Sloganul „Prin noi insine“ – de la aniversare la... comemorare
Data: 1-15 octombrie 2010
Am mai avut prilejul sa vorbim despre inginerul Vintila Bratianu (1867 – 1930) si, cu siguranta, vom mai vorbi, intrucit nu numai familia ilustra din care facea parte (si Ionel I. C. Bratianu a fost inginer), ci si personalitatea celui evocat se inscriu in linia unor traditii demne de tot respectul (macar atit, daca exemplul inaintasilor nu constituie, pentru unii, un far calauzitor in propria viata).
Ne reamintim de Vintila Bratianu acum, in anul de gratie 2010, deoarece avem de-a face cu rememorarea unui moment deosebit. Sloganul „Prin noi insine“ a ramas in memoria colectiva drept un indemn cu o incarcatura patriotica imposibil de subapreciat, dar prea putina lume stie cine l-a lansat si, mai ales, sensul lui profund. Ei bine, se implinesc 105 ani de cind a aparut in presa vremii, cu un ecou care a depasit cu mult epoca respectiva, intr-un articol semnat de inginerul Vintila Bratianu. Ideea principala a constat si consta in faptul ca Romania atinsese un asemenea stadiu de dezvoltare, incit capitalul si munca (respectiv, cele doua fete ale aceleiasi medalii) deveneau in stare sa asigure o dezvoltare economica suficient de puternica pentru reducerea decalajului care o despartea de tarile dezvoltate ale lumii. Este interesant de reamintit ca inginerul Vintila Bratianu, participant activ, intre altele, la constructia Podului de la Cernavoda, sub conducerea lui Anghel Saligny, a imbinat cunostintele profesiei sale de baza cu cele din sfera economico-financiara, ceea ce l-a consacrat si drept unul dintre cei mai faimosi ministri de finante la inceputul secolului trecut. Mai notam, fie si numai in treacat, faptul ca nu numai Vintila Bratianu, ci si alti ingineri renumiti s-au dovedit economisti de marca, in fruntea lor situindu-se Mihail Manoilescu.
Dar, revenind la sloganul „Prin noi insine“, se cuvine spus ca impactul lui a fost considerabil, dezvaluindu-i intreaga semnificatie, mai ales dupa Marea Unire din 1918, cind acelasi Vintila Bratianu a revenit in fruntea Ministerului de Finante, functie care i-a permis sa puna in practica multe dintre ideile pe care le enuntase in 1905. Este, de asemenea, interesant de reamintit ca Vintila Bratianu a desfasurat si o meritorie activitate de cercetator in materie de politici social-economice in calitatea sa de conducator al Cercului de Studii al PNL. În esenta, sloganul „Prin noi insine“ – departe de a fi o pledoarie pentru autarhism economic – a vizat o idee a carei perenitate nu poate fi contestata de nimeni, si anume prioritatea valorificarii capitalului si muncii autohtone ca fundament al progresului economic si social.
Printr-un „pachet de legi“ (ca sa pastram o sintagma a zilelor noastre) care a inclus reglementari esentiale privind regimul bogatiilor solului si subsolului tarii (Legea minelor, Legea energiei, Legea apelor etc.), Vintila Bratianu a „tradus“ in limbaj juridic ideea de „Prin noi insine“, cistigindu-si, astfel, un merit istoric in devenirea contemporana a Romaniei.
Încheiem cu aceste consideratii „partea evocatoare“ a insemnarilor de fata. Gindindu-ne, acum, la prezent si la viitor, nu putem sa nu remarcam (eliminind orice conotatie politica partizana actuala) ca sloganul isi pastreaza intacta valabilitatea. Facem extrem de putin „prin noi insine“ nu numai pentru a depasi mai repede actuala criza, ci si pentru a ne apropia de dezideratul exprimat inca in urma cu 105 ani, si anume de a reduce decalajul fata de tarile dezvoltate. Aniversarea celebrului articol capata, din nefericire, unele dintre caracteristicile… comemorarilor. Oare am inmormintat ideea de „prin noi insine“?
Nu putem sa nu constatam ca, in prezent, capitalul si potentialul autohton de munca sunt insuficient fructificate. Nu este vorba, nici acum si nici atunci, in 1905, despre respingerea capitalului strain. Dar, este inadmisibil ca mari bogatii ale tarii in care capitalul strain detine pozitii puternice, in special in segmentul resurselor energetice, ca si in sfera bancara, sa fie aproape exclusiv sursa de profituri pentru investitorii din strainatate, iar statul roman si, implicit, majoritatea populatiei tarii sa aiba prea putin profit de pe urma acestei situatii. Avem in vedere redeventele, impozitele, slaba participare a capitalului strain la actiuni de ordin social si multe altele care ne indeamna sa meditam la ceea ce a spus Vintila Bratianu in urma cu 105 ani. A reda sloganului „Prin noi insine“ sensurile lui majore, chiar si in epoca globalizarii, reprezinta, incontestabil, o cauza careia merita sa ne dedicam, inspirati de autenticul patriotism al lui Vintila Bratianu.