LEGISLATIA SI ENERGIILE REGENERABILE

La 30 august a.c. a avut loc, sub egida Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR – CME), un seminar pe teme de energie regenerabila, un foarte bun prilej pentru a se evidentia principalele piedici care stau in calea exploatarii rapide si plenare a tuturor formelor de energii regenerabile.
Lipsa parghiilor de sustinere financiara a surselor de energie regenerabila reprezinta una dintre cele mai arzatoare probleme ale sectorului, a precizat dl Iulian Iancu, presedintele CNR – CME. In acest sens, potrivit domniei sale, CNR – CME va inainta Parlamentului, in perioada urmatoare, un proiect de lege care sa reglementeze acest lucru, intrucat nu exista un cadru legislativ in domeniu.
In forma in care se afla, noul proiect – intocmit dupa modelul normelor existente in tarile in care este dezvoltata piata energiei regenerabile – propune, in primul rand, facilitati fiscale pentru producatorii si consumatorii de astfel de energii. Potrivit domnului Iancu, atat producatorii de energie regenerabila, cat si consumatorii vor beneficia de o reducere a TVA cu 50%, in cazul aprobarii legii, precum si de facilitati in ceea ce priveste taxele vamale si impozitul pe venit si profit (aceste solutii sunt aplicate in state precum Germania sau Danemarca).
Totodata noile reglementari vor stabili si cine sa suporte costurile, foarte mari, care privesc racordul la Sistemul Energetic National. Si aceasta problema a fost adusa in discutie in cadrul seminarului.
Potrivit lui Iulian Iancu, exista deja cateva companii mari interesate sa investeasca in sectorul productiei de energie din surse regenerabile, una dintre ele fiind Deutsche Bank. In acelasi timp, General Electric intentioneaza sa realizeze o ferma eoliana pe Litoral, in valoare de circa 30 – 50 milioane euro.
Astfel de proiecte pot fi puse in aplicare numai daca autoritatile locale nu mai elibereaza autorizatii pentru constructia de imobile in perimetrele unde ar trebui derulate programe energetice, a afirmat presedintele CNR-CME.
Specialistii prezenti la eveniment au precizat ca necesarul investitional in acest sector se va ridica in anul 2010 la circa 130 milioane de euro, urmand sa depaseasca, in anul 2020, valoarea de 400 milioane euro.
Tara noastra beneficiaza de potential pentru productia de energie eoliana, geotermala si hidro, dar si pentru cea din biomasa si deseuri, cat si pentru energie solara. Referitor la specialistii din piata, insa, pe acest segment exista un deficit mare de forta de munca de inalta calificare, a apreciat domnul Iancu, adaugand ca o mare parte dintre persoanele specializate au optat sa lucreze in strainatate.
Pe de alta parte, Consortiul Continental Wind Parteners (CWP) este gata sa implementeze in Romania cel mai mare proiect de productie a energiei eoliene anuntat pana acum in Romania. Este vorba de o ferma de 750 MW in Dobrogea si una de 350 – 400 MW in Moldova. Fondurile necesare s-ar putea ridica la circa 1,1 miliarde de euro, bani pe care insa Romania i-ar pierde din cauza numeroaselor piedici birocratice pe care le intampina proiectele.
Reprezentantul legal al investitorilor, avocatul Sorin Radu, a spus ca proiectul poate fi oricand anulat din cauza birocratiei excesive. „CWP are un proiect in dezvoltare in Romania si altul in Polonia. In Polonia deja am instalat 300 MW, insa in Romania nu se poate. Pentru o asemenea investitie avem nevoie de 86 de aprobari, inclusiv de la Ministerul Culturii“, a declarat Sorin Radu, prezent la seminarul pe teme energetice. Potrivit acestuia, legislatia nu este clar conturata si prea multe dintre reglementari se contrazic intre ele. „Nu exista o reglementare clara, de la A la Z, pentru ceea ce trebuie sa faci cand vrei sa demarezi o asemenea investitie. Afli pe parcurs“, a precizat avocatul. CWP este partenerul local al fondului de investitii Cofra Group AG.
Specialistii prezenti la seminar, printre care si reprezentantii firmei General Electric, au precizat ca statul trebuie sa acorde facilitati fiscale daca vrea sa atraga investitii de amploare in productia energiilor regenerabile. Ei au spus ca Piata Certificatelor Verzi, prin care pentru fiecare MWh energie regenerabila livrata in retea, producatorii primesc cel putin 24 de euro si maximum 42 de euro, nu garanteaza aceste preturi decat pana in anul 2012. Astfel, investitorii nu isi pot face un plan de afaceri pe termen lung si nu pot evalua riscurile pietei. „Durata de recuperare a investitiei este de cel putin 10 ani si nu iti poti permite sa risti“, a spus Carmen Neagu, Country Executive pe Romania, Bulgaria si Republica Moldova al GE Energy.
Potrivit lui Sorin Radu, Ungaria si Polonia acorda facilitati fiscale – scutiri de taxe vamale, reduceri de TVA etc. – care ajung sa reprezinte si 3% din cifra de afaceri a companiilor beneficiare.
O alta problema o reprezinta costurile cu racordarea la reteaua de transport a energiei, care uneori pot ajunge sa dubleze valoarea investitiei.
In Romania exista 11 producatori de energie eoliana, dar puterea totala instalata este de cateva zeci de MW. Desi foarte multe companii straine, inclusiv ENEL sau CEZ, au anuntat investitii de amploare pe acest segment, multe au ramas la stadiul de intentie.
Potrivit specialistilor, din cauza diminuarii resurselor primare, a reducerii subventiilor si a cresterii taxelor de protectie a mediului, pretul energiei „verzi“ ar putea atinge, in anii 2020 – 2025, nivelul pretului energiei din surse clasice. Mai este de retinut si faptul ca potentialul de energie eoliana al Romaniei acopera o treime din productia totala de electricitate.

