Strategia nationala a Romaniei privind Schimbarile Climatice 2013 - 2020
Data: 16 - 30 septembrie 2013
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si cresterea capacitatii naturale de absorbtie a CO2 din atmosfera
„Sunt convins ca schimbarile climatice si ceea ce facem noi in legatura cu acest subiect ne vor defini, vor defini era noastra si, in cele din urma, vor defini mostenirea pe care o lasam generatiilor urmatoare. Astazi, momentul indoielilor a trecut.“
Ban Ki-moon, secretar general al Organizatiei Natiunilor Unite
Guvernul a adoptat recent Strategia nationala a Romaniei privind Schimbarile Climatice 2013 - 2020, elaborata de ministerul de profil. In introducerea la acest document se da o explicatie clara pentru necesitatea elaborarii Strategiei, in conditiile in care, inca din primul an de cand Romania a devenit stat membru al UE a fost statuata, printr-un act normativ, viziunea nationala referitoare la dezvoltarea durabila tot pentru orizontul anului 2020. Avem de-a face cu o suprapunere? In parte, da, deoarece ceea ce s-a stabilit in linii esentiale in anul 2008 ramane valabil, insa, potrivit reglementarilor in vigoare, se opereaza periodic actualizari. Or, Strategia ale carei prevederi esentiale le vom supune atentiei cititorilor nu reprezinta altceva decat o astfel de actualizare. In numarul de fata ne vom referi exclusiv la Partea I a documentului, intitulata Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si cresterea capacitatii naturale de absorbtie a CO2 din atmosfera, cu accent pe aspectele care intereseaza in cel mai inalt grad comunitatea noastra inginereasca.
Problema globala, solutii locale
Dupa cum este cunoscut, Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice - UNFCCC stabileste cadrul general de actiune privind combaterea schimbarilor climatice, definite in sensul acestei Conventii prin stabilizarea concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un nivel care sa previna influenta periculoasa a activitatilor umane asupra sistemului climatic. De aici decurg obligatiile tuturor statelor membre, deci inclusiv ale Romaniei. Dupa ce, in capitolele introductive, se reda pe scurt evolutia actiunilor la nivel international si la nivelul UE pentru combaterea efectelor schimbarilor climatice si se releva cerinta de a se lua noi masuri, mai ales prin cooperare institutionala, Strategia abordeaza aceasta tema de mare importanta cu referiri la principalele sectoare ale economiei. In mod sintetic, se subliniaza ca politica nationala de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) urmareste abordarea europeana, pe de o parte, prin implementarea schemei comunitare, si, pe de alta parte, prin adoptarea unor politici si masuri la nivel sectorial, in asa fel incat la nivel national emisiile de GES aferente acestor sectoare sa respecte traiectoria liniara a nivelurilor anuale alocate in baza prevederilor Deciziei nr. 406/2009/CE.
Pentru a facilita procesul de estimare a efectelor rezultate in urma aplicarii masurilor incluse in aceasta Strategie, in concordanta cu obligatiile de raportare a emisiilor de GES, sectoarele abordate respecta structura acestora definita in ghidurile si instructiunile oficiale de estimare si raportare a emisiilor de GES.
La nivel national limitarea si reducerea emisiilor se vor realiza prin aplicarea Schemei de Comercializare a Certificatelor de Emisii de GES, denumita in continuare EU ETS, obiectivul stabilit la nivel european fiind de minus 21% in anul 2020, comparativ cu nivelul ipotetic al emisiilor din sectoarele EU ETS din anul 2005 si prin aplicarea prevederilor incluse in Decizia amintita. Pentru Romania, obiectivul stabilit reprezinta o crestere a emisiilor cu 19% in anul 2020, comparativ cu nivelul emisiilor aferent sectoarelor reglementate prin aceeasi Decizie in anul 2005.
In centrul atentiei - energia
Primul sector inclus in Strategie este cel energetic, care cuprinde emisiile de GES din sursele stationare si mobile, aferente proceselor de ardere a combustibililor sau din neetanseitati, avarii sau accidente ale echipamentelor cunoscute sub numele de emisii fugitive. In cadrul acestei Strategii s-au identificat masurile pentru reducerea emisiilor produse din procesele de ardere din industriile generatoare de energie electrica si termica, din transport si din sub-sectorul spatiu locativ si planificare urbana. Procesele de ardere a combustibililor fosili reprezinta sursele de emisii de GES avand contributia cea mai importanta din totalul emisiilor globale, cca 57% din totalul emisiilor de CO2 eq la nivelul anului 2004.
