Strategia nationala a Romaniei privind Schimbarile Climatice 2013 - 2020 (II)

Adaptarea la efectele schimbarilor climatice

(Urmare din numarul trecut)
In numarul precedent, am prezentat o sinteza a primei parti a documentului care statueaza pozitia oficiala a tarii noastre in legatura cu masurile adoptate in Uniunea Europeana si la nivel mondial pentru combaterea efectelor schimbarilor climatice. In numarul de fata, vom prezenta in sinteza cea de-a doua parte a Strategiei, care se refera la „imbunatatirea capacitatii efective si dezvoltarea politicii privind adaptarea la efectele schimbarilor climatice in Romania“, proiect interguvernamental initiat de Ministerul Mediului si Padurilor (MMP) si Agentia pentru Sustenabilitate, Inovatie si Cooperare Internationala a Guvernului olandez - Agentia olandeza, cu scopul de a oferi expertiza factorilor de decizie din tara noastra in legatura cu adaptarea la efectele schimbarilor climatice. Se are in vedere crearea unui cadru general de actiune si trasarea liniilor directoare care sa permita fiecarui sector, respectiv fiecarei institutii responsabile la nivel sectorial, sa elaboreze un plan propriu de actiune in conformitate cu principiile strategice nationale.

Provocari globale, solutii locale
Pentru factorii de decizie la nivel international, incalzirea globala ridica doua preocupari majore: a) necesitatea reducerii semnificative a emisiilor de gaze cu efect de sera, in scopul diminuarii influentei antropice asupra sistemului climatic natural; b) necesitatea promovarii unor politici si a unor masuri de adaptare la efectele previzibile ale schimbarilor climatice, provocate, in principal, de inertia sistemului climatic.
In pofida eforturilor facute pana in prezent, pe plan global, in scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, studiile stiintifice elaborate pana in prezent arata ca in urmatoarea perioada temperatura medie globala va continua sa creasca, ceea ce face ca necesitatea implementarii unor masuri adecvate de adaptare la efectele schimbarilor climatice sa devina tot mai urgenta. Studiile stiintifice care certifica majorarea temperaturilor globale genereaza tot mai multe dezbateri privind cele mai adecvate masuri si actiuni economice, sociale si politice pentru diminuarea efectelor schimbarilor climatice. Pe baza analizelor la nivel national, regional si local ale impactului schimbarilor climatice, urmeaza sa fie identificate, elaborate si adoptate masurile si actiunile adecvate de raspuns care vor fi integrate in politicile de dezvoltare durabila pe baza cerintelor sectoriale din domenii precum: agricultura, industrie, managementul calitativ si cantitativ al apei si altele asemenea, si a cerintelor geografice specifice, precum si pe baza principiilor constientizarii, solidaritatii si coeziunii sociale unanim acceptate.
Romania s-a confruntat, in timpul primului deceniu al acestui secol, cu o serie de fenomene meteorologice extreme, ce au determinat atat producerea de inundatii, cat si aparitia unor zone secetoase: a) in anul 2005 - inundatiile istorice produse pe raurile interioare au provocat atat pierderea a 76 vieti omenesti, cat si mari pagube materiale; b) in anul 2006 - inundatiile istorice care au avut loc pe sectorul romanesc al Dunarii, cat si inundatiile produse pe raurile interioare au provocat, din nou, pagube materiale importante; c) in anul 2007 - cea mai grava seceta din ultimii 60 de ani.
In Romania, zonele afectate de seceta s-au extins in ultimele decenii, iar cele mai afectate zone sunt cele situate in sudul si sud-estul Romaniei. In ultimii 30 de ani, in intreaga tara s-au resimtit efectele unor perioade secetoase din ce in ce mai dese si mai extinse in timp si spatiu. Producerea unor fenomene meteo-hidrologice extreme, inundatii si secete au ca efect atat pierderea de vieti omenesti, cat si pierderi economice semnificative in toate sectoarele de activitate, precum agricultura, transport, furnizarea energiei, managementul apei si altele asemenea, iar modelele climatice globale indica faptul ca frecventa si intensitatea acestor evenimente vor creste.
Tinand cont de prognozele mentionate, adaptarea la efectele schimbarilor climatice va fi un element important in politica nationala a Romaniei privind schimbarile climatice si in dezvoltarea tarii in general. Deoarece fenomenele meteo-hidrologice extreme care s-au produs in ultimul deceniu si care au provocat numeroase inundatii, perioade prelungite de seceta si valuri de caldura sunt considerate de tot mai multi specialisti ca fiind rezultatul schimbarilor climatice, politica si masurile de adaptare vor fi abordate cu o responsabilitate crescuta in viitor, se precizeaza in Strategie.