Drd. ing. Gh. Moraru, Galati
MODUL DE MONITORIZARE A POZITIEI DE STAND-BY

O companie din Spania a proiectat, realizat si testat – in colaborare cu Polytechnic University of Cataluña – un modul de monitorizare a pozitiei de stand-by (Stand-by Control Module – SCM) care elimina necesitatea folosirii alimentarii stand-by si consumul prin scurgeri la dispozitivele electronice.
*
SCM este un modul care poate detecta si masura starea dispozitivelor electronice la care este conectat. Fiecare modul este astfel proiectat incat sa-i permita sa comunice cu dispozitivul electronic si sa-i regleze modul de operare.
SCM va fi lansat pe piata ca o cale de economisire a energiei, de reducere a costurilor si de crestere a sigurantei de utilizare datorita posibilitatii de a opri functionarea completa a dispozitivului.
SCM poate fi proiectat si configurat intr-o varietate de produse:
• Prelungitoare electrice cu intrerupator pentru mai multe module – aceasta configuratie permite mai multor dispozitive sau aparate casnice sa fie monitorizate de un singur dispozitiv si va permite reducerea costului, acesta fiind impartit pe mai multe aparate;
• Modul atasat la un cordon simplu de alimentare – aceasta configuratie va costa mai mult per modul decat configuratia pe prelungitorul cu intrerupator si va fi mai adecvat situatiilor in care consumatorul doreste sa controleze utilizarea energiei in stand-by la un dispozitiv sau aparat care utilizeaza un consum relativ mare de energie electrica;
• Modul in interiorul unui dispozitiv electronic – componentele sensibile ale SCM pot fi astfel realizate incat sa fie incluse in orice dispozitiv sau aparat electronic.
SCM poate fi utilizat pentru a capta si evalua date de eficienta energetica pentru a se obtine avantajele ce deriva din creditele de eficienta energetica. In acest context, SCM poate masura un consum mediu in stand-by care, combinat cu un ceas, poate permite calculul watilor-ora economisiti. Aceasta informatie poate fi apoi memorata si transmisa unei baze de date externe prin radio. Datele pot fi combinate si transformate in bani prin utilizarea certificatelor de energie regenerabila. Studii preliminare au indicat ca utilizarea SCM impreuna cu un astfel de sistem conduce la o valorificare cu o treime mai avantajoasa decat prin utilizarea numai a SCM-urilor singure.

