Primul plan de management al bazinelor hidrografice din Romania

Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) va elabora, pina la finalul acestui an, primul Plan de Management National la nivelul tuturor bazinelor hidrografice ale tarii noastre, care va fi aprobat prin hotarire de guvern si transmis Comisiei Europene pina in martie 2010. Planul de management bazinal national va contine caracteristicile bazinelor hidrografice, printre care analiza presiunilor si impactul de mediu asupra corpurilor de apa, identificarea si trasarea ariilor protejate.
Planul de Management al Bazinelor Hidrografice din Romania va fi inclus in Planul Districtului Hidrografic al Dunarii, care are la baza transpunerea noilor concepte europene, precum „starea buna a apelor“, „monitoring-ul integrat al apelor“, „corpurile de apa puternic modificate“, „reconstructia riurilor“ sau „analiza economica la nivel de districte (bazine) hidrografice“, „participarea publicului“.
Planurile de management al bazinelor hidrografice constituie componenta de gestionare calitativa a resurselor de apa si reprezinta principalul instrument de implementare a Directivei Cadru Apa 60/EC/ 2000, avind drept principal scop atingerea starii bune a apelor, ce are ca termen limita anul 2015, pentru primul ciclu al Planului.
În urma analizei preliminare a corpurilor de apa, a reiesit ca, din 2 356 de corpuri permanente de apa dulce, in prezent 43 la suta sunt incadrate „la risc“ sau „posibil la risc“ de a nu atinge obiectivele de mediu, iar 57 la suta din corpurile de apa, in special cele situate in zone montane, sunt nealterate de influente antropice majore, aflindu-se intr-o stare foarte buna si buna.
În etapele preliminare de realizare a Planului de Management, au fost identificate patru categorii de probleme majore, care tin de degradarea calitatii apei, eutrofizarea (inflorirea algala), reducerea biodiversitatii florei si faunei acvatice si eroziunea costiera a tarmului romanesc al Marii Negre si au la baza, in special, poluarea cu substante organice, cu nutrienti, cu substante periculoase, precum si alterarile hidromorfologice.
La ora actuala, potrivit ANAR, starea calitatii apelor costiere romanesti s-a imbunatatit datorita reducerii, dupa anul 1990, a activitatilor economice din tarile centrale si est-europene din bazinul Dunarii si modernizarii statiilor de epurare a localitatilor si unitatilor industriale din Germania, Austria si Romania, insa fara sa atinga starea de referinta considerata la nivelul anului 1950.
Totodata, eroziunea costiera afecteaza aproximativ 127 km (57 la suta din lungimea litoralului romanesc), aceasta fiind cauzata, in principal, de diminuarea cantitatii de aluviuni transportate de Dunare si de reducerea nisipului biogen.
Structura Planului de Management la nivel de bazin hidrografic furnizeaza contextul pentru stabilirea unui program de masuri, avind in vedere atingerea obiectivelor de mediu stabilite pentru corpurile de apa. Programul de masuri se afla in plin proces de dezbatere publica (pina la 10 noiembrie 2009), urmind sa fie finalizat pina la sfirsitul anului. Toate masurile vor deveni operationale pina cel tirziu la finalul lui 2012.
Administratia Nationala Apele Romane va elabora programul de masuri pe baza calitatii apelor, dar si potrivit instructiunilor metodologice privind analiza cost-eficienta si cost-beneficiu, exceptii de la obiectivele de mediu, aplicabile la nivelul corpurilor de apa sau la nivel de subbazin hidrografic sau unitate administrativa care sa conduca la atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apa.