De la sistemul de masuri daco-roman la metrologia din prezent. File din istoria poporului roman

La 15 septembrie a.c. a fost marcata, printr-o ampla manifestare, aniversarea a trei mari momente inscrise la loc de seama in istoria poporului nostru, a Romaniei moderne si contemporane:
? 150 de ani de la promulgarea, de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Legii pentru adoptarea Sistemului Metric de Masuri si Greutati in Romania;
? 125 de ani de la infiintarea Serviciului Central de Masuri si Greutati;
? 60 de ani de la publicarea primului numar al revistei Metrologie aplicata, actuala revista Metrologie.
Pentru punerea in aplicare a Legii lui Cuza, parte a unui ansamblu de reforme de modernizare a tarii, a fost adoptat un Regulament a carui generalizare s-a realizat, insa, 20 de ani mai tarziu, iar sub domnia Regelui Carol I, Romania a devenit cel de-al 19-lea stat care a adoptat Conventia Metrului. In 1876, a luat fiinta un comitet special care a creat si conditiile ca, la 7 septembrie 1889, sa se infiinteze Serviciul Central de Masuri si Greutati, care avea ca principala obligatie pastrarea si compararea diferitelor etaloane de masuri si greutati. Acest serviciu a functionat, sub diverse denumiri, pana in anul 1951.
Infrastructura institutionala de metrologie s-a modernizat si imbunatatit continuu, pentru a raspunde nevoii obiective de exactitate, uniformitate si legalitate a tuturor masurarilor efectuate pe teritoriul tarii noastre.
In efortul indreptat consecvent spre asigurarea unei diseminari cat mai largi a informatiilor relevante din domeniul metrologiei s-a inscris si singura publicatie de profil din Romania. Astfel, in august 1954, s-a publicat primul numar al revistei Metrologie aplicata, actuala revista Metrologie, care si-a continuat, neintrerupt, aparitia.
Aceste cateva evenimente aniversare au reprezentat momente esentiale in organizarea si dezvoltarea metrologiei romanesti, prin reglementari caracteristice unui stat modern si competitiv.

Traditii de peste doua milenii
Desi fara date complete, cercetarile referitoare la primele unitati de masura folosite in protoneolitic de locuitorii teritoriilor dintre Carpati, Dunare si Marea Neagra au adus suficiente informatii privind utilizarea masurilor: pasul, cotul, palma, degetul.
„Palmusul de Cucuteni“ descoperit la Calu (Piatra Neamt), balanta din bordeiul getic de la Catelu (Bucuresti) sunt dovezi clare ale dimensiunii relatiilor economice, nivelului de cultura si civilizatie al geto-dacilor.
In Dacia a fost adoptat sistemul de masuri roman, completat cu masurile autohtone. Sistemul de masuri roman a coexistat, vreme indelungata, cu unele masuri locale, specifice dacilor, precum cele agrare, batran (mos), plug, dram.
Marcarea masurilor de catre magistratii responsabili cu aceasta operatie (metronomii), in cetatile pontice, marcile folosite de legiunile romane, functionarii care controlau negotul in piete si operatiunile vamale arata interesul statului pentru asigurarea uniformitatii si corectei masuri (corect, in sensul respectarii valorii stabilite de stat, cetate sau comandant militar).
In Evul Mediu, din hrisoavele si poruncile domnesti rezulta ca voievozii si domnitorii ?arilor Romane n-au permis ca masurarea sa se efectueze dupa bunul plac, la voia intamplarii, cu masuri neautorizate. Chiar daca, vreme indelungata, masurile erau folosite pe baza obiceiului, „asa cum s-a pomenit din veac“, acestea erau „intarite“ prin porunci domnesti care impuneau respectarea lor in relatiile comerciale, la intocmirea actelor de vanzare-cumparare, donatie, expertize judiciare.
Documentele care mentioneaza unitatile de masura folosite in trecut, in cele trei tari romanesti, fac, fara deosebire, trimitere la corecta lor utilizare. Astfel, intr-un hrisov din 1457, dat in Vaslui, Stefan cel Mare cere negustorilor brasoveni ca marfurile „sa nu fie vandute decat cu cotul, oriunde in tara (...), numai fara cot sa nu se vanza“.
De remarcat, Imperiul Otoman nu a impus propriile masuri.
Cerealele date turcilor, in contul haraciului, se achizitionau cu masurile locale: vechea chila de Dobrogea (de patru ori mai mare decat cea de Istanbul - 21 ocale), vechea chila a Giurgiului (de sase ori mai mare), chila Brailei (240 ocale), chila mare din ?ara Romaneasca (400 ocale).
Uniformitatea si dreapta masurare in statele feudale romanesti erau asigurate prin etaloane pecetluite cu stema domneasca, pastrate in manastiri, biserici si vistieria tarii. Copii ale acestora se trimiteau autoritatilor administrative ale principalelor localitati, pentru controlul exactitatii, inlaturandu-se, in parte, abuzurile si inselatoria cauzate de masurile si masurarile nedrepte.
Constatam ca, de la palmacul din neolitic, apartinand culturii Cucuteni, pana la palma si stanjenul lui Serban Voda, a fost parcurs un drum lung si anevoios, timp in care, intr-un proces continuu, s-a format si cristalizat un sistem de masuri si unitati de masura care a permis asigurarea conditiilor minime necesare realizarii tranzactiilor comerciale specifice fiecarei etape istorice.