Dupa CORDIS focus, nr. 58, noiembrie 2006

FOLOSIREA CELULELOR SOLARE

Reducerea costurilor transformarii energiei solare in energie electrica si cresterea eficientei fotoconversiei reprezinta preocupari globale care au atras atentia unui grup de cercetatori de la doua universitati din Andaluzia. Cercetarile se concentreaza pe realizarea unei noi generatii de celule fotoelectrochimice care nu necesita siliciu.
*
Efortul permanent de furnizare de energie accesibila si abundenta este supus la mari incercari datorita populatiei in crestere continua, cererilor pentru standarde superioare de trai, ca si mult-discutatei epuizari a rezervelor de combustibili fosili. Energia solara a fost recunoscuta ca o alternativa a combustibililor fosili, sigura din punct de vedere al mediului si practic inepuizabila.
Celulele solare obisnuite, pe baza de siliciu, sunt utilizate in intreaga lume si produc milioane de wati-ora de energie electrica in fiecare an. Din nefericire, exista anumite probleme specifice legate de utilizarea acestui tip de celule. Producerea siliciului de calitate superioara folosit de aceste celule este foarte costisitoare. In plus, eficienta conversiei de energie la aceste celule este relativ redusa. De aceea, celulele solare obisnuite nu reprezinta o solutie nici practica si nici economica de inlocuire a surselor de energie provenite din combustibili fosili.
Recent au fost descoperite noi materiale moleculare fotovoltaice. Celulele solare bazate pe fotoexcitarea colorantilor reprezinta alternativa cea mai promitatoare la dispozitivele solare conventionale bazate pe siliciu. Aceste celule solare sensibilizate cu colorant depind de un strat mezoporos de bioxid de titan (TiO2) nanoparticulat, acoperit cu colorant organic care amplifica absorbtia radiatiei solare din spectrul vizibil.
Principalul avantaj al acestui tip de celule sensibilizate prin colorant este acela ca noua lor componenta majora, bioxidul de titan, este eficienta economic si nu necesita instalatii sofisticate pentru preparare. Mai mult, eficienta conversiei energetice ramane nemodificata la variatia temperaturii si a unghiurilor de incidenta. Din aceste motive, astfel de celule solare sunt caracterizate prin performante superioare.
Grupul de cercetatori este in cautare de cooperare tehnica cu o companie sau cu un institut cu preocupari in domeniul energiei solare. Scopul ar fi continuarea elaborarii acestei noi tehnologii pentru celule fotoelectrochimice pana la stadiul de a pune pe piata produsul final.

