Importante momente aniversare tehnico-economice in 2020 (VIII)

Cotinuăm - în numărul de faţă - prezentarea unor momente importante din istoria ştiinţei, tehnicii şi economiei româneşti, pe care le marcăm, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2020 se împlinesc:

90 de ani de la:

▪ Descoperirea şi brevetarea, de către fizicianul Hermann Oberth, a efectului ce îi poartă numele, referitor la arderea în camerele de combustie ale rachetelor şi care i-a permis să elaboreze o serie de teorii originale privind construcţia, zborul şi utilizarea motoarelor-rachetă în astronautică;

▪ Demararea, la furnalul de la Govăjdia (jud. Hunedoara), a primelor încercări din lume pentru reducerea consumului de cocs prin folosirea păcurii;

▪ Adoptarea, de către Comisia electrotehnică internaţională - în cadrul unei sesiuni desfăşurate la Stockholm - la propunerea şi în formularea delegaţiei române, condusă de ing. Constantin I. Budeanu, a definiţiilor pentru noţiunile „putere reactivă" şi „factor de putere", precum şi pentru „VAR" (Volt-Amper-Reactiv), ca unitate de putere reactivă. Ulterior, la Conferinţa internaţională a marilor reţele, s-a hotărât înfiinţarea unui comitet special pentru studiul fenomenelor reactive şi deformante, sub conducerea inginerului român;

▪ Propunerea inginerului Ion Arapu - propagator al ideii de valorificare a resurselor energetice ale ţării - de legare a oraşului Bucureşti şi a zonelor industriale din Muntenia cu câmpurile gazeifere din Transilvania;

▪ Realizarea, de către academicianul Elie Carafoli, împreună cu Ion Stroescu, a sufleriei de la Şcoala Politehnică din Bucureşti, una dintre cele mai reuşite din lume la acea dată;

▪ Brevetarea, în Germania, de către chimistul Ion Tănăsescu, a reacţiei pentru producerea acridonelor („reacţia Tănăsescu");

▪ Apariţia Legii pentru ameliorarea terenurilor degradate, în vederea coordonării lucrărilor hidrotehnice cu cele de împădurire;

▪ Susţinerea, la Paris, de către Pius Severin (Piu Şerban Coculescu) a tezei de doctorat cu titlul „Les rythmes comme introduction physique à l esthétique", care conţinea idei precursoare ale esteticii matematice pe plan mondial;

▪ Instalarea, la Urlaţi, a primei staţii de transformare şi conexiuni în aer liber din ţara noastră, de 60/15 kV.

85 de ani de la:

▪ Realizarea primului record aviatic mondial românesc de către aviatorul Alexandru Papană care, folosind un aparat IAR-16, a zburat la altitudinea de 11 631 m;

▪ Întrebuinţarea, de către chimistul Gheorghe Spacu, pentru prima dată ca reactiv în dozarea metalelor, a mercaptobenztiazolului, denumit „reactivul Spacu";

▪ Înfiinţarea, într-o clădire nouă, cu utilaj modern, în locul vechii Monetării a Statului (care îşi încetase activitatea în 1892), a Monetăriei Naţionale. Noua instituţie a fost organizată şi dotată astfel încât, în afară de baterea tuturor monedelor metalice româneşti, să execute, în exclusivitate pentru organizaţiile de stat şi obşteşti, medalii, decoraţii, insigne, ştampile şi alte lucrări de gravură şi presaj;

▪ Aplicarea, în ţara noastră, a metodei de prospecţiune seismică prin reflexie, înlocuind metoda mai veche prin refracţie, care nu dăduse rezultate corespunzătoare la explorarea masivelor de sare, unde a fost încercată;

▪ Înfiinţarea Comitetului Naţional Român de Documentare, pentru promovarea documentării tehnice şi ştiinţifice.