Introducerea Sistemului Metric
Se cere, in continuare, amintit ca metrul a reprezentat baza de definire a unitatilor de masa, volum si arie si a dat denumirea Sistemului Metric, introdus in Franta in anul 1799. Simplitatea, structura, multiplii si submultiplii zecimali au constituit argumente suficiente pentru a fi considerat primul sistem stiintific de unitati de masura.
Rezistenta specifica, in general, la introducerea reformelor a determinat utilizarea, in mod practic, in Franta, a Sistemului Metric, incepand cu 1 ianuarie 1840. Pana in anul 1875, Sistemul Metric a fost adoptat oficial in 27 de state.
Evenimentul esential al metrologiei la nivel mondial il constituie - cum s-a mai precizat - semnarea Conventiei Metrului, la 20 mai 1875.
Prin Conventia Metrului a fost consacrata infiintarea Biroului International de Masuri si Greutati (Bureau International des Poids et Mesures, BIPM), laborator stiintific, permanent, in domeniul metrologiei, finantat de statele membre ale Conventiei Metrului, al carui sediu este situat la Sevres, langa Paris, pe un domeniu pus la dispozitie de guvernul francez.
Cel de-al doilea moment din istoria unitatilor de masura metrice, a asigurarii uniformitatii internationale a unitatilor de masura si a masurarilor marimilor fizice l-a reprezentat adoptarea, in anul 1960, a Sistemului International de Unitati (SI).
Incercarile de introducere in tara noastra a masurilor metrice au fost numeroase. O prima tentativa se inregistreaza in 1835, in Muntenia, dar propunerea marelui vornic Mihai Ghica a fost respinsa de Obsteasca Adunare, sub motiv ca noile masuri vor aduce „impiedicare si invalmaseala“. A doua incercare se realizeaza in ultima parte a domniei lui Barbu Stirbei. Acesta fusese numit domn in ?ara Romaneasca dupa Conventia de la Balta Liman (1849).
In Romania, metrul s-a utilizat cu aproape 30 de ani inaintea legiferarii acestui sistem (1864). Astfel, in anul 1835, valoarea stanjenului lui Serban Voda era stabilita pe baza etalonului de la Manastirea Cotroceni, in metri (1,92 m). Aceasta valoare a ramas in circulatie pana in anul 1855, cand Stirbei Voda a hotarat sa introduca stanjenul de 2 m.
Folosirea Sistemului Metric in principate isi are inceputul in perioada premergatoare anului revolutionar 1848, fiind favorizat de conditiile de natura economica si geopolitica, specifice acestei perioade: dezvoltarea productiei mestesugaresti (ateliere pentru fabricarea unor masini agricole, a produselor alimentare si textile), desfiintarea monopolului economic otoman, dezvoltarea comertului intern. Pe fondul intensificarii relatiilor comerciale intre ?ara Romaneasca si Moldova se instituie, incepand cu 1 ianuarie 1848, Uniunea Vamala.
Aparitia Pietei Comune impunea folosirea unui sistem de masuri unic si unitar, in ambele principate. In volumul Documente privitoare la economia ?arii Romanesti gasim numeroase dovezi privind dificultatile intampinate in tranzactiile comerciale, din cauza lipsei masurarilor unice.
Dupa Unirea de la 14 ianuarie 1859, s-au creat conditiile adoptarii unei legislatii unice, moment care a avut loc la 15 septembrie 1864.