Viziune pe termen lung
Obiectivul strategic definit prin Adaptarea la efectele Schimbarilor Climatice (ASC) este de a creste capacitatea tarii de a se adapta la efectele reale sau potentiale ale schimbarilor climatice, prin stabilirea directiilor strategice la nivel national care pot ghida dezvoltarea politicii la nivel sectorial, intreprinderea unor actiuni si dezvoltarea capacitatilor necesare pentru actualizarea periodica a acestora. Actiunile sustinute de aceasta componenta sunt urmatoarele: a) monitorizarea activa a impactului schimbarilor climatice, precum si a vulnerabilitatii sociale si economice asociate; b) integrarea masurilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice in strategiile de dezvoltare si politicile la nivel sectorial, precum si armonizarea acestor masuri intre ele; c) identificarea masurilor urgente de adaptare la efectele schimbarilor climatice in sectoarele socio-economice critice.
Pe intreg teritoriul Romaniei, s-a inregistrat o crestere de 0,5 oC a temperaturilor medii anuale incepand din 1901, o majorare mai mare in afara arcului carpatic - pana la 2 oC, o crestere mai mica in interiorul arcului si o crestere de peste 3 oC a temperaturilor atat vara, cat si iarna. Cantitatile anuale de precipitatii au scazut constant, mai ales in centrul si sud-estul Romaniei. Zilele tropicale sunt mai frecvente, iar zilele de iarna sunt tot mai rare. Pe teritoriul tarii, temperatura medie minima vara este deja mai mare, precum si temperatura maxima medie vara cu pana la 2 oC in sud si sud-est. Grosimea straturilor de zapada a scazut semnificativ in nord-estul, centrul si vestul Romaniei, in timp ce la nivelul intregii tari frecventa anuala a producerii fenomenelor de chiciura, polei si chiciura moale a scazut semnificativ.
Prognozele meteorologice pe termen mediu si lung pentru Romania justifica apelul la actiuni imediate emis de factorii de decizie. Modelele climatice demonstreaza ca temperaturile medii anuale in Romania vor continua sa se majoreze constant, mai ales vara si iarna. Astfel, in pofida faptului ca Romania va continua sa aiba o clima temperata si patru anotimpuri, clima temperata va fi semnificativ modificata in urmatorii 50 - 100 de ani.
La nivel national, va avea loc o crestere cu 2 oC a temperaturilor medii in anotimpul de iarna si o crestere cu peste 3 oC a temperaturilor medii in anotimpul de vara, 3,5 oC in nord si 4,3 oC in sud. In zonele situate in afara arcului carpatic, in special, se vor inregistra temperaturi mai mari in anotimpul de iarna, in timp ce in zonele din sudul si sud-estul tarii se vor inregistra temperaturi mai mari in anotimpul de vara. Valurile de caldura vor fi o aparitie obisnuita si vor afecta in special zonele urbane, temperatura va fi ridicata din cauza densitatii mari a constructiilor, punand in pericol sanatatea populatiei.
Se preconizeaza ca precipitatiile vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp si pe suprafete reduse, ceea ce va conduce la cresterea frecventei viiturilor, in special a celor de tip flash flood, si, de asemenea, la perioade secetoase mai mari, in final, aceasta insemnand un deficit al resurselor de apa, pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversitatii, degradarea solului si a ecosistemelor si desertificarea. Chiar daca exista posibilitatea ca regimul precipitatiilor sa nu se schimbe semnificativ in anotimpul de iarna, cu exceptia unei usoare cresteri in nord-vestul tarii si usoare scaderi in sud-vest, se preconizeaza o scadere generala a precipitatiilor in anotimpul de vara de pana la 40%, mai ales in sudul si sud-estul tarii. Rata zilnica medie a precipitatiilor pentru Romania se va reduce cu circa 20%. Totusi, predictibilitatea precipitatiilor variaza mult in functie de regiune, in special in estul Romaniei.