Dupa CORDIS focus nr. 58, noiembrie 2006

MARIREA PRODUCTIEI DE BIOGAZ PRINTR-O METODA MICROBIOLOGICA

Un grup de cercetatori unguri poate oferi o tulpina bacteriana patentata care imbunatateste mult eficienta productiei de biogaz atunci cand este inoculata intr-un sistem anaerobic de fermentatie. Aceasta metoda sigura si testata ofera o cale de reducere a timpului de rezidenta a substratului in vasul de reactie, ceea ce conduce la reducerea costurilor operationale.
*
Grupul de cercetatori are o experienta extinsa in bioremediere si productia de biogaz si a elaborat metode si sisteme atat in scopuri academice, cat si comerciale. Tehnologia oferita consta dintr-o inoculare bacteriala care modifica dinamica populatiei microbiologice si creste in mod spectaculos productia de metan la instalatiile de producere a biogazului. Bacteriile neinfectante, naturale, heterotrofice facultative, accelereaza formarea hidrogenului, una dintre etapele cheie ale procesului de producere a metanului.
Producerea biologica a metanului se desfasoara in trei stadii, realizate de grupe separate de microorganisme. Materialele organice complexe sunt mai intai hidrolizate si fermentate, fiind transformate in acizi grasi de catre microorganisme anaerobice si facultative. Acizii grasi sunt apoi oxidati pentru a produce H2 si acizi organici; aceste procese se numesc dehidrogenare si, respectiv, acetogeneza. Ultimul stadiu il reprezinta metanogeneza: unii metanogeni combina direct hidrogenul cu bioxidul de carbon pentru a forma metanul; altii descompun acetatul in bioxid de carbon si metan.
Adaugarea unor producatori suplimentari de hidrogen care modifica balanta populatiilor are un efect pozitiv asupra intregii cascade metanogene. Viteza de descompunere a substratului organic creste si atat activitatea acetogena, cat si cea metanogena cresc in mod remarcabil. In experimentele de laborator s-a remarcat o intensificare de 2,6 ori a a productivitatii biogazului.
Intensificarea formarii biogazului din deseuri municipale si namoluri de canalizare intr-un container de fermentatie a fost demonstrata prin experimente de teren. De obicei, deseurile municipale solide sunt greu de descompus, iar procesul de biodegradare este deosebit de lent in bioreactorii din gropile de gunoi. Inocularea cu o cultura de bacterii producatoare de hidrogen, selectate in mod special, conduce la o crestere a productiei de gaz cu peste 30%. In namolurile apelor de canalizare de la sistemele de tratare s-a atins o crestere de 80% a productivitatii de biogaz intr-un container de fermentatie mezofilic de 2500 m3 dupa inocularea cu microorganisme producatoare de hidrogen.
Stropirea bacteriilor pe suprafata stratului de gunoi inainte de acoperirea sa cu sol accelereaza formarea biofilmelor. Pe langa sporirea productiei de biogaz si marirea vitezei de descompunere, ea conduce si la scurtarea duratei de viata a unei gropi de gunoi, terenul putand fi reamenajat in 10 – 15 ani, in loc de 20 – 30 de ani, cum se intampla in prezent prin tratamentul curent.
Ofertantul cauta clienti care sa cumpere aceasta tulpina bacteriana si poate oferi si cunostintele tehnice legate de optimizarea procesului de producere a biogazului.

Dupa CORDIS focus, nr. 58, noiembrie 2006

CAT DE MULT PROTEJEAZA MEDIUL BIOENERGIA?