Primul serviciu de masuri si greutati
Ministerul Agriculturii infiinteaza, in anul 1889, primul Serviciu Central de Masuri si Greutati.
Reglementarile care sunt promovate si aplicate pana in anul 1944 au asigurat dezvoltarea metrologiei conform cerintelor economiei. Incepand cu anul 1910, s-au efectuat, cu regularitate, verificarile contoarelor de apa, manometrelor si aparatelor electrice. Prin Legea de organizare a Ministerului Industriei si Comertului, din 1924, verificarea obiectelor fabricate din metale pretioase a revenit Serviciului de Masuri si Greutati, care si-a schimbat denumirea in Directia Generala a Masurilor, Greutatilor si Metalelor Pretioase.
Prin Legea pentru unificarea metodelor de masurare a vaselor, publicata in Monitorul Oficial nr. 114/1932, s-a renuntat la sistemul de cotire si s-a stabilit ca verificarea obligatorie a capacitatii butoaielor sa se efectueze de catre birourile de masuri si greutati, prin masurare directa; in acest sens, s-au realizat dotarile necesare.
In perioada postbelica, centrul de greutate al activitatilor de metrologie a fost deplasat din domeniul tranzactiilor comerciale in cel al industriei. Organismul metrologiei de stat a devenit responsabil cu asigurarea exactitatii si uniformitatii masurarilor industriale. Legislatia, modificata corespunzator acestor imperative, prevedea atributii si sarcini specifice pentru structurile metrologiei de stat.
Directia Generala a Masurilor, Greutatilor si Metalelor Pretioase a trecut, in 1948, de la Ministerul Industriei si Comertului la Ministerul de Finante si, in anul 1949, la Comisia de Standardizare de pe langa Consiliul de Ministri. In 1950, prin separarea de Oficiul Marcarii Obiectelor din Metale Pretioase (care trece in subordinea Bancii Nationale), Directia Generala a Masurilor, Greutatilor si Metalelor Pretioase revine la vechea denumire: Directia Generala a Masurilor si Greutatilor.
Prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 752 din 1951, s-a organizat Directia Generala pentru Metrologie (in cadrul Comitetului de Stat pentru Tehnica de pe langa Consiliul de Ministri), avand in structura doua activitati: Directia Verificari Metrologice si Institutul de Metrologie.
Au urmat alte reorganizari, astfel incat, prin Legea Metrologiei nr. 27, din noiembrie 1978, se infiinteaza Inspectia Metrologiei de Stat (IMS).
In teritoriu, activitatea de control, prin inspectii si expertize metrologice, era coordonata pe zone teritoriale, corespunzatoare unui numar de 14 laboratoare.
Pe plan international, se colabora, in special pentru intercomparari, cu Biroul International de Masuri si Greutati de la Sevres.
In anul 1978, a fost promovata Legea Metrologiei, care a reglementat toate aspectele activitatii de profil la nivelurile ministerelor, organelor centrale si locale, unitatilor economico-sociale si persoanelor fizice.
Conform acestei legi, Institutul National de Metrologie, sub coordonarea Inspectiei Metrologiei de Stat, asigura baza stiintifica a masurarilor pe plan national, atat cu mijloace tehnice (etaloane, instalatii de etaloane etc.), cat si cunostintele necesare aplicarii acestora.

Un prezent care deschide drumul spre viitor
Prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 20 din august 1992 privind activitatea de metrologie, aprobata si modificata prin Legea nr. 11 din martie 1994, s-a abrogat Legea Metrologiei nr. 27/1978 si s-a infiintat Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML), ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, care are in subordine si Institutul National de Metrologie (INM); BRML devine, astfel, organismul national de metrologie.
Conform prevederilor acestei ordonante, BRML organizeaza si coordoneaza activitatea de cercetare-dezvoltare in domeniul metrologiei, exercita controlul metrologic al statului asupra masurarilor si mijloacelor de masurare in respectul unor principii specifice noului tip de economie si relatii sociale, aceleasi cu cele ale Organizatiei Internationale de Metrologie Legala.
Romania, prin Institutul National de Metrologie, a fost, in anul 1999, una dintre semnatarele initiale ale Angajamentului de recunoastere reciproca a etaloanelor nationale si certificatelor de etalonare si masurare emise de institutele nationale de metrologie, acord cadru redactat de Comitetul International de Masuri si Greutati (CIPM-MRA).
Realizarea obiectivelor, indeplinirea responsabilitatilor in domenii noi pentru organismul national de metrologie s-a fundamentat pe o politica de investitii prin care s-au asigurat:
- transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar;
- dezvoltarea capabilitatii laboratoarelor proprii;
- alinierea la cerintele europene privind informatizarea institutionala.
Actiunile finalizate cu testari, examinari (inclusiv probe practice) au constat in cursuri de formare, instruire si perfectionare, sustinute de experti, specialisti de prestigiu ai BRML si profesori universitari.
La aceste cursuri au participat aproape toti cei 620 salariati ai BRML (din care 150 INM). Au avut loc peste 400 actiuni de pregatire profesionala desfasurate dupa anul 2000.