La nivel european, emisiile de GES rezultate din producerea energiei electrice si termice se ridica la circa 27% din total, in anul 2009, neexistand diferente majore in perioada 2004 - 2009.
Potrivit inventarului national al emisiilor de gaze cu efect de sera realizat de tara noastra in anul 2012, emisiile de GES aferente sectorului ENERGIE reprezentau, in anul 2010, circa 87% din total.
Emisiile de GES provenite din arderea combustibililor in cladiri, masini si utilaje sunt incluse in Inventarul National al Emisiilor de GES la capitolul energie. Emisiile provenite din astfel de activitati pot reprezenta circa 1% din totalul emisiilor la nivel national.
Solutii alternative bazate pe eficienta
Pentru asigurarea, in conditii de sustenabilitate, a necesarului aferent cerintelor de dezvoltare, se impune promovarea cu prioritate a politicilor si masurilor de eficienta ca solutie alternativa la sporirea surselor de energie. De asemenea, trebuie incurajata, in continuare, utilizarea surselor regenerabile pentru producerea energiei electrice si termice. In prezent, Romania se afla pe traiectoria adecvata pentru respectarea tintei ei referitoare la utilizarea surselor regenerabile. Energia electrica provenita din aceste surse a fost in anul 2012 de 23,4%, tinta pentru 2020 fiind de 24%.
In ceea ce priveste energia nucleara, organismele internationale de specialitate nu recomanda utilizarea acesteia pentru reducerea emisiilor de GES, in contextul politicilor internationale privind schimbarile climatice. Cu toate acestea, in actuala conjunctura energetica si in actualul stadiu de dezvoltare a tehnologiilor din domeniul surselor regenerabile, tehnologia nucleara trebuie evaluata realist, inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate de Romania pe plan international. Pentru a respecta prioritatile nationale de dezvoltare energetica, ce includ utilizarea accentuata a resurselor proprii de carbune, tara noastra a intreprins toate demersurile legislative pentru promovarea tehnologiei de captare si stocare geologica a CO2, tehnologia CCS.
In continuare, Strategia se refera la aspectele de ordin general implicate de orientarile amintite, relevandu-se ca al doilea Plan National de Actiune pentru eficienta energetica prevede cofinantarea proiectelor de investitii privind cresterea eficientei energetice in sectoarele incalzirii urbane, al reabilitarii cladirilor publice si al iluminatului public. Se mai subliniaza ca notiunea de eficienta energetica trebuie sa acopere si transportul si distributia de energie electrica si caldura, inclusiv la sursa, avandu-se in vedere ca in aceste zone sunt pierderile cele mai mari de energie, ceea ce justifica investitiile de crestere a eficientei in functionare.
Prin acest Plan se asigura si acoperirea costurilor legate de reabilitarea retelelor de transport si distributie a energiei termice. S-a avut in vedere faptul ca prezenta cofinantarii statului va contribui la cresterea atractivitatii proiectelor si astfel se va crea posibilitatea atragerii unor surse de finantare suplimentare din partea sectorului privat. De asemenea, prin investitii judicioase in reabilitarea sistemelor de iluminat se pune in evidenta un potential important de economisire a energiei electrice. Energia electrica economisita va putea fi utilizata in zona de iluminat public din diferite orase sau comune. Prin Programul Termoficare 2006 - 2015 caldura si confort se asigura si acoperirea costurilor legate de reabilitarea retelelor de transport si distributie a energiei termice.
O politica investitionala orientata spre protectia mediului
Un alt aspect important vizeaza - la nivelul operatorilor economici - investitiile in instalatii sau echipamente cu consum mai mic de energie, in scopul obtinerii unei economii care va avea ca rezultat reducerea consumului final, si, implicit, scaderea emisiilor de GES. Finantarea acestor actiuni va fi facilitata de Ministerul Economiei, care va asigura linii de finantare din instrumentele europene dupa exemplul aferent perioadei 2007 - 2013, cand a creat Axa Prioritara 4 Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii, in contextul combaterii schimbarilor climatice.
