea permite, de asemenea, Comisiei să stabilească obiective pentru oțelul reciclat și aluminiu, pe baza unei evaluări adecvate a valorii adăugate și a fezabilității acestora.
▪ „A trata mai bine“. Măsurile vor duce la recuperarea de la VSU a mai multor materii prime de mai bună calitate, inclusiv a materiilor prime critice, a materialelor plastice, a oțelului și a aluminiului. În acest scop, părțile și materialele valoroase ar trebui eliminate din VSU înainte de mărunțire, iar tratarea deșeurilor ar trebui îmbunătățită pentru a permite reciclarea de înaltă calitate. 30% din materialele plastice provenite de la vehicule scoase din uz ar trebui reciclate. Astfel, măsurile suplimentare vor sprijini piața pentru reutilizarea, refabricarea și recondiționarea pieselor și componentelor unui vehicul. Statele membre sunt încurajate să ofere stimulente garajelor și atelierelor de reparații pentru a sprijini vânzarea de piese de schimb.
▪ „Îmbunătățirea guvernanței“. Noile norme vor consolida responsabilitatea producătorilor prin instituirea unor scheme naționale de răspundere extinsă a producătorilor în temeiul unor cerințe uniforme. Aceste sisteme vor urmări să ofere finanțare adecvată pentru operațiunile obligatorii de tratare a deșeurilor, să stimuleze reciclatorii să îmbunătățească calitatea materialelor reciclate provenite de la vehiculele scoase din uz, promovând astfel o cooperare consolidată între operatorii de tratare și producători.
▪ „Colectați mai mult și mai inteligent“. Pentru a opri dispariția vehiculelor, propunerea prevede o mai bună aplicare a normelor actuale și sporește transparența. Aceasta înseamnă mai multe inspecții, urmărirea digitală a vehiculelor scoase din uz în întreaga UE, o mai bună separare a autoturismelor vechi de autoturismele scoase din uz, mai multe amenzi pentru încălcări și interzicerea exportului de vehicule uzate care nu sunt apte pentru circulație.
▪ „Acoperă mai multe vehicule“. Domeniul de aplicare a acestor măsuri va fi extins treptat pentru a include noi categorii, cum ar fi motocicletele, camioanele și autobuzele, asigurând o acoperire mai cuprinzătoare.
– Credit foto: www.freepik.com
Impact economic și de mediu
Se anticipează că regulamentul propus, care înlocuiește directivele actuale privind vehiculele scoase din uz și privind posibilitățile de reutilizare, reciclare și recuperare, va aduce beneficii substanțiale pentru mediu, inclusiv o reducere anuală de 12,3 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2035 (echivalentul a 2,8 miliarde euro). Aceste economii se datorează unei mai bune valorificări a 5,4 milioane de tone de materiale și unei recuperări sporite a materiilor prime critice, pe lângă colectarea și tratarea a 3,8 milioane de VSU suplimentare. 350 de tone de pământuri rare ar urma să fie colectate separat în 2035, ajungând la 1500 de tone în 2040, contribuind la autonomia strategică a UE pentru materiile prime critice.
Punerea în aplicare a regulamentului va duce la economii de energie pe termen lung în etapa de producție, la reducerea dependenței de materiile prime importate și la promovarea unor modele de afaceri durabile și circulare.
Atunci când se combină veniturile estimate cu valoarea monetară a economiilor de CO2, se preconizează că prezentul regulament va genera 1,8 miliarde de euro venituri nete în 2035.
Costul total al regulamentului propus pentru toți operatorii economici și toți consumatorii luați împreună este estimat la mai puțin de 70 euro per vehicul introdus pe piață în 2035.
– Credit foto: www.freepik.com
Tranziția către o mobilitate cu emisii zero, sustenabilă și circulară
Pe termen mediu și lung, măsurile propuse vor genera economii de energie în etapa de producție, vor reduce dependența de materii prime pentru industria autovehiculelor din UE, asigurând, în același timp, că tranziția către o mobilitate cu emisii zero este sustenabilă și circulară. Impacturile limitate pe termen scurt sunt legate în principal de eforturile necesare pentru a crește cantitățile de materiale plastice reciclate și pentru a îmbunătăți tratarea vehiculelor la sfârșitul ciclului lor de viață ca parte a răspunderii extinse a producătorilor.
