Captarea dioxidului de carbon direct din atmosfera (II)

Copaci artificiali

(Urmare din numarul trecut)
Înainte de declansarea revolutiei industriale, cantitatea de CO2 din atmosfera s-a mentinut constanta, la circa 270 – 280 ppm, deoarece dioxidul de carbon introdus in atmosfera prin surse naturale (izvoare naturale, eruptii vulcanice, descompunerea materiei organice moarte etc.) era captat din atmosfera si reintrodus in pamint tot prin procese naturale, in special fotosinteza vegetatiei. Odata cu cresterea (exponentiala!) a cantitatii de CO2, aceasta balanta s-a dezechilibrat. La aceasta s-a adaugat reducerea continua a suprafetelor ocupate de paduri si, in general, de vegetatie.
Prof. Klaus Lackner de la Columbia University si colaboratorii sai, prin studiile efectuate, au incercat sa demonstreze posibilitatea crearii unui dispozitiv capabil sa retina CO2 direct din atmosfera. Recent, impreuna cu Global Research Technologies LLC (GRT), o companie inregistrata in Tucson, Arizona au reusit sa realizeze un prototip al acestui dispozitiv (foto alaturat). Experientele se fac cu „frunze artificiale“, alcatuite dintr-o rasina de felul acelora utilizate pentru a extrage calciul din apa si continute in substantele pentru tratamentul apelor dure. Cind aceasta rasina este impregnata cu carbonat de sodiu, ea devine capabila sa extraga dioxidul de carbon din aer. Carbonul suplimentar transforma carbonatul de sodiu in bicarbonat. Fenomene asemanatoare sunt deja utilizate pentru reciclarea gazelor rezultate din respiratia oamenilor in submarine sau navete spatiale. Evident, curatirea aerului atmosferic de CO2 este o operatie mai complicata, dar „frunzele“ lui Lackner ofera doua mari avantaje: materialul folosit actioneaza ca un burete, avind o mare suprafata de contact cu aerul, iar retinerea gazului nu este prea puternica. Acest ultim aspect este crucial, deoarece CO2 trebuie scos din burete pentru a fi stocat. În alte procedee, aceasta etapa este mare consumatoare de energie. În dispozitivul propus, CO2 este scos din burete prin simpla clatire cu apa intr-o camera cu vid. Urmeaza apoi transformarea gazului in lichid prin comprimare si stocarea sa geologica similar cu procedeele deja folosite la captarea si stocarea dioxidului de carbon la sursele fixe. Buretele din care s-a scos CO2 poate fi reutilizat. Lackner sustine ca un singur astfel de dispozitiv poate capta o tona de dioxid de carbon pe zi.