In continuare, Strategia detaliaza obiectivele principale din agricultura si releva importanta campaniilor de informare a populatiei si a mediului de afaceri, campanii care vor viza: a) Informarea si educarea consumatorilor casnici cu privire la: • utilizarea echipamentelor electrice, electrocasnice si a corpurilor de iluminat eficiente, conform sistemelor de etichetare energetica; • posibilitatile de economisire a energiei prin utilizarea echipamentelor de monitorizare a consumului energetic si alegerea unor solutiilor constructive privind reducerea pierderilor de energie; b) Dezvoltarea unor centre de informare pentru eficienta energetica similare celui deschis la Cluj in luna februarie 2011; c) Promovarea Contractului de performanta energetica - CPE si a companiilor ESCO in sectorul public prin: • informarea si formarea profesionala pentru municipalitati, in vederea utilizarii CPE; • crearea unui help-desk pentru pregatirea licitatiilor de aplicare a CPE; d) Promovarea managementului energetic in industrie prin: • informarea si formarea profesionala pentru managerii energetici autorizati; • dezvoltarea unui nou model de curs de pregatire pentru universitatile agreate in vederea pregatirii pentru autorizare a managerilor si auditorilor energetici; • campanie de informare pentru IMM-uri.
Foaie de parcurs pentru transporturi „ecologice“
In capitolul referitor la transporturi, se arata ca prin obiectivul general la nivelul UE se preconizeaza pentru 2030 o reducere de 20% a emisiilor de GES comparativ cu nivelul din 2008 si cu 60% in anul 2050 comparativ cu nivelul de emisii din anul 1990, conform Cartei Albe a Transporturilor 2050 - Foaie de parcurs pentru un spatiu european unic al transporturilor - Catre un sistem de transport competitiv si eficient din punct de vedere al resurselor, elaborata de Comisia Europeana.
Un prim aspect priveste reducerea emisiilor aferente transportului rutier in vederea optimizarii mijloacelor de transport in comun precum trenuri, autobuze, troleibuze, tramvaie. Se preconizeaza realizarea infrastructurii necesare pentru eficientizarea acestora si incurajarea formelor de transport alternativ (ciclism, car-pooling, car-sharing si altele asemenea) pentru a reprezenta o alternativa atractiva la transportul motorizat individual.
Pentru micsorarea emisiilor aferente transportului rutier de marfa se au in vedere imbunatatirea si eficientizarea infrastructurii feroviare, precum si oferirea de stimulente pentru utilizarea acestei forme de transport. De asemenea, un rol important il va juca dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal.
In vederea realizarii acestui obiectiv se va asigura promovarea unor masuri guvernamentale pentru:
a) incurajarea cresterii ponderii de utilizare a transportului feroviar ca alternativa a transportului rutier/orientarea transporturilor rutiere de marfuri catre transportul feroviar;
b) utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare electrificate, modernizarea materialului rulant si minimizarea efectelor adverse ale transportului de marfa asupra mediului, cu referire la poluarile istorice si modernizarea instalatiilor/echipamentelor/dotarilor pentru protectia mediului;
c) includerea companiilor feroviare de transport de marfa si calatori in lista beneficiarilor eligibili in cadrul POS - Transport, axele prioritare 2 si 3, pentru posibilitatea accesarii unor finantari care sa asigure modernizarea materialului rulant si minimizarea efectelor adverse ale transportului de marfa si calatori asupra mediului.
Se preconizeaza utilizarea autovehiculelor prietenoase mediului, precum si promovarea sistemelor de transport inteligent - STI (in transportul rutier, domeniile de aplicatie ale STI au fost identificate ca fiind: a) utilizarea optima a datelor rutiere din trafic si de calatorie; b) Dezvoltarea unui management al traficului si al marfurilor; c) asigurarea sigurantei si securitatii rutiere; d) asigurarea legaturii vehiculului cu infrastructura de transport).
Caracteristici sectoriale, solutii specifice
Un capitol consistent este consacrat transportului feroviar, cu subcapitole referitoare la infrastructura, transportul de marfuri si calatori. In ceea ce priveste acest domeniu, se are in vedere in primul rand promovarea unui sistem durabil prin eficientizarea consumului de resurse si modernizarea parcului de material rulant. De asemenea, Strategia contine capitole referitoare la transportul aerian si la transportul intermodal (construirea si/sau modernizarea de terminale intermodale in zonele cheie identificate pe baza analizei rutelor si a fluxurilor de tranzit - Timisoara, Bucuresti, Constanta, Giurgiu/Oltenita, Brasov, Suceava, Iasi; relansarea traficului de tip RO-LA; reabilitarea unor terminale intermodale rutier/feroviar).