Prognoza pe termen lung realizata pe baza aplicarii modelelor climatice demonstreaza faptul ca efectele schimbarilor climatice vor continua sa varieze de la o zona la alta, in functie de parametrii geografici, accentuand necesitatea de a avea o abordare bine fondata, locala, a ASC. Evolutia estimativa a factorilor climatici determinata pe baza studiilor elaborate pe marginea scenariilor climatice justifica pe deplin necesitatea unor actiuni urgente, actiune deja declansata atat de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC), cat si de alte institutii guvernamentale centrale si locale si promovata in cadrul actualei componente ASC.

Prioritati sectoriale, abordare integrata
Strategia concretizeaza astfel domeniile prioritare in care se vor desfasura operatiunile permanente de monitorizare: a) Industrie; b) Agricultura si Pescuit ; c) Turism; d) Sanatate publica; e) Constructii si Infrastructura; f) Transport; g) Resurse de apa si protectie impotriva inundatiilor; h) Paduri; i) Energie; j) Biodiversitate; k) Asigurari; l) Activitati recreative; m) Educatie. (In textul integral al Strategiei sunt segmente ample consacrate fiecaruia dintre aceste domenii). In cele ce urmeaza, ne vom referi in special la aspectele care privesc intregul teritoriu al tarii.
In timp ce sarcinile sunt complexe si solutiile adesea drastice si in timp ce nu exista nicio certitudine privind amploarea si viteza schimbarilor climatice, autoritatile administratiei publice locale si centrale, comunitatea de afaceri, ONG-urile si cetatenii au datoria sa intreprinda actiuni eficiente de cooperare vizand obtinerea de rezultate concrete pentru atingerea obiectivelor propuse. In baza responsabilitatii individuale si a celei colective se vor formula obiective specifice pornind de la obiectivele si principiile cuprinse in Strategia nationala a Romaniei privind Schimbarile Climatice, strategie care ofera cadrul necesar pentru o astfel de cooperare, ea fiind punctul de plecare pentru factorii de decizie.
Abordarea integrata la nivelul domeniului de activitate este foarte importanta, intrucat ofera un cadru logic partilor implicate pentru a-si armoniza scopurile si interesele. Este mai eficienta abordarea si rezolvarea multisectoriala si interconectata unor probleme sau oportunitati legate de schimbarile climatice, precum managementul apei, investitiile in mediul natural si dezvoltarea activitatilor recreative, decat abordarea acestora separat si neconcordant. Potrivit concluziilor formulate de economisti, aceste actiuni trebuie intreprinse cat mai curand posibil, orientate pentru a obtine in viitor efecte pozitive maxime cu costuri economice minime. Cu cat intarzierea este mai mare, cu atat oportunitatile de a avea o solutie durabila sunt mai putine.
Autoritatile administratiei publice romane au stabilit obiective clare si au declarat ambitia comuna de a atinge aceste obiective, in scopul protejarii Romaniei de efectele negative ale schimbarilor climatice. Acestea vor propune masuri si solutii si vor realiza actiuni sub conducerea, indrumarea si coordonarea MMSC, in conformitate cu prioritatile nationale si potrivit politicii europene de adaptare la efectele schimbarilor climatice si a obligatiilor asumate de Romania pentru implementarea acestor politici. Urmarind principiile si directiile stabilite in componenta de ASC, factorii de decizie, precum si cei care asigura aplicarea acesteia in toate sectoarele prioritare, au obligatia sa colaboreze in mod eficient pentru asigurarea unui viitor sigur. ASC este elaborata avandu-se in vedere obiectivele generale incluse in Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila orizont de timp 2013 - 2020 - 2030, dupa cum urmeaza: a) protectia mediului prin masuri care fac posibila decuplarea cresterii economice de impactul negativ asupra mediului; b) echitatea sociala si coeziunea prin respectarea drepturilor omului, a diversitatii culturale, a egalitatii intre sexe si combaterea discriminarii de orice fel; c) prosperitatea economica prin promovarea cunostintelor, a inovatiei si competitivitatii, cu scopul de a asigura standarde de viata inalte si o ocupare a fortei de munca totala si de calitate inalta; d) satisfacerea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea institutiilor democratice in interesul pacii, securitatii, libertatii si a principiilor si practicilor de dezvoltare durabila pe glob.