N.R.: Documentarul de fata a fost realizat pe baza amplei lucrari „De la sistemul de masuri daco-roman la metrologia de azi. File din istoria poporului roman“, elaborata prof. univ. dr. ing. DHC Fanel Iacobescu, director general, si dr. ing. Dumitru Dinu, director general adjunct al BRML.

Cooperarea mondiala - conditie esentiala a progresului tehnico-stiintific
Metrologia moderna abordeaza conventional problematica masurarii pe trei planuri - stiintific, industrial si legal.
Conventia Metrului, adoptata in 1875, a reprezentat - asa cum este cunoscut - primul moment definitoriu in dezvoltarea sistemului de masurare global prin crearea Biroului International pentru Masuri si Greutati (BIPM).
Ca urmare a deciziilor adoptate de cea de-a 8-a Conferinta Generala pentru Masuri si Greutati (CGPM) din 1933 si de Comitetul International pentru Masuri si Greutati (CIPM) in 1935, au fost initiati pasii pentru realizarea nivelului urmator, menit sa abordeze aspectele practice ale masurarii. Astfel, in 1955 se semna Conventia care stabilea o Organizatie Internationala de Metrologie Legala (OIML). De atunci, OIML a dezvoltat o structura tehnica mondiala capabila sa ofere membrilor sai orientari in domeniul specific pentru elaborarea cerintelor nationale si regionale privind fabricarea si utilizarea mijloacelor de masurare pentru aplicatii in metrologia legala. Prin actiunile sale, OIML contribuie la eliminarea barierelor tehnice din calea comertului.
BIPM si OIML, in calitatea lor de coordonatori ai retelei mondiale de institute nationale de metrologie si, respectiv, de autoritati nationale de metrologie legala, retea care furnizeaza suportul necesar pentru asigurarea calitatii masurarilor, de la sfarsitul secolului XX, au intensificat colaborarea reciproca si pe cea cu ceilalti factori importanti din infrastructura calitatii si din organizatiile internationale de comert, sanatate, mediu etc., in paralel cu adoptarea acordurilor de recunoastere reciproca a masurarilor, acreditarii si evaluarii conformitatii.
In 1999, sub autoritatea CIPM, a fost agreat Aranjamentul de Recunoastere Reciproca a etaloanelor nationale si a certificatelor de etalonare si masurare emise de institutele nationale de metrologie (CIPM MRA). Acest acord reprezinta raspunsul la necesitatea in continua crestere pentru o modalitate deschisa, transparenta si acoperitoare, care sa ofere utilizatorilor de pretutindeni informatii cantitative credibile privind comparabilitatea serviciilor metrologice nationale si care sa asigure fundamentul tehnic pentru aranjamente ulterioare negociate in schimburi internationale, comert si reglementari. Un an mai tarziu, pe 3 noiembrie 2000, la Washington, se semna aranjamentul ILAC MLA pentru a promova acceptarea rezultatelor de etalonare si incercari tehnice pentru marfurile exportate, acord intrat in vigoare pe 31 ianuarie 2001 si care furnizeaza suportul tehnic consistent comertului international. Aranjamentul de Acceptare Reciproca al OIML (OIML MAA) a fost agreat in 2005 pentru a introduce in Sistemul de Certificare al OIML elemente care sa sporeasca increderea in aceste Certificate si pentru a stabili acorduri multilaterale globale care sa ofere un scop mai larg decat acordurile bilaterale sau regionale.
In aplicarea Rezolutiei 6 a celei de-a 22-a CGPM, CIPM a recunoscut ca aranjamentul CIPM MRA a fost completat de aranjamente similare formulate de OIML si ILAC, toate trei fiind interdependente si sustinand echivalenta si acceptarea internationala a rezultatelor masurarilor trasabile la SI. Drept consecinta, pe 23 ianuarie 2006 a fost adoptata Declaratia si Pozitia Comuna a BIPM, OIML si ILAC privind relevanta diferitelor acorduri metrologice internationale asupra comertului, legislatiei si standardizarii. Pe baza acestei declaratii tripartite, si recunoscand importanta rezultatelor masurarilor metrologic trasabile pentru misiunile de baza ale BIPM, OIML, ILAC si ISO, a fost formulat pe 9 noiembrie 2011 un nou document de politica comun referitor la trasabilitatea metrologica.
Pentru a creste impactul dezvoltarii industriale asupra cresterii economice, pentru a minimiza barierele tehnice din calea comertului si pentru a ajuta integrarea satisfacatoare a tarilor in curs de dezvoltare si a economiilor in tranzitie, pe 3 decembrie 2008 a fost semnat Memorandumul de Intelegere dintre Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (UNIDO) - una dintre organizatiile membre ale Comitetului Comun pentru coordonare a asistentei tehnice pentru tarile in curs de dezvoltare in domeniul metrologiei, acreditarii si standardizarii (JCDMAS) - si OIML si BIPM.
De la inceputul dezvoltarii infrastructurii metrologice, Romania s-a inscris in efortul mondial de dezvoltare a cooperarii si increderii reciproce in rezultatele masurarilor efectuate pe teritoriul sau. Pornind de la Decretul 741 din 1883 privind aderarea Romaniei la Conventia Metrului din 20 mai 1875, metrologia romaneasca s-a integrat in structurile europene si internationale, fiind membru fondator al OIML in 1955 si parte a acordului CIPM MRA in 1999. Gazduirea celei de-a 14-a Conferinte a OIML si a celei de-a 47-a intalniri a Comitetului International de Metrologie Legala la Bucuresti stimuleaza cooperarea ulterioara a metrologiei din Romania pe plan regional si international.

