Factorul uman, „cheia“ depasirii dificultatilor crizei sanitare si economice
Data: 16-30 septembrie 2021
Aproape toate luările publice de poziție ale întreprinzătorilor și managerilor din țara noastră pun accentul, în aceste zile, pe modul în care ei înșiși și autoritățile acţionează în vederea continuării afacerilor în condițiile recrudescenței pandemiei COVID-19. Desigur, atenția principală este acordată aplicării noilor măsuri restrictive, impuse de cel de-al patrulea val de extindere a infectărilor, atât pentru protecția personală, a angajaților, cât şi a partenerilor în business. Astfel, în primul rând, păstrarea potențialului uman implicat în desfășurarea activităților economico-sociale specifice fiecărei entități de bază se situează în centrul preocupărilor. În acest mod se dezvoltă și se aprofundează experiența acumulată de când s-a declanșat pandemia.
Adaptarea rapidă la condițiile în schimbare în materie de sănătate publică reprezintă o altă caracteristică a actualei perioade, orientare confirmată și reconfirmată de realizarea de bunuri și prestarea de servicii pentru sectorul medical și pentru marea masă a populației al cărei comportament de consum este în continuă modificare, în funcție tot de evoluția stării de sănătate individuală, familială și comunitară.
Bineînțeles, la factorii amintiți (care influențează direct și indirect deciziile manageriale) se adaugă cei legați de fenomenele de pe piața energiei, în special creșterea alarmantă a prețurilor, precum și influențele externe determinate de operațiunile de export-import, întrucât partenerii externi se confruntă, la rândul lor, cu marile dificultăți provocate de prelungirea pandemiei și de blocajele apărute în diferite segmente ale lanțului de creare a valorii la scară regională, europeană și globală.
Sunt teme majore care vizează și ceea ce este specific perioadei premergătoare sezonului rece, respectiv pregătirile pentru iarnă, o iarnă care, în conjunctura descrisă, nu se anunță a fi ușoară.
În aceste condiții complexe și complicate, prezintă o importanță deosebită stările de spirit ale actorilor economici, așa cum sunt relevate în special în sondajele de opinie și în studiile publicate de analiști și comentatori cu autoritate, dat fiind faptul că predicțiile lor s-au confirmat și se confirmă, fie și numai în linii generale. Este dominant punctul de vedere potrivit căruia economia românească este mai bine pregătită, comparativ cu începutul pandemiei, să înfrunte riscurile și provocările celui de-al patrulea val al pandemiei și să valorifice oportunitățile care au apărut în această perioadă.
În contextul evocat, este interesant de remarcat că principalul factor obiectiv care susține optimismul prudent al celor menționați se bazează pe politicile pro-active de personal promovate în special de firme. Nu este vorba doar despre numărul optim de angajați (important când activitatea se reia, mai ales pe o scară extinsă), ci și despre calitatea profesională a acestora sub multiple aspecte, de la experiență până la nivel de calificare și determinare etică. Mai semnalăm, ca un fapt demn de toată atenția și aprecierea pozitivă, că, în momentul de față, patronatele, sindicatele și guvernul au căzut la un acord de principiu să se majoreze salariul minim pe economie. Nu este cazul să intrăm în detalii, dat fiind faptul că negocierile sunt nefinalizate, însă consensul de principiu ni se înfățișează ca de bun augur.
Se poate, deci, conchide că, în plan decizional, la toate nivelurile, se reliefează tendința de a se pune accentul pe ceea ce unește, conceptual și practic, principalii participanți, în formula tripartită stabilită de lege, ceea ce - în afară de faptul că prezintă o premieră în materie - atestă valoarea incontestabilă a acțiunii comune în vederea atingerii unor obiective comune. Aici, identificăm lesne principala soluție de depășire a marilor dificultăți din prezent și de revenire la normalitate. Celelalte elemente ale actualității sunt derivate, colaterale.