Minimizarea efectelor adverse
Prin participarea la elaborarea componentei ASC si prin angajamentul privind implementarea ei, factorii de decizie romani propun urmatoarele obiective:
a) integrarea masurilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice in legislatia aferenta politicilor actuale si viitoare din momentul promovarii si implementarii sau, dupa caz, al modificarii acesteia;
b) revizuirea tuturor strategiilor si programelor nationale/sectoriale, astfel incat acestea sa includa cerintele de adaptare la efectele schimbarilor climatice aferente politicilor sectoriale;
c) dezvoltarea comunicarii pentru implementarea masurilor de adaptare la nivel local; multe dintre deciziile care au un impact direct sau indirect asupra adaptarii la efectele schimbarilor climatice sunt luate la nivel local;
d) cresterea constientizarii publicului privind necesitatea adaptarii la efectele schimbarilor climatice;
e) schimbarile comportamentului in societate si la nivel comunitar prin constientizarea problemelor existente si viitoare.
Scopul acestor obiective si al oricaror masuri ASC este de a minimiza efectele adverse si a face Romania mai rezistenta la impactul inevitabil al schimbarilor climatice.
Crearea bazei nationale de date reprezinta un element fundamental pentru elaborarea politicilor, strategiilor si planurilor de actiune ASC, ea urmand sa cuprinda informatii complete privind evolutia, in viitor, a factorilor climatici precum temperatura, regimul precipitatiilor si altii asemenea, inclusiv variabilitatea lor si aparitia evenimentelor meteorologice extreme. Din acest punct de vedere, scenariile disponibile in prezent cu privire la schimbarile climatice pe teritoriul Romaniei necesita actualizari periodice in functie de evolutia tehnica a modelelor matematice la nivel global si regional. Rezultatele si concluziile scenariilor climatice actualizate vor constitui o baza comuna pentru cercetare, studii si masuri, actiuni si solutii de adaptare planificate pentru diferite sisteme sectoriale si naturale.
Pentru cresterea experientei in utilizarea modelelor eficiente aplicabile la nivel regional si a cunostintelor legate de evaluarea vulnerabilitatii si a impactului asupra sistemelor uman si natural, va fi incurajata participarea institutelor romanesti de cercetare in elaborarea programelor internationale legate de impactul schimbarilor climatice si de vulnerabilitatea diferitelor sectoare la schimbarile climatice.
Pentru a asigura un nivel general adecvat de informatii si pentru a crea sprijinul public pentru politica ASC sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori gradul de constientizare in randurile institutiilor guvernamentale si ale reprezentantilor sectorului privat. Consecintele schimbarilor climatice vor fi resimtite de fiecare cetatean si la toate nivelurile administrative. Autoritatile administratiei publice, companiile, ONG-urile si cetatenii trebuie sa aiba cunostinte cat mai complete privind impactul socio-economic si de mediu al schimbarilor climatice in urmatoarea perioada. Cu un grad ridicat de constientizare, toate aceste parti vor juca un rol activ in diminuarea efectelor schimbarilor climatice. Succesul presupune initiativa si energie, dar si capacitatea corespunzatoare de a actiona.

Responsabilitatea intregii societati
Intrucat Guvernul nu-si poate asuma singur responsabilitatea pentru implementarea masurilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice, intreaga societate trebuie sa fie pregatita sa raspunda solicitarilor prin parcurgerea unui proces de tranzitie de schimbare a atitudinilor si actiunilor, de la o abordare reactiva la una pro-activa fata de politica total acceptata, adoptata, implementata si continuu actualizata a Guvernului de diminuare a efectelor schimbarilor climatice. Diminuarea efectelor schimbarilor climatice va deveni la sfarsitul perioadei de tranzitie o componenta logica de gandire si actiune pentru dezvoltarea si implementarea politicilor si a deciziilor investitionale.
Autoritatile administratiei publice in general - si Guvernul in special, prin MMSC - sunt responsabile pentru initierea procesului de tranzitie si mentinerea interesului viitor in domeniul adaptarii la efectele schimbarilor climatice in toate sectoarele sociale si economice. Autoritatile administratiei publice vor asigura desfasurarea procesului de tranzitie prin cresterea constientizarii, dezvoltarea cunostintelor si adaptarea sau introducerea instrumentelor pentru dezvoltarea, promovarea sau facilitarea adaptarii la efectele schimbarilor climatice.
Un ultim aspect, dar nu mai putin important, il reprezinta elaborarea unei strategii ample de comunicare privind consecintele schimbarilor climatice si optiunile pentru adaptare la efectele schimbarilor climatice, analiza instrumentelor legale si economice disponibile si re-evaluarea proiectelor mari de investitii si a dezvoltarilor spatiale, care vor necesita o abordare nationala trans-sectoriala.