Repere istorice

? 15 septembrie 1864 - Promulgarea Legii pentru adoptarea Sistemului Metric de Masuri si Greutati in Romania de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Romania a fost a 16-a tara din lume care a adoptat Sistemul Metric de unitati de masura creat in Franta, in 1799;
? 1883 - Romania adera la Conventia Metrului, devenind al 19-lea stat membru al acestui tratat international prin care Sistemul Metric a fost adoptat ca sistem de unitati cu utilizare in statele semnatare si in relatiile dintre ele si au fost create organele Conventiei Metrului (BIPM, CIPM si CGPM);
? 1889 - Infiintarea Serviciului Central de Masuri si Greutati, primul organ de stat in domeniul metrologiei legale din Romania;
? 1951 - Infiintarea Institutului de Metrologie care, incepand din 1974, se va numi Institutul National de Metrologie (INM), institut de cercetare stiintifica in domeniul metrologiei;
? 1952 - Constituirea Directiei Generale de Metrologie (DGM), alcatuita din Institutul de Metrologie si Directia Verificari Metrologice (DVM);
? 1956 - Romania devine membru al OIML, organizatie constituita in 1955 inclusiv cu contributia Romaniei;
? 30 august 1961 - Declararea, de catre Romania, a Sistemului International de Unitati (SI), adoptat de cea de a 11-a CGPM (1960), ca „singur sistem de unitati legal si obligatoriu“. ?ara noastra a fost al saptelea stat din lume care a adoptat SI;
? 3 noiembrie 1978 - Adoptarea Legii Metrologiei;
? 1 februarie 1990 - Organizarea Comisiei Nationale pentru Standarde, Metrologie si Calitate avand in componenta Institutul Roman de Standardizare, Institutul National de Metrologie si Oficiul de Stat pentru Calitate;
? 1991 - Romania devine membru al COOMET (Cooperarea euro-asiatica a institutiilor nationale de metrologie);
? 1992 - Infiintarea Biroului Roman de Metrologie Legala ca organ de specialitate al administratiei publice centrale;
? 17 martie 1994 - Adoptarea, de catre Parlamentul Romaniei, prin Legea nr. 11, a Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 20/21 august 1992 privind activitatea de metrologie, prin care se mentine statutul Sistemului International de Unitati si se stabilesc unitatile de masura legale in Romania;
? 1996 - Romania devine membru asociat al WELMEC (Organizatia europeana pentru cooperare in metrologia legala);
? 2001 - INM devine membru corespondent al EUROMET (Cooperarea europeana in domeniul etaloanelor);
? 6 septembrie 2001 - Adoptarea de catre Guvernul Romaniei a Hotararii nr. 879 privind declararea celei de-a doua duminici din luna septembrie „Ziua Metrologiei“;
? 2003 - Legislatia din domeniul metrologiei este amendata pentru a fi compatibila cu reglementarile Uniunii Europene. Noua legislatie prevede, pentru prima data, finantarea intretinerii si dezvoltarii etaloanelor nationale de la bugetul statului;
? 2004 - Prin indeplinirea tuturor criteriilor (inclusiv demonstrarea rutei de trasabilitate la unitatile SI), INM este admis membru cu drepturi depline al EUROMET;
? mai 2007 - Presedintele WELMEC, Gerald Freistetter, si directorii generali ai organismelor nationale de metrologie din Romania si Bulgaria, prof. univ. dr. ing. Fanel Iacobescu si, respectiv, dr. Katerin Katerinov, semneaza Memorandum-ul de intelegere, act prin care Romania a devenit membru cu drepturi depline al WELMEC.