Pentru sectorul gestionării deșeurilor, regulamentul propus ar genera atât venituri (valori mai mari ale pieselor de schimb și ale materialelor reciclate), cât și costuri (investiții în noi capacități și tehnologii). Se preconizează că regulamentul propus va moderniza în mod semnificativ industria UE de dezmembrare, mărunțire și reciclare, creând locuri de muncă și creștere economică în întreaga Europă.
Măsurile de stimulare a pieței pieselor de schimb utilizate vor face ca aceste piese să fie disponibile pe scară mai largă pentru consumatori. Acestea sunt mult mai ieftine decât cele noi. Acest lucru va face ca întreținerea vehiculelor să fie mai accesibilă și va prelungi durata lor de viață.
Măsurile de îmbunătățire a caracterului circular al proiectării vehiculelor (cum ar fi încorporarea de materiale plastice reciclate) vor conduce la o creștere modestă a prețurilor, estimată la mai puțin de 40 euro pentru un consumator care achiziționează un vehicul nou.
– Credit foto: www.freepik.com
22 100 de locuri de muncă suplimentare în UE, în special
în sectorul gestionării și reciclării deșeurilor
Se preconizează că acest lucru va crea 22 100 de locuri de muncă suplimentare, majoritatea în IMM-uri active în sectorul gestionării și reciclării deșeurilor. IMM-urile din sectorul dezmembrării se confruntă cu provocări importante legate de vehiculele electrice, în special din cauza noilor nevoi de formare și de investiții. Regulamentul propus va încuraja modernizarea acestor întreprinderi, va stimula inovarea pentru a îmbunătăți sortarea, tratarea și reciclarea deșeurilor provenite de la vehicule scoase din uz, ceea ce va duce la rezultate de o calitate mai bună.
În plus, se preconizează că măsurile menite să sprijine piața pieselor de schimb uzate și obiectivele obligatorii pentru materialele plastice reciclate vor stimula competitivitatea dezasamblatorilor, deoarece aceștia sunt furnizorii principali de astfel de piese și de deșeuri de plastic destinate reciclării. Măsurile de abordare a „vehiculelor lipsă“ vor avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra sectorului dezmembrării, deoarece acestea vor avea ca rezultat un volum suplimentar important de VSU livrate instalațiilor de tratare autorizate. Măsurile propuse privind răspunderea extinsă a producătorilor (REP) vor fi esențiale pentru a se asigura că producătorii de vehicule oferă sprijinul financiar necesar dezmembratorilor pentru a-și menține competitivitatea și pentru a asigura tratamente mai bune ale vehiculelor scoase din uz.
Reglementarea exportului de vehicule uzate
UE este cel mai mare exportator de vehicule uzate din lume. În 2020, numărul de vehicule uzate exportate către țări terțe s-a ridicat la 870 000 de vehicule, în valoare de 3,85 miliarde euro. Majoritatea automobilelor sunt exportate în Africa, Europa de Est, Asia Centrală și Orientul Mijlociu.
Deși VSU sunt considerate deșeuri periculoase, iar exportul lor din UE către țări care nu sunt membre ale OCDE este interzis, acest lucru nu este valabil pentru vehiculele uzate care nu au ajuns oficial în etapa de deșeu.
Pentru a aborda această situație, propunerea de regulament instituie un nou model în care numai vehiculele care pot circula pe drumurile publice – autoturisme, camionete, camioane și autobuze – ar fi autorizate să fie exportate din Uniune. Pentru a facilita punerea în aplicare, regulamentul propus clarifică, de asemenea, definiția vehiculelor scoase din uz și introduce criterii obligatorii care ar permite o distincție mai ușoară între vehiculele uzate și cele scoase din uz.
Propunerea Comisiei de regulament privind cerințele de circularitate pentru proiectarea vehiculelor și gestionarea vehiculelor scoase din uz urmează să fie examinată de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul procedurii legislative ordinare.
