Metrologia si ingineria
Data: 1 - 15 octombrie 2014
In numarul de fata al publicatiei noastre Univers ingineresc consacram un spatiu amplu implinirii a 150 de ani de la promulgarea, de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Legii pentru adoptarea Sistemului Metric de Masuri si Greutati in Romania, a 125 de ani de la infiintarea Serviciului Central de Masuri si Greutati si a 60 de ani de la publicarea primului numar al revistei Metrologia aplicata, actuala revista Metrologie, aparuta sub ingrijirea Editurii AGIR.
Tripla aniversare a prilejuit si prilejuieste inginerilor din tara noastra, reprezentati prin AGIR si ASTR, nu numai evocarea unor momente importante din istoria tarii, ci si reafirmarea unui crez bazat pe cuceririle stiintei masurarii, si anume acela ca printre valorile profesiei noastre si, in general, ale umanitatii, se afla rigoarea, exactitatea, respectul fata de adevarul demonstrabil din toate domeniile vietii economice si sociale.
In cuvantul pe care l-am rostit la manifestarea consacrata triplei aniversari am cerut participantilor permisiunea ca - pastrand simtul masurii - sa ma refer expres la semnificatiile actului de acum 150 de ani din perspectiva unui deziderat mereu actual, si anume modernizarea. Legea semnata de Alexandru Ioan Cuza, la 15 septembrie 1864, s-a integrat organic intr-un ansamblu impresionant de reforme - de la cele politico-administrative, pana la cele care au privit proprietatea funciara, invatamantul, cultura si alte masuri - astfel incat Unirea de la 1859 a insemnat o veritabila cotitura in istoria nationala, deschizand larg drumul spre modernizarea Romaniei. Probabil, niciodata nu se va spune indeajuns (complet) ce rol crucial a avut si are perioada in care in fruntea tarii s-a aflat Domnitorul Unirii Principatelor Romane.
Ca ingineri, ca oameni care pretuiesc tot ceea ce inseamna timp, spatiu, volum, greutate, presiune, temperatura si multe alte procese si fenomene supuse unor unitati de masura incluse in Sistemul International, consider ca manifestarea la care am participat a continut, in substanta, un mesaj adresat tuturor cetatenilor: a face si mentine masura, in activitatile noastre, de la scara individuala si pana la cea sociala. Se cuvine sa fim credinciosi dictonului mostenit de la stramosii romani: est modus in rebus (este o masura in toate). Prin versul care a devenit un celebru dicton, Horatiu dorea sa indice drumul drept, echilibrul opus exceselor, intrucat adauga ca „nu trebuie calcat hotarul intre bine si rau“. Este, asadar, un mesaj al oamenilor care utilizeaza unitatile de masura nu numai pentru exercitarea competenta si responsabila a profesiei lor, ci si unul umanist, etic. Est modus in rebus este valabil pentru toti, inclusiv, imi permit sa afirm, pentru factorii decidenti, pentru politicieni.
Este bine stiut ca, in anii de dupa Marea Unire din 1918, Romania a cunoscut o dezvoltare democratica impetuoasa si profunda. Parlamentul Romaniei era arena celor mai aprinse dezbateri intre exponentii partidelor politice in problemele de reformare a societatii romane renascute dupa prima conflagratie mondiala. Se zice ca intr-una dintre disputele avute in Parlament cu oponentul sau politic, national-liberalul Ion I. C. Bratianu, atunci prim-ministru al Romaniei, de la nasterea caruia s-au implinit de curand tot 150 de ani, marele istoric Nicolae Iorga, una dintre cele mai proeminente figuri ale vremii, il intreaba, cu aer superior, ce legatura are ingineria cu politica? Inginerul ii raspunde sec: „Masura, domnule profesor, masura!“.
Ce se poate adauga la acest raspuns concis?
Din lungul sir de expresii romanesti care includ cuvantul masura, la care sa ma opresc? „A fi in masura“?, „A nu umbla cu jumatati de masura“?, „In masura posibilului“? Prefer expresia „a nu intrece masura“, nu inainte, insa, de a-i felicita pe organizatori pentru emotionanta si frumoasa manifestare dedicata celor trei aniversari, odata cu urarea de LA MUL?I ANI!
Alte articole


