NOI DATE REFERITOARE LA SCHIMBARILE CLIMATICE

Zilnic, revistele ?tiintifice din lumea intreaga publica noi date referitoare la incalzirea globala, efectele acestui fenomen ?i legatura lui cu concentratia de bioxid de carbon din atmosfera.

Oceanele devin saturate cu CO2
Capacitatea de absorbtie de CO2 a Atlanticului de Nord se pare ca a scazut cu aproximativ 50% in ultimii 10 ani. Cel putin aceasta este concluzia la care au ajuns cercetatorii din cadrul proiectului european Carboocean pe baza analizei datelor adunate in perioada 1995 – 2005 de vasele comerciale de cargo.
Cercetatorii, care dau vina pe incalzirea globala pentru incetinirea actiunii „pompei de carbon“ a oceanelor, sunt ingrijorati de felul in care aceste noi date vor afecta modelele utilizate pana acum pentru determinarea evolutiei climei. Daca marile ?i oceanele vor retine mai putin bioxid de carbon, concentratia in atmosfera a acestui gaz cu efect de sera va cre?te mult mai rapid decat s-a presupus pana in prezent. Aceste ve?ti sunt deosebit de alarmante, in special pentru faptul ca expertii considera ca sturarea in CO2 a oceanelor ar putea fi urmata de o eliberare masiva a CO2 deja inmagazinat in ele. Un alt studiu realizat in mai 2007 a atras atentia asupra unei saturari similare constatata in oceanul sudic ce incercuie?te zona antarctica.

O scurta amanare a topirii ghetarilor
Una dintre dovezile frecvent citate ale incalzirii globale o reprezinta topirea ghetarilor, fenomen evidentiat cu claritate in special pe continentul american.
La sfar?itul anului trecut, cercetatorii europeni au anuntat in nr. 53 al revistei Research EU ca acest fenomen nu afecta ghetarii europeni de altitudine mare. Vestea rea este ca, recent, aceia?i cercetatori de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS) din Franta au fost obligati sa-?i revizuiasca aceasta concluzie optimista. Dupa ce au terminat de masurat rata de acumulare a zapezii de pe Dôme de Goûter din Franta, glaciologii au studiat datele acumulate intre 1994 ?i 2005 de la senzorii de temperatura instalati in gauri de sonda adanci de 140 m, forate pe pantele ghetarului. Cercetarea a scos la iveala o cre?tere a temperaturii cuprinsa intre 1o C ?i 1,5o C de-a lungul primilor 60 m de gheata. Modelarea fizica a fluxului de caldura arata ca aceasta incalzire este nu numai un rezultat al incalzirii globale, dar ?i al caldurii produse de reinghetarea la baza ghetarului a zapezii care s-a topit la suprafata. O extrapolare a acestor rezultate pentru simularea comportarii ghetarilor de altitudine mare (cuprinsa intre 3500 ?i 4250 m) arata ca ace?ti ghetari „reci“ pot deveni, in timp, ghetari „calzi“, cu o temperatura la baza de 0o C, comparativ cu temperatura actuala cuprinsa intre 0o C ?i –10o C.

Incalzirea globala ?i … calitatea vinurilor
Incalzirea globala nu produce numai motive de ingrijorare. ?i pentru ca suntem in sezonul adecvat, sa luam ca exemplu unele aspecte agricole. Astazi se produc vinuri de calitate in zone care altadata erau considerate improprii cre?terii vitei de vie. Partea de sud a Angliei, de exemplu, incepe sa devina faimoasa ?i pentru vinurile albe spumoase care se produc acolo cu recolte din ce in ce mai bune, datorate climatului din ce in ce mai cald atribuit schimbarilor climatice globale.
Fata cealalta a monedei schimbarilor climatice este ca anumiti producatori de vinuri din zone climatice deja calde se plang ca vinurile ies din ce in ce mai alcoolizate deoarece strugurii se coc mai repede ?i au un continut crescut de zahar. De exemplu, Australian Wine Research Institute sustine ca continutul mediu de alcool al vinurilor ro?ii din tara a crescut de la 12,3 grade in 1983 la 13,9 grade in 2004. Chiar ?i producatorii de vinuri europeni sustin acelea?i concluzii, admitand totu?i ca nivelul mai ridicat de alcool s-ar putea datora ?i metodelor moderne de fermentare, mai eficiente.
Cand un vin este prea alcoolizat, alcoolul mascheaza aroma ?i gustul acestuia, iar reducerea continutului de alcool dupa fermentare afecteaza calitatea vinului. De aceea, atentia cercetatorilor europeni din domeniu se concentreaza acum pe elaborarea unor procedee de utilizare a filtrelor pentru indepartarea zaharului din must inainte de fermentare.
(Dupa informatii publicate in revistele EUREKANEWS ?i Research EU ale Uniunii Europene)