Investitiile in domeniul nuclear isi pastreaza atractivitatea

O serie de importanti analisti sustin ca actuala criza economica globala a facut bancile mai reticente in a oferi credite pentru constructia de centrale nucleare, in conditiile in care costurile unui reactor de 1 000 MW se ridica la 3 miliarde de euro, in timp ce amortizarea investitiei se intinde pe mai multe decenii. În plus, furnizorii de echipamente si companiile de inginerie sunt si ele reticente in a oferi un pret fix intr-o perioada volatila, care face dificila sarcina de planificare si calculare a costurilor.
Cu toate acestea, pe termen lung, proiectele din domeniul energiei nucleare vor continua sa atraga investitii pe masura ce guvernele est-europene se vor indrepta spre energia atomica pentru a putea respecta obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 si a asigura securitatea aprovizionarii cu energie intr-o regiune in care consumul ar urma sa creasca semnificativ in urmatoarele decenii. „Multe din proiectele din domeniile energiei nucleare, combustibililor fosili si energiei solare si eoliene au fost reconsiderate“, a apreciat Stephan Werthschulte, managing partner la firma de consultanta Accenture. „Problema emisiilor de CO2 va dura mai mult decit criza financiara. Energiile regenerabile si energia nucleara vor ramine pe agenda“, a adaugat Werthschulte.
Potrivit Reuters, este foarte probabil ca proiectul centralei nucleare de la Belene (Bulgaria) sa fie abandonat din lipsa de finantare. Planurile Lituaniei in domeniul energiei nucleare vor suferi aminari din cauza disputelor interne cu privire la finantarea proiectului, in conditiile in care presedintele Dalia Grybauskaite a pus in discutie viabilitatea proiectului. De asemenea, planurile Turciei de a construi prima sa centrala nucleara depind de disponibilitatea consortiului condus de o firma rusa de a reduce preturile energiei electrice produse de viitoarea centrala.
În schimb, planurile Romaniei de a adauga doua noi reactoare la centrala de la Cernavoda ar putea avea o soarta mai buna deoarece autoritatile de la Bucuresti beneficiaza de sustinerea mai multor investitori straini. Slovacia, Cehia si Ungaria sunt interesate si ele de proiecte vizind constructia de noi reactoare nucleare sau de prelungirea unitatilor existente, insa analistii cred ca ar putea aparea unele intirzieri din cauza turbulentelor de pe pietele financiare. Un avantaj de care dispun insa guvernele fostelor tari comuniste din Europa de Est este faptul ca, spre deosebire de Europa Occidentala, energia nucleara nu se loveste de opozitia opiniei publice. În tari precum Bulgaria, care a fost obligata sa inchida vechile reactoare ale centralei de la Kozlodui pentru a putea adera la Uniunea Europeana, energia atomica este o problema sociala sensibila, deoarece inchiderea vechii centrale a provocat cresterea preturilor la electricitate. Analistii sustin ca o solutie ar fi asocierea mai multor tari pentru a pune la punct strategii comune in domeniul energiei nucleare. „O solutie mult mai inteligenta ar fi una transfrontaliera. În prezent, multe tari mizeaza pe cartea strategiei nationale“, sustine Stephan Werthschulte.