Avem prilejul să consemnăm, la intervale tot mai scurte, date şi fapte care confirmă şi reconfirmă viziunea strategică la scara întregii Uniuni Europene privind căile şi mijloacele de accelerare a procesului dezvoltării durabile, vitale pentru condiţiile de viaţă ale generaţiilor actuale şi viitoare. Cum va rezulta din textele incluse în aceste pagini, măsurile preconizate, între care unele în curs de aplicare, vizează direct şi indirect activităţile inginereşti din toate sferele economiei şi societăţii, în ansamblul ei. Sunt de remarcat în special conexiunile dintre elementele care privesc spaţiul naţional şi cele care definesc spaţiul continental. Trăim într-o lume a interdependenţelor şi, de aici, cerinţe noi atât în materie de abordare a priorităţilor, cât şi de acţiune concretă, pe întregul lanţ al factorilor care determină atingerea obiectivelor stabilite.

Executivul comunitar stabilește obiective mai ambițioase pentru protecţia mediului

înconjurător

▪ Evaluarea planurilor naţionale privind energia şi clima; ▪ Reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990

 Comisia Europeană (CE) a prezentat planul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. „Acest nivel de ambiție pentru următorul deceniu va plasa UE pe o cale echilibrată către atingerea neutralității climatice până în 2050. Noul obiectiv se bazează pe o evaluare cuprinzătoare a impactului atât la nivel social și economic, cât și la nivelul mediului. Evaluarea demonstrează că acest demers este realist și fezabil", precizează Executivul comunitar, într-un comunicat. Astfel, CE a prezentat o modificare a propunerii de lege europeană a climei, pentru a include obiectivul de reducere a emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030 ca etapă preliminară către atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050. De asemenea, a invitat Parlamentul și Consiliul să confirme acest obiectiv de 55% drept noua contribuție stabilită la nivel național (CSN) a UE în temeiul Acordului de la Paris și să îl transmită CCONUSC (Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice) până la sfârșitul acestui an. Totodată, Executivul comunitar a definit propunerile legislative care urmează să fie prezentate până în iunie 2021 pentru a pune în aplicare noul obiectiv, inclusiv: revizuirea și extinderea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii; adaptarea Regulamentului privind partajarea eforturilor și a cadrului privind emisiile aferente exploatării terenurilor; consolidarea eficienței energetice și a politicilor în materie de energie din surse regenerabile și consolidarea standardelor privind emisiile de CO₂ pentru vehiculele rutiere.

În paralel cu Planul privind obiectivele climatice pentru 2030 și cu evaluarea impactului aferentă acestuia, Comisia a adoptat și o evaluare a planurilor naționale ale statelor membre privind energia și clima pentru perioada 2021 - 2030. Evaluarea arată că UE este pe drumul cel bun pentru a-și depăși obiectivul actual de reducere a emisiilor, care este de cel puțin 40% până în 2030, în special datorită progreselor în curs legate de utilizarea energiei din surse regenerabile în întreaga Europă. Pentru a atinge noul obiectiv de 55%, UE va trebui să sporească eficiența energetică și ponderea energiei din surse regenerabile. Acest aspect va face acum obiectul unor consultări și analize suplimentare înainte de prezentarea de către Comisie a propunerilor legislative în iunie 2021.

Noul obiectiv climatic pentru 2030 va contribui la orientarea redresării economice a Europei în urma pandemiei de COVID-19. Acesta va stimula investițiile într-o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, promovând inovarea în domeniul tehnologiei curate, stimulând competitivitatea și creând locuri de muncă verzi. Statele membre pot utiliza fondul pentru redresare NextGenerationEU în valoare de 750 de miliarde euro și următorul buget pe termen lung al UE pentru a realiza aceste investiții în tranziția verde. Pentru a sprijini investițiile necesare, Comisia a adoptat și o serie de norme privind un nou mecanism al UE de finanțare a energiei din surse regenerabile, pentru a le permite statelor membre să colaboreze mai ușor pentru finanțarea și implementarea proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile.

Context. Un obiectiv mai ambițios al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 a fost anunțat pentru prima dată în orientările politice ale președintei CE Ursula von der Leyen din iulie 2019, în conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2^oC și de continuare a eforturilor de menținere a acesteia la 1,5^oC.