Actiuni de adaptare la nivel national
In baza informatiilor existente, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) va actualiza scenariile climatice existente referitoare la temperatura aerului, volumul precipitatiilor si altele asemenea. Perioada de actualizare a scenariilor climatice este de 5 ani si urmeaza sa fie stabilita prin proiecte de cercetare. Scenariile climatice vor fi elaborate la nivel global si regional, cu particularizare la conditiile specifice Romaniei. Elaborarea acestor scenarii va urmari sa scoata in evidenta diferentele regionale ale conditiilor climatice pe teritoriul Romaniei si va include cooperarea cu statele vecine si specialistii internationali. Romania a participat deja la dezvoltarea scenariilor climatice regionale, ca parte a cooperarii cu diferite organizatii europene.
O noua generatie de modele climatice globale si experimente numerice - CMIP 5 a fost pregatita de comunitatea stiintifica internationala in 2010 pentru a actualiza rezultatele datelor CMIP 3, folosite in cel de-al 4-lea Raport de Evaluare al IPCC (aferent anului 2007). Noul model va permite atat estimarea pe termen scurt, cat si pe termen lung a evolutiei climei si, astfel, se vor furniza mai multe informatii necesare pentru adaptarea la efectele schimbarilor climatice. Aceste rezultate ale noilor modele trebuie sa fie proiectate la scara regionala a Romaniei, pentru a crea proiectii regionale actualizate ale schimbarilor climatice pentru acest secol.
Deciziile luate vor fi fundamentate de concluziile programelor specifice de cercetare si ale analizelor dezvoltate la nivel trans-sectorial. Cercetarea va fi orientata cu prioritate catre sprijinirea elaborarii politicilor nationale si sectoriale si optimizarea interfetei stiinta-politica. Dupa cum a fost evidentiat in timpul interviurilor realizate in scopul elaborarii acestei componente, MMSC va coordona activitatea de creare a unei baze nationale de date privind schimbarile climatice, actionand in acest sens impreuna cu institutele de cercetare, mediul academic, universitatile si ONG-urile. In prima faza, vor fi colectate toate informatiile existente, precum cercetare, masuri si politica pentru ASC, si se vor identifica zonele unde aceste cunostinte lipsesc. In fapt, realizarea acestei baze de date a fost deja initiata prin concluziile activitatilor de cercetare si ale procesului de intervievare care au stat la baza fundamentarii componentei de ASC. Intr-o etapa ulterioara, aceasta baza de date va fi completata si organizata intr-o maniera sistematica, astfel incat sa fie usor accesibila factorilor interesati de ASC.
Ministerele implicate prin institute/academii specializate vor analiza si estima consecintele schimbarilor climatice in sectorul lor de activitate din punct de vedere al implicatiilor economice, sociale si de mediu pe care acestea le presupun si vor stabili pentru fiecare regiune costurile actiunii de luare a masurilor ASC si costurile lipsei de actiune ce consta in costul, pe termen scurt, mediu si lung al pagubelor generate de lipsa masurilor ASC.
Agenda Nationala de Adaptare la Efectele Schimbarilor Climatice (ANASC) va fi elaborata in cadrul planificarii durabile a ASC si se va baza pe trei elemente principale: a) instrumente de luare a deciziilor care asigura prioritizarea masurilor ASC pe baza urgentei termenului de aplicare si a costurilor asociate; b) instrumente de management al riscului; c) cele mai bune practici privind integrarea masurilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice in politicile de dezvoltare.
Pentru implementarea ASC, intreaga societate impreuna cu autoritatile administratiei publice, companiile si ONG-urile isi vor asigura un nivel corespunzator de cunostinte cu privire la schimbarile climatice si efectele preconizate ale acestora. Procesul de constientizare a necesitatii de promovare a masurilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice va facilita tranzitia necesara in atitudini si comportament si va imbunatati capacitatea generala de atenuare a efectelor generate de schimbarile climatice. Atenuarea efectelor schimbarilor climatice reprezinta o responsabilitate generala a intregii societati, iar obiectivele de adaptare necesita o abordare etapizata bazata pe experienta si spirit inovativ asociate de o comunicare transparenta a actiunilor intreprinse. Actiunile de constientizare vor fi dezvoltate plecand de la necesitatea de schimbare a atitudinilor si a comportamentului fata de utilizarea resurselor naturale, protectia mediului si, in mod special, fata de schimbarile climatice, si a caracterului de urgenta al actiunilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice.