Fundamentarea deciziilor strategice
Data: 16 - 30 septembrie 2014
In fiecare an, toamna, lumea academica si cea a afacerilor asteapta cu cel mai mare interes rezultatele traditionalului sondaj de opinie desfasurat de EIU - Departamentul de Analiza si Sinteza al celei mai prestigioase publicatii de profil din lume, The Economist. Asteptarile nu au fost insotite de dezamagiri nici de aceasta data, intrucat au aparut elemente de prima importanta referitoare la procesul decizional care vizeaza strategiile celor mai reprezentative companii din intreaga lume. Au fost chestionate 1135 de persoane cu functii executive, dintre care 54% directori si membri ai consiliilor de conducere. Respondentii provin din Europa (29%), America de Nord (35%), regiunea Asia - Pacific (24%), restul fiind din America Latina, Orientul Mijlociu si Africa. Sunt reprezentate 18 domenii de activitate, intre care energia, mineritul, tehnologia informatiei, bancile si pietele de capital. Toate aceste „detalii“ sunt de natura a releva caracterul global al investigatiei si gradul de credibilitate conferit EIU, care a formulat unele concluzii de incontestabila utilitate, inclusiv pentru comunitatea inginereasca. Este bine cunoscut faptul ca, in randul persoanelor intervievate, cele cu studii tehnice superioare au o pondere deosebita.
Cei care au conceput sondajul au dorit sa afle in special modul in care au fost si sunt fundamentate deciziile strategice ale companiilor. Astfel, s-a „aflat“ ceea ce se banuia mai putin pana in momentul de fata, si anume faptul ca decidentii se bazeaza mai mult pe propriul instinct, pe experienta acumulata decat pe analiza stiintifica a datelor. Este vorba despre 58% din intregul esantion, care actioneaza in modul amintit. Mai mult decat atat, frecventa cu care se iau deciziile strategice este, de regula, la un semestru, iar 43% dintre respondenti au precizat ca este vorba despre o revizuire chiar in fiecare luna. Foarte multe decizii se iau odata cu aparitia unor oportunitati de afaceri (30%), reluarea unor masuri amanate (25%), incadrarea in strategia firmei (18%), testarea unor idei (15%), reactia la unii factori externi (9%) si noile reglementari (4%).
Daca acesta este tabloul general al starilor de fapt „fotografiate“ de amintitul sondaj, se impune a completa ca necesitatea promovarii unor metode stiintifice de fundamentare a deciziilor este constientizata intr-o tot mai mare masura. Astfel, 63% dintre respondenti s-au declarat decisi sa adauge instinctului si experientei o a treia componenta, cea a analizei stiintifice a datelor. In acest sens, multi dintre ei si-au propus drept o prioritate sa imbunatateasca radical procesul decizional, inclusiv prin investitii masive pentru promovarea si dezvoltarea tehnicilor, a tehnologiilor menite sa ridice substantial calitatea analizei datelor necesare fundamentarii strategiilor.
Se anticipeaza trei schimbari majore in „stilul de lucru“ al directorilor si membrilor consiliilor de conducere: marirea numarului persoanelor implicate in luarea deciziilor (extinderea domeniilor de specializare si punerea la dispozitie a unor mijloace de analiza si sinteza de inalta performanta), largirea intervalului temporal inclus in strategii (astfel incat sa poata fi adoptate masuri predominant pe termen lung), cresterea substantiala a ponderii elementelor de ordin stiintific intre factorii care determina adoptatea unei solutii sau a alteia.
Ideea principala consta in aceea ca succesul activitatilor economico-sociale este imposibil de obtinut fara o viziune strategica. Numai o analiza aprofundata a evolutiei pietelor, a competitorilor, numai promovarea bunelor practici (care nu exclud intuitia si experienta) sunt de natura a imbunatati substantial managementul economic si social. Credem ca este de prisos sa mai subliniem ca toate acestea prezinta un interes maxim si pentru comunitatea inginereasca din tara noastra.
Alte articole


