Comisia Europeana - O noua viziune strategica privind politica industriala

După cum este cunoscut, președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a rostit recent, în faţa Parlamentului European, discursul privind starea UE, în care a trecut în revistă realizările din cursul ultimului an și a prezentat prioritățile pentru 2018, precum și viziunea asupra modului în care ar putea evolua UE până în 2025. Discursul președintelui Juncker a fost însoțit de adoptarea unor inițiative concrete ale Comisiei Europene într-o serie de domenii-cheie, multe dintre acestea cu impact major asupra domeniilor inginereşti, pe care le prezentăm în continuare.

 Investiții într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă

Comisia Europeană (CE) a prezentat Strategia reînnoită a Uniunii Europene (UE) privind politica industrială, document care reuneşte toate iniţiativele orizontale şi sectoriale, atât pe cele noi, cât şi pe cele deja lansate. „Noua Strategie privind politica industrială va ajuta industriile noastre să se mențină sau să se plaseze pe poziții de lider la nivel mondial în materie de inovare, digitizare și decarbonizare", a precizat, în discursul său, Jean-Claude Juncker.

„Adoptând evoluțiile tehnologice, transformând investițiile în cercetare în idei de afaceri inovatoare și promovând în continuare economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și economia circulară, vom deschide calea către o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă în Europa", a subliniat vicepreședintele CE pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen.

Printre principalele elemente ale Strategiei UE privind politica industrială se numără:

● un pachet cuprinzător de consolidare a securității cibernetice în domeniul industrial. Pachetul prevede crearea unui centru european de cercetare și competențe în materie de securitate cibernetică, care are scopul de a sprijini dezvoltarea capacităților tehnologice și industriale în sectorul securității cibernetice, precum și a unui sistem de certificare la nivelul UE pentru produse și servicii, recunoscut în toate statele membre (adoptat la 13 septembrie 2017);

● o propunere de regulament privind fluxul liber al datelor fără caracter personal, care va permite fluxul transfrontalier liber al datelor, contribuind la modernizarea industriei și la crearea unui veritabil spațiu european comun al datelor (adoptată la 13 septembrie 2017);

● o nouă serie de măsuri privind economia circulară, inclusiv o strategie privind materialele plastice și măsuri de îmbunătățire a producției de resurse biologice regenerabile și a conversiei acestor resurse în bioproduse și bioenergie (toamna anului 2017);

● o serie de inițiative care vizează modernizarea cadrului privind drepturile de proprietate intelectuală, printre care un raport privind funcționarea Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și o comunicare privind un cadru european echilibrat, clar și previzibil de acordare a licențelor pentru brevetele esențiale pentru standarde (toamna anului 2017);

● o inițiativă de îmbunătățire a modului de funcționare a procedurilor de achiziții publice în UE, inclusiv un mecanism cu participare facultativă care să aducă mai multă claritate și să ofere îndrumare autorităților care planifică mari proiecte de infrastructură (toamna anului 2017);

● extinderea agendei pentru competențe la noi sectoare-cheie ale industriei, ca de exemplu construcțiile, siderurgia, hârtia, tehnologiile ecologice și energia din surse regenerabile, producția și transportul maritim (toamna anului 2017); 

● o strategie privind finanțele sustenabile, care să direcționeze mai bine fluxurile de capital privat către investiții mai sustenabile (la începutul anului 2018);

● inițiative privind o politică comercială echilibrată și progresistă și un cadru european pentru examinarea investițiilor străine directe care pot reprezenta o amenințare la adresa securității sau a ordinii publice (adoptate la 13 septembrie 2017);

● o listă revizuită a materiilor prime critice, Comisia contribuind în continuare la asigurarea unei aprovizionări sigure, durabile și la prețuri accesibile pentru industria prelucrătoare din UE (adoptată la 13 septembrie 2017);

● noi propuneri pentru o mobilitate curată, competitivă și conectată, inclusiv norme mai stricte privind emisiile de CO₂ pentru automobile și camionete, un plan de acțiune privind infrastructura pentru combustibilii alternativi care să sprijine implementarea infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice, precum și acțiuni de promovare a conducerii autonome (toamna anului 2017).

„Punerea în aplicare a acestei strategii cuprinzătoare reprezintă o responsabilitate comună şi va depinde de eforturile depuse de instituţiile UE, de statele membre şi de regiuni, de cooperarea dintre acestea şi, mai ales, de rolul activ al actorilor din sectorul industrial", se precizează în comunicatul CE.

Context

Industria europeană este puternică și și-a păstrat o poziție de lider pe piețele mondiale în multe sectoare. Industria reprezintă două treimi din exporturile UE și asigură locuri de muncă pentru 32 de milioane de persoane, 1,5 milioane dintre aceste locuri de muncă fiind create începând din 2013. Însă pentru a-și păstra și a-și consolida avantajul competitiv, UE trebuie să facă eforturi de modernizare importante. De aceea, industria este