Deloitte: Opt din zece companii din România se așteaptă la efecte pozitive prin implementarea reglementărilor naționale și europene în domeniul economiei circulare
Opt din zece companii din România se așteaptă la un impact mare și foarte mare pe termen scurt și mediu al reglementărilor naționale și europene în domeniul economiei circulare, iar 70% consideră că alocările de stat nu sunt suficiente, arată recentul raport realizat de Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România“, efectuat în rândul unor companii de pe piața locală, din industria producătoare, retail, bunuri de larg consum, construcții și imobiliare. În plus, cele mai ample și mai costisitoare măsuri pe care companiile le au în plan, precum retehnologizarea (90%) sau zona cercetare-dezvoltare (75%), sunt proiectate în funcție de posibilitatea de a accesa fonduri naționale sau comunitare, mai indică studiul. Procesul de tranziție de la modelul economic liniar la cel circular implică acțiuni complexe, ce vizează fiecare dintre segmentele lanțului de producție-consum, de la proiectarea ecologică a produselor (ecodesign) și limitarea utilizării de materii prime, până la prelungirea ciclului de viață al produselor prin reutilizare și facilități de reparare, renovare și reciclare.
– Credit foto: www.freepik.com
Potrivit autorilor analizei, companiile participante la studiu sunt preocupate de cunoașterea și asimilarea principiilor circularității (85%), peste jumătate (60%) sunt la curent cu inițiativele europene în domeniu (Green Deal, Fit for 55, Planul de acțiune pentru economia circulară) și cu aplicarea lor națională și resimt presiunea reglementărilor în decizia de a acționa în sens sustenabil. În consecință, trei sferturi dintre respondenți au declarat că au elaborat deja o strategie, 20% au în curs demersuri în acest sens, iar nouă din zece companii declară că au elaborat planuri investiționale dedicate tranziției către o economie verde.
„(…) Analiza Deloitte, prima de acest fel de pe piața locală, așa cum reiese din documentarea noastră, surprinde răspunsul companiilor la contextul complex al tranziției într-un moment determinant, în care țara noastră trebuie să acționeze hotărât și să accelereze demersurile în domeniu. România este o piață «tânără», care face primii pași în implementarea principiilor economiei circulare, cu 1,4% procent de circularitate comparativ cu media UE de 11,7%, însă are potențial semnificativ. Companiile caută soluții de a-și finanța tranziția spre economia circulară, cunosc reglementările europene și naționale și au deja strategii și planuri de investiții, studiază competiția și adoptă diverse măsuri cu privire la materiile prime, la ecodesign sau la materialele de ambalare și la compoziția acestora. Cu toate acestea, efortul este încă disparat, în condițiile în care numai jumătate dintre companiile analizate operează sistematic aceste transformări și declară că au ca finalitate schimbarea modelului de business potrivit principiilor circulare“, a declarat Adrian Teampău, Director, Consultanță în economie circulară la Deloitte România.
Adopția energiei regenerabile este principala direcție către care companiile dirijează resurse proprii (85%), potrivit planurilor de investiții din zona tranziției la economia circulară, în timp ce reducerea cantității de ambalaje și a deșeurilor provenite din ambalaje este o prioritate pentru puțin peste jumătate dintre acestea (55%), în special actori din retail (45%) și industria producătoare (27%). Pe de altă parte, pe lângă direcțiile costisitoare precum retehnologizarea și activitățile de cercetare-dezvoltare, companiile se așteaptă să fie sprijinite de alocările de stat și în ceea ce privește dezvoltarea activităților de reparare sau recondiționare a bunurilor (75%), precum și proiectarea de produse durabile (70%).
Sustenabilitatea și economia circulară sunt înțelese ca procese cu responsabili și stakeholderi multipli, de-a lungul întregului lanț valoric, iar 65% dintre participanții la studiu au implementat o procedură de evaluare a furnizorilor și clienților. Cu privire la transformarea așteptărilor consumatorului final în ultimii ani, sub influența discursului despre sustenabilitate, opt din zece companii chestionate declară că, deși nu au realizat sondaje în acest sens, decizia de consum este puternic influențată de sentimentul de a contribui la protejarea mediului (80%), la reducerea poluării (65%) sau a amprentei de carbon proprii (35%). Totuși, 65% dintre respondenți consideră că decizia de cumpărare ține cont de preț, independent de alte argumente. Studiul a fost realizat pe baza unui chestionar la care au răspuns companii locale și multinaționale active în țara noastră, cu cifre de afaceri cuprinse între un milion și 10 miliarde de lei.