Dupa ce, intr-un paragraf special, documentul se refera la modalitatile de utilizare mai eficienta a biocarburantilor, se ocupa pe larg de politica fiscala indreptata spre incurajarea si promovarea transportului nemotorizat, stimularea cercetarii si dezvoltarii in vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera in sectorul transporturilor, imbunatatirea performantelor in domeniul transportului urban.
Urmatorul capitol se refera la spatiul locativ si dezvoltarea urbana, obiectivul principal constand in reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in sectorul rezidential cu 41,5%, pana in 2020 fata de media 2001 - 2005. In privinta obiectivelor specifice sunt mentionate: imbunatatirea performantei termice a cladirilor; incurajarea dezvoltarii de proiecte ce vizeaza casele ecologice, casele pasive si/sau active; modernizarea infra-structurii de transport si distributie a energiei termice in sisteme centralizate; elaborarea unor programe de sprijin pentru imbunatatirea eficientei energetice in cladirile ocupate de persoanele cu venituri reduse, de incurajare a consumatorilor pentru achizitionarea de articole electrice si electrocasnice cu eficienta energetica ridicata; reducerea consumului de apa; cresterea suprafetelor de spatii verzi in zonele urbane si periurbane.
Procesele industriale, nucleul dezvoltarii durabile
In cele ce urmeaza, prezentam pe larg capitolul referitor la procesele industriale, dat fiind faptul ca in acest domeniu sunt angajate importante forte ingineresti.
Potrivit Inventarului National al emisiilor de gaze cu efect de sera elaborat in anul 2012, emisiile de GES provenite din sectorul procese industriale reprezentau in Romania, in anul 2010, circa 13% din totalul emisiilor, incluzand LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinatiei terenurilor si silvicultura) si circa 10% din totalul emisiilor, excluzand LULUCF. Din punctul de vedere al ponderii, nu sunt modificari esentiale fata de anul de baza - 1989, cand, in Romania, sectorul procese industriale reprezenta circa 15% din totalul emisiilor incluzand LULUCF si circa 14% din totalul emisiilor excluzand LULUCF.
Cum, de asemenea, este cunoscut, dupa anul 1990 Romania a suferit o considerabila diminuare a activitatilor industriale, fapt evidentiat si in diminuarea cu aproape 68% a emisiilor provenite din acest sector, intre 1989 si 2010, de la circa 40 milioane tone la circa 13 milioane tone CO2 e.
Conform strategiei de dezvoltare a Romaniei, fundamentata prin studiul lansat de catre Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri „REINDUSTRIALIZAREA ROMANIEI: POLITICI SI STRATEGII“ din anul 2010, activitatea sectorului industrial va avea in viitor un ritm accelerat, ceea ce poate conduce la cresterea emisiilor de GES.
Este esential ca la elaborarea documentelor strategice de dezvoltare a industriei romanesti sa se aiba in vedere si necesitatea de analiza a emisiilor de GES. De asemenea, trebuie avuta in vedere viziunea europeana asupra economiei UE in anul 2050, o economie cu emisii scazute de carbon.
Printre marii generatori de GES se numara industria metalurgica, industria chimica, rafinarea produselor petroliere, industria celulozei si hartiei, industria cimentului, industria ceramicii si sticlariei.
Reducerea emisiilor din procesele industriale se va realiza in principal prin aplicarea masurilor de crestere a eficientei energetice prevazute in Planul National de Actiune privind Eficienta Energetica, prin optimizarea fluxurilor tehnologice si prin promovarea tehnologiilor verzi.
In continuare, sunt mentionate obiectivele strategice. Primul priveste dezvoltarea unei strategii sectoriale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Al doilea vizeaza includerea analizei privind emisiile de GES in cerintele standard de evaluare a politicilor publice in domeniul economic pe perioada de aplicare si post aplicare a politicii publice. Al treilea se refera la promovarea tehnologiilor eficiente si a industriilor curate, tinandu-se seama de punctele tari ale economiei romanesti, iar ultimul la incheierea unor acorduri pe baza de voluntariat care sa contribuie la accelerarea procesului de eficientizare a consumului de resurse in industrie.