În evaluarea impactului publicată zilele trecute și pe baza unui amplu proces de consultare desfășurat în cursul anului trecut, Comisia a examinat în detaliu efectele asupra economiei UE, a societății și a mediului ale reducerii emisiilor cu 50% până la 55% până în 2030, în comparație cu nivelurile din 1990. Evaluarea impactului a analizat cu atenție combinația de instrumente de politică disponibile și modul în care fiecare sector economic poate contribui la atingerea acestor obiective. S-a ajuns la concluzia că o cale echilibrată, realistă și prudentă către neutralitatea climatică până în 2050 necesită un obiectiv de reducere a emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030.

Realizarea obiectivului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră va necesita acțiuni în toate sectoarele economiei. O tranziție neutră din punct de vedere climatic nu poate fi realizată decât cu contribuția tuturor. Emisiile de CO₂ provenite din arderea combustibililor fosili constituie principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră din UE. Împreună cu emisiile fugitive de gaze altele decât CO₂ din sistemul energetic, acestea reprezintă puțin peste 75% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Acest lucru subliniază rolul central al sistemului energetic în tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei. Clădirile și transporturile sunt, împreună cu industria, principalii consumatori de energie și sursele cele mai importante de emisii. Decarbonizarea atât a ofertei, cât și a cererii de energie este esențială pentru atingerea neutralității climatice.

Evaluarea planurilor naționale ale statelor membre privind energia și clima arată că acestea își accelerează tranziția energetică și climatică. Aceasta indică faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în UE ar putea ajunge la 33,7% până în 2030, depășind obiectivul actual de cel puțin 32%. În ceea ce privește eficiența energetică, există în continuare un decalaj în ceea ce privește nivelul de ambiție: 2,8% pentru consumul de energie primară și 3,1% pentru consumul final de energie, în comparație cu obiectivul de cel puțin 32,5%. Pentru a remedia acest decalaj, Comisia va lua măsuri, în special prin intermediul viitoarei inițiative privind „valul de renovări", precum și prin reexaminarea și posibila revizuire a Directivei privind eficiența energetică, precum și prin orientări privind aplicarea principiului „eficiența energetică pe primul loc". Evaluarea la nivelul UE a planurilor naționale integrate privind energia și clima, publicată zilele trecute, va fi completată în octombrie prin evaluări individuale ale statelor membre, în cadrul raportului privind starea uniunii energetice.

Comisia va începe acum să pregătească propuneri legislative detaliate cu privire la modul de realizare a acestui nou obiectiv şi va revizui toate instrumentele relevante de politică în domeniul climei și al energiei care contribuie la realizarea obiectivului de reducere a emisiilor, în vederea formulării unor propuneri adecvate până în iunie 2021.

480 milioane lei pentru 350 de mijloace de transport public în România, prietenoase cu mediul

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că lansează în dezbatere publică ghidul de finanţare pentru transport public ecologic în aglomerările urbane. Potrivit ministrului, programul de finanţare are prevăzut un buget de 480 de milioane de lei pentru anul 2020 şi vizează îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin intermediul acestui program primăriile pot achiziţiona vehicule mai puţin poluante. „Avem pentru acest program 480 de milioane de lei şi vor contribui, sperăm noi, cu aproximativ 350 de mijloace de transport public în comun la nivel naţional care vor fi în beneficiul cetăţenilor. În următoarele 30 de zile programul este în consultare publică, astfel încât orice persoană sau parte interesată poate să intervină să avem un program cât se poate de bun", a declarat Costel Alexe. El a menţionat că Ministerul Mediului va suporta 80% din cheltuielile pentru achiziţionarea unui astfel de mijloc de transport în comun „prietenos cu mediul", restul de 20% fiind contribuţia fiecărei administraţii locale.

„Administraţiile publice locale sub 50 000 de locuitori vor putea primi finanţare de un milion de lei, administraţiile publice locale între 50 000 şi 250 000 de locuitori vor putea primi finanţare până la 40 milioane de lei, iar administraţiile de peste 250 000 de locuitori vor putea primi finanţare până la 54 de milioane de lei. Acest program va fi avantajos pentru cei care astăzi au probleme cu poluarea aerului în aceste comunităţi. În această situaţie sunt 10 oraşe şi judeţul Prahova", a precizat Costel Alexe.