O trecere la bioenergie va reduce emisiile de bioxid de carbon si va oferi Europei o sursa energetica mai sigura. Dar exista oare o limita a cantitatii de bioenergie pe care o putem produce fara sa afectam mediul?
*
Europa trebuie sa produca o cantitate mai mare din energia sa din resurse regenerabile, pentru a reduce emisiile de bioxid de carbon si pentru a-si asigura sursele viitoare de energie. La prima vedere se pare ca si mediul inconjurator va beneficia de aceasta, dar Agentia Europeana pentru Mediu (European Environment Agency – EEA) considera ca este important a se evalua daca vor aparea si dezavantaje legate de mediu daca productia de bioenergie va creste mult si rapid. Recent, Agentia a publicat proiectiile sale pentru 2030, aratand ca exista un potential imens de crestere a productiei de bioenergie, chiar si atunci cand se iau in considerare si efectele asupra mediului inconjurator.
Combustibil cultivat
Cele trei surse de bioenergie sunt agricultura, padurile si deseurile biologice. Agricultura contribuie deja la generarea de energie intr-o oarecare masura, dar are cel mai mare potential de crestere, apreciaza EEA. Prin utilizarea mai intensa a terenurilor necultivate, precum si prin alte masuri de politica agricola, suprafete mai mari de pamant ar putea fi alocate culturilor energetice, fara a reduce cantitatea de produse alimentare necesare pietelor domestice si fara a creste presiunea asupra mediului. EEA exclude poienile, plantatiile de maslini si zonele cu stejaris mediteranean de la conversia in teren arabil, chiar si pentru culturi energetice.
O buna parte dintre metodele folosite in agricultura deja ameninta biodiversitatea: monoculturile epuizeaza rezervele de apa si nu sustin formele naturale de viata, in timp ce reziduurile agro-chimice polueaza panzele de apa, iar solul neplantat este erodat cu usurinta. Cele mai prietenoase culturi din punct de vedere al mediului sunt cele perene, care ofera o acoperire permanenta a solului si nu necesita fertilizare intensa, cum ar fi iarba alba (Phalaris arundinacea) sau plante lemnoase ce se dezvolta rapid si care pot fi recoltate la intervale regulate, fara a fi necesara replantarea (coppicing). Semintele uleioase, deja crescute si utilizate pe scara larga pentru productia de biodiesel, au un impact moderat asupra mediului, dar radacinoasele, cum ar fi sfecla de zahar, sunt costisitoare din punct de vedere al mediului. Productia europeana de bioenergie, compatibila cu cerintele de protectie a mediului, ar putea creste de la 47 milioane de tone echivalent petrol in 2010 la 142 milioane de tone in 2030. Pentru comparatie, in 2003 s-au produs 69 milioane de tone din toate variantele de biomasa.
Mai sus in arborele energiei
Aproximativ 30% din Europa este acoperita de paduri mature, bogate in specii de animale si plante si relativ subexploatate. Ele pot furniza biomasa din ramurile, cioturile si radacinile ramase dupa exploatare sau prin curatarea copacilor uscati, suplimentate de taierea unor copaci intregi pentru imbunatatirea continutului energetic. Pe masura ce creste cererea pentru trunchiuri de copaci, in aceeasi masura creste si potentialul in biomasa, in special in Suedia si Finlanda, in timp ce si alte tari pot suporta o taiere mai mare a padurilor fara a afecta mediul. Utilizarea lemnului la fabricarea hartiei se asteapta sa scada in viitor, reducandu-se reziduurile, astfel incat per total contributia padurilor va ramane constanta.
Utilizarea deseurilor la producerea de energie este foarte benigna din punct de vedere al mediului. Pe masura ce societatea devine din ce in ce mai prospera, ea produce deseuri in cantitati din ce in ce mai mari si mutarea lor de la gropile de gunoi la producerea de energie le transforma dintr-un lucru nedorit intr-o resursa. Cele mai folositoare astfel de produse sunt paiele si balegarul de la ferme, gunoiul municipal, rumegusul si reziduurile de la prelucrarea lemnului, ca si asa-numitul lichior negru rezultat din procesul de fabricare a hartiei. Preocuparile legate de mediu conduc la tendinta ca reutilizarea si reciclarea sa devina mai importante decat incinerarea. Pe termen lung, cantitatea de deseuri utilizabile va ramane mai mult sau mai putin constanta, deoarece gunoiul municipal si ambalajele se reduc si din ce in ce mai multe paie sunt utilizate drept nutret.
S-a ajuns la aceste concluzii prin realizarea atenta a mai multor scenarii, prin utilizarea unui numar de presupuneri. Pe masura ce costurile energiei primare cresc, biomasa va oferi beneficii sporite si ar putea furniza 15% din energia necesara Europei, reducand emisiile de gaze cu efect de sera (pentru care raportul nu ofera estimari). Acesta subliniaza totusi avantajul sporirii locurilor de munca, in special in zonele rurale.