In scopul sprijinirii operatorilor economici prezenti in industriile energofage, se vor propune masuri care sa vizeze participarea acestora prin intermediul unor acorduri voluntare la campanii de imbunatatire a eficientei energetice proprii sau a clientilor lor, cu posibilitatea valorificarii reducerilor de emisii asociate aplicarii masurilor adoptate.
Potentialul agricol, valorificat „bio“
In ceea ce priveste agricultura - un alt capitol consistent al Strategiei - diagnoza este insotita de precizarea principalelor obiective care privesc subsectoarele vegetal, cresterii animalelor si managementului deseurilor organice din zootehnie. Se au, totodata, in vedere reducerea pierderilor de carbon din sol si imbunatatirea capacitatii de absorbtie a acestuia; cresterea eficientei energetice si a contributiilor agriculturii la dezvoltarea sectorului de obtinere a energiei din surse regenerabile; ridicarea nivelului de cunoastere al celor care lucreaza in acest domeniu si a interdependentei activitatilor specifice cu schimbarile climatice. In acelasi capitol este inclusa, pe un spatiu amplu, silvicultura. Obiectivele strategice pentru acest sector vizeaza dezvoltarea capacitatii de absorbtie a gazelor cu efect de sera prin rezervoare naturale; cresterea suprafetei forestiere (stoparea taierilor ilegale, reconstructia ecologica forestiera); protectia padurilor virgine si cvasi-virgine; protectia si refacerea ecosistemelor acvatice din paduri; ameliorarea starii de sanatate a padurilor; utilizarea eficienta a produselor lemnoase; utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor pentru realizarea managementului forestier; dezvoltarea unor scheme nationale de bonificatii pentru impaduriri, reimpaduriri, conservarea padurilor virgine; educatie, cercetare si constientizare.
Serviciile ecosistemice vs. prezervarea, conservarea si gestionarea mediului
Ultimul capitol se refera la gestionarea deseurilor, apreciata drept un mijloc pentru identificarea, cuantificarea si evaluarea serviciilor ecosistemice in vederea adoptarii celor mai bune decizii privind prezervarea, conservarea si gestionarea mediului si, implicit, un mijloc de reducere a emisiilor de GES. Emisiile din sectorul deseurilor reprezinta 5,73% din totalul emisiilor de GES, excluzand LULUCF, si sunt reprezentate in principal de gazul metan rezultat din descompunerea anaeroba a deseurilor solide eliminate prin depozitele de deseuri si tratarea apelor uzate.
Totodata, cantitati importante de dioxid de carbon sunt generate prin depozitarea deseurilor solide si incinerarea deseurilor. Cantitati reduse de protoxid de azot sunt emise din tratarea apelor uzate.
In privinta obiectivelor strategice, sunt mentionate prevenirea producerii deseurilor si reducerea cantitatilor de deseuri organice depozitate. Dupa mentionarea obiectivelor strategice orizontale rezultate din tintele UE - a) reducerea gazelor cu efect de sera cu 20%; b) reducerea consumului final de energie cu 20% prin cresterea eficientei energetice; c) producerea a 20% din necesarul de energie din surse regenerabile -, se releva ansamblul elementelor referitoare la obiectivul esential reprezentat de reducerea, pe ansamblu, a emisiilor de GES.
In acest context, se arata ca, la nivel european, se actioneaza coordonat pentru identificarea optiunilor care privesc o multitudine de procese de optimizare a resurselor, precum si a costurilor, punandu-se un accent deosebit pe - ceea ce s-a mai prezentat pana acum - cresterea gradului de informare si constientizare al cetatenilor.
Prima parte a Strategiei se incheie cu urmatoarele precizari: pentru elaborarea si adoptarea masurilor de reducere sectoriala a emisiilor este necesara dezvoltarea unor studii de cercetare specifica si se impune cresterea experientei mediului de cercetare in abordarea problematicii schimbarilor climatice. De asemenea, este necesara dezvoltarea unor centre si/sau programe de cercetare specifice pentru fiecare sector prin care sa se identifice solutiile de reducere a emisiilor necesare in functie de cerintele de dezvoltare economica a sectoarelor respective. Totodata, se va asigura promovarea unui sistem de achizitii publice ecologice tinandu-se cont de analiza ciclului de viata al produselor si de amprenta de carbon a produselor respective.
(Va urma)