Investiții la nivel comunitar de 1 miliard de euro pentru stimularea tranziției verzi și digitale

Comisia Europeană (CE) a decis să lanseze o cerere de propuneri în valoare de 1 miliard de euro pentru proiecte de cercetare și inovare care să răspundă crizei climatice și să contribuie la protejarea biodiversității și a ecosistemelor unice ale Europei, a anunţat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Cererea de propuneri a Pactului verde european finanțată din programul Orizont 2020, pentru care înscrierile se deschid acum, va stimula redresarea Europei în urma crizei provocate de coronavirus, prin transformarea provocărilor ecologice în oportunități de inovare", se menţionează în comunicat.

„Cererea de propuneri a Pactului verde european în valoare de 1 miliard euro este ultima și cea mai amplă cerere de propuneri din cadrul programului Orizont 2020. Datorită faptului că se axează pe inovare, această investiție va accelera o tranziție justă și durabilă către o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Întrucât dorim ca nimeni să nu fie lăsat în urmă în cadrul acestei transformări sistemice, solicităm acțiuni specifice pentru a implica cetățenii în noi moduri și a îmbunătăți relevanța pentru societate și impactul asupra societății", a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Această cerere de propuneri diferă de cererile de propuneri anterioare aferente programului Orizont 2020 în ceea ce privește unele aspecte importante. Dat fiind caracterul urgent al provocărilor pe care le abordează, ea urmărește obținerea unor rezultate clare și perceptibile pe termen scurt și mediu, dar cu o perspectivă de schimbare pe termen lung. Există mai puține acțiuni, dar acestea sunt mai orientate, mai ample și mai vizibile, cu accent pe scalabilitate, diseminare și adoptare rapide.

Se preconizează că proiectele finanțate în cadrul acestei cereri de propuneri vor avea rezultate cu beneficii concrete în zece domenii:

♦ Opt domenii tematice care reflectă principalele fluxuri de lucru din cadrul Pactului verde european: ▪ Obiective tot mai ambițioase în materie de climă; ▪ Energie curată, accesibilă ca preț și sigură; ▪ Industrie pentru o economie curată și circulară; ▪ Clădiri eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor; ▪ Mobilitate durabilă și inteligentă; ▪ De la fermă la consumator; ▪ Biodiversitate și ecosisteme; ▪ Medii fără substanțe toxice, poluare zero.

♦ Două domenii orizontale: ▪ Consolidarea cunoștințelor; ▪ Capacitarea cetățenilor; acestea oferă o perspectivă pe termen mai lung în ceea ce privește realizarea transformărilor prevăzute în Pactul verde european.

Investiția de 1 miliard de euro va dezvolta în continuare sistemele și infrastructurile de cunoaștere europene. Cererea de propuneri include oportunități de cooperare internațională prin abordarea nevoilor națiunilor mai puțin dezvoltate, în special din Africa, în contextul Acordului de la Paris, precum și în contextul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD).

Termenul-limită pentru depunerea propunerilor este 26 ianuarie 2021, preconizându-se ca proiectele selectate să fie demarate în toamna anului 2021.

Pactul verde european reprezintă schița și foaia de parcurs a Comisiei Europene pentru transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, cu o economie durabilă care nu lasă pe nimeni în urmă. În vederea atingerii acestui obiectiv pentru 2050, vor trebui luate măsuri de către toate sectoarelor economiei, inclusiv: ▪ investiții în tehnologii ecologice; ▪ sprijin pentru inovare în sectorul industrial; ▪ introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin poluante, mai ieftine și mai sănătoase; ▪ decarbonizarea sectorului energetic; ▪ îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor; ▪ colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor de mediu la nivel mondial.

Ministerul Mediului propune instituirea de registre electronice pentru deşeurile periculoase

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a elaborat un proiect de lege privind regimul deşeurilor. Promovarea proiectului s-a făcut în contextul noii politici a UE de a crea o economie circulară în cadrul căreia deşeurile sunt privite ca o resursă, ceea ce conduce la reducerea cantităţii de resurse naturale utilizate. Astfel - se menţionează în expunerea de motive - se impune ca România, în calitate de stat membru UE, să-şi adapteze cadrul legislativ astfel încât să răspundă noilor cerinţe.

Proiectul instituie regulile necesare, suficiente şi posibile care conduc la o mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă prin aborgarea Legii nr. 211/2011 cu modificările şi completările ulterioare şi transpunerea reglementărilor comunitare. „Gestionarea deşeurilor trebuie să fie îmbunătăţită şi să urmărească gestionarea durabilă a materialelor pentru a proteja, a conserva şi a îmbunătăţi calitatea mediului, pentru a proteja sănătatea umană, pentru a asigura utilizarea prudentă, eficientă şi raţională a resurselor naturale, pentru a promova principiile economiei circulare, pentru a spori utilizarea energiei din surse regenerabile, pentru a creşte eficienţa energetică, pentru a reduce gradul de dependenţă faţă de resursele importate, pentru a crea noi oportunităţi economice şi pentru a stimula competitivitatea pe termen lung", subliniază iniţiatorii.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în directivele comunitare, România trebuie să utilizeze instrumente economice şi alte măsuri în scopul de a furniza stimulente pentru aplicarea ierarhiei deşeurilor, cum ar fi: taxele de eliminare a deşeurilor prin depozitare, schemele de plată în funcţie de cantitatea de deşeuri generată, schemele de răspundere extinsă a producătorilor, facilitarea donaţiilor de alimente, stimulentele acordate autorităţilor locale sau alte instrumente şi măsuri adecvate.

Pentru a promova utilizarea durabilă a resurselor şi simbioza industrială, România trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a facilita recunoaşterea ca subprodus a unei substanţe sau a unui obiect care rezultă dintr-un proces de producţie al cărui obiectiv principal nu este producerea respectivei substanţe sau a respectivului obiect, în cazul în care condiţiile armonizate stabilite la nivelul Uniunii Europene sunt respectate.

Pentru a le oferi operatorilor de pe pieţele de materii prime secundare mai multă certitudine în ceea ce priveşte statutul de deşeu sau de material care nu mai este considerat deşeu al substanţelor sau al obiectelor şi pentru a promova condiţii de concurenţă echitabile, este important ca printr-un cadru legal predictibil cei responsabili să ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că deşeurile care au fost supuse unei operaţiuni de valorificare sunt considerate ca încetând să mai fie deşeuri dacă respectă toate condiţiile stabilite la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2018/851/UE.

Aplicarea normelor privind subprodusele şi încetarea statutului de deşeu trebuie să se aplice fără a aduce atingere altor dispoziţii ale dreptului Uniunii sau ale dreptului intern. Schemele de răspundere extinsă a producătorilor reprezintă o parte esenţială a gestionării eficiente a deşeurilor, motiv pentru care - precizează MMAP - trebuie introduse cerinţe operaţionale minime.

Autorităţile publice joacă un rol important în organizarea colectării şi tratării deşeurilor municipale şi în comunicarea aferentă cu cetăţenii. Astfel, producătorii trebuie să acopere costurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor privind gestionarea deşeurilor, inclusiv privind prevenirea deşeurilor, stabilite pentru schemele relevante de răspundere extinsă a producătorilor, iar acestea trebuie să asigure continuitatea serviciilor de gestionare a deşeurilor pe tot parcursul anului, chiar dacă au îndeplinit deja ţintele şi obiectivele care le sunt impuse.

Prevenirea generării de deşeuri este cea mai bună metodă de a îmbunătăţi utilizarea eficientă a resurselor şi de a reduce impactul deşeurilor asupra mediului. Prin urmare, este important ca România să ia măsurile corespunzătoare pentru a preveni generarea de deşeuri, pentru a monitoriza şi a evalua progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor respective. Din perspectiva Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de Adunarea Generală ONU la data de 25 septembrie 2015, România trebuie să ia măsurile necesare pentru a promova prevenirea şi reducerea generării de deşeuri alimentare, precum şi pentru a reduce pierderile alimentare de-a lungul lanţurilor de producţie şi de aprovizionare, inclusiv pierderile post-recoltare, până în 2030.

Consumatorii trebuie să fie stimulaţi să îşi modifice comportamentul, inclusiv prin educaţie şi campanii de sensibilizare, iar producătorii trebuie să promoveze utilizarea sustenabilă a produselor lor şi să contribuie la gestionarea sfârşitului ciclului de viaţă al acestora. Pentru a evita tratarea deşeurilor care blochează resurse la nivelurile inferioare ale ierarhiei deşeurilor, pentru a creşte ratele de pregătire pentru reutilizare şi de reciclare, pentru a permite reciclarea de înaltă calitate şi a stimula utilizarea materiilor prime secundare de calitate, autorităţile publice locale trebuie să asigure o mai bună organizare şi respectare a obligaţiei de a colecta separat deşeurile.

De asemenea, iniţiatorii precizează că este necesar să se consolideze mecanismele de ţinere a evidenţei şi de trasabilitate a deşeurilor periculoase prin instituirea de registre electronice.