Jurnal de bord Ultimul trimestru din 2016, un test al adevarului
Data: 16-30 septembrie 2016
Nu ştim dacă există un „inventar" al confruntărilor actuale din spaţiul public. Probabil, în centrele de cercetare sociologică se efectuează şi investigaţii pe această temă. Dar, nu trebuie neapărat să faci apel la astfel de prezumtive investigaţii ştiinţifice pentru a percepe corect atmosfera dominantă din societate sau, mai bine spus, atmosfera redată de mass-media. Ne aflăm în plină campanie electorală (devansată de facto) şi nu este pentru prima dată când promisiunile curg asemenea apei în marile cascade ale lumii. În aceste valuri se disting iniţiativele parlamentarilor acum foarte aproape de finalul mandatului.
Desigur, interesează în cel mai înalt grad realismul demersurilor electorale, iar două momente de actualitate se constituie în sisteme referenţiale privind adevăratele resurse de creştere şi dezvoltare economico-socială, ca temelie a ameliorării condiţiilor de trai. Primul moment vizează estimările Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). Această instituţie publică a demonstrat, de-a lungul timpului, că dispune ea însăşi de un potenţial ştiinţific redutabil, astfel încât cea mai mare parte a anticipărilor s-a confirmat, inclusiv în perioada anterioară crizei globale şi imediat în faza ieşirii din criză. Cea mai importantă estimare se concretizează în continuarea creşterii economice până în anul 2020 inclusiv, creştere care nu va fi mai mică de 4 procente, în niciunul dintre anii cuprinşi în acest interval. Foarte interesantă este şi anticiparea dinamicii investiţiilor şi consumului, temă extrem de controversată în prezent. CNP consideră că nu va avea loc o temperare semnificativă a creşterii consumului, în schimb, apreciază că sporurile anuale în procesul investiţional vor fi mai mari decât în 2016, depăşind 7% în fiecare an până în 2020. În acest fel, se dă indirect un răspuns la actuala situaţie din industrie, respectiv prelungirea fenomenului de stagnare. Este în principal efectul diminuării investiţiilor din anii anteriori. Or, accelerarea procesului investiţional reprezintă o premisă încurajatoare şi pentru dinamizarea industriei.
Desigur, estimările cuprind o gamă mult mai largă de domenii şi indicatori, dar însăşi prognoza creşterii economice are o acoperire sectorială suficientă pentru a reflecta tendinţele dominante din economie. Prin urmare, există toate motivele pentru a se considera că tot ceea ce excede, ca promisiune electorală, cotelor indicate de CNP, se caracterizează prin doze diferite de populism.
Al doilea moment vizează stadiile avansate de elaborare a proiectelor subsumate iniţiativei despre care am mai relatat în Univers ingineresc, şi anume „România Competitivă". Datele publicate de grupurile de lucru pe ramuri şi priorităţi sunt, în linii generale, consonante cu cele ale CNP. Cu alte cuvinte, are loc o adevărată verificare reciprocă, încrucişată a estimărilor, dar, în plus, iniţiativa „România Competitivă" indică şi direcţiile practice de acţiune menite să determine atingerea ţintelor propuse. Avem de-a face cu un efort ştiinţific notabil, care se anunţă foarte util în demersurile generale de elaborare a unui Proiect de Ţară. Ne referim în special la constituirea unei Comisii reprezentative care va lucra sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis, cadru potrivit de dezbatere, de analiză în care acţionează membrii desemnaţi deopotrivă de instituţii publice şi de partidele politice parlamentare. Ca o sugestie legată de componenţa Comisiei, considerăm că era foarte bine să fie incluşi şi exponenţi ai economiei reale.
Cum se vede, există repere şi numărul lor se va înmulţi, pe un fond calitativ superior de analiză şi sinteză la care ne putem raporta nu neapărat din considerente electorale, ci - mai presus de toate - în activitatea practică, în special inginerească, de asigurare a progresului economic al ţării şi, implicit, a unui nivel de trai decent pentru majoritatea populaţiei.
Alte articole


