Calea spre performante: adaptarea si anticiparea schimbarilor
Data: 16-30septembrie 2020
Fiecare zi adaugă, în cronica acestor vremuri de pandemie, experiențe individuale, de echipă și, apoi, la scară națională, europeană și globală, experiențe ce se constituie, pe cele mai diverse planuri, în surse de certitudini, la rândul lor, pe arii delimitate în fragmente de timp dintre cele mai diverse. Dacă restrângem analizele pe această temă la sfera economiei, cu prelungirile ei firești în zonele socialului, nu va fi dificil să constatăm că raporturile dintre angajați şi angajatori, precum și cele dintre aceştia şi ofertanții de servicii, se constituie în obiectul bunelor practici care le-au permis nu numai să supraviețuiască în condițiile restrângerii drastice a activității, ci să-și consolideze pozițiile pe piață, atât sub raport comparativ, cât și competitiv.
S-a dovedit că operatorii economici, de la cei individuali până la marile corporații care activează în România, și-au sporit reziliența ca efect al locului privilegiat pe care l-a ocupat și îl ocupă activitatea de marketing, în toată complexitatea ei. Prospectarea permanentă a pieței, identificarea „nișelor" cu cele mai consistente șanse de a se majora numărul de clienți și volumul cererii lor, sesizarea de timpuriu a schimbărilor intervenite în ierarhizarea preferințelor, a necesităților cumpărătorilor, utilizarea noilor tehnologii pentru lansarea produselor și serviciilor sunt numai câteva dintre modalitățile de acțiune care au permis adoptarea de decizii corecte, la fundamentarea cărora o contribuție majoră au adus - și în aceste condiții - inginerii de toate specializările.
Firește, multe au depins și depind, în continuare, de flexibilitatea cu care oferta, până la cele mai mici detalii (de la performanțele tehnico-operaționale până la ambalaj și publicitate) s-a adaptat cererii în permanentă schimbare. Această flexibilitate a fost și este condiționată de păstrarea potențialului uman, în special a celui inovativ, de la concepție la proiectare și de la execuție până la expediție și transport la beneficiarii finali.
Firmele care au acordat atenția cuvenită mediului în care își desfășoară activitatea, respectiv starea lanțului de creare a valorii, astfel încât să nu se producă fracturi, colaborarea cu autoritățile locale, în special în vederea sprijinirii materiale și financiare a producătorilor direcți și prestatorilor de servicii, mai ales în condițiile pandemiei, au permis să se adopte soluții, în general optime, pentru evitarea contracției cifrei de afaceri. Cunoașterea și însușirea operativă a căilor de acces la sprijinul statului pentru păstrarea locurilor de muncă, pentru încheierea de contracte avantajoase, au reprezentat (la rândul lor) atu-uri puternice în câștigarea competiției pe piață în scopul extinderii și eficientizării business-ului.
În funcție de specificitatea cererii, în ramuri și subramuri ale economiei, s-a acționat și se acționează pentru creșterea capacităților concurențiale. De pildă, în agricultură, exact în condițiile excepționale pe care le traversează, când nu numai pandemia, ci și seceta a afectat grav volumul și calitatea activității, a crescut semnificativ numărul și forța asocierilor, atât în producție, cât și pe întregul lanț până la rafturile magazinelor, inclusiv ale hipermarket-urilor. Este vorba și despre capacitatea sporită de negociere dobândită de producători atunci când dispun și de o forță de „convingere" economică mai mare.
În contextul evocat, au avut și au un rol important în asigurarea unui nivel strict necesar de predictibilitate măsurile de ordin normativ-legislativ, dublate de contractele sigure cu autoritățile publice în materie de achiziții și investiții, întrucât stabilitatea mult dorită și necesară de la baza activităților economice a reprezentat și reprezintă un element de neînlocuit în fundamentarea politicilor de firmă, mai ales în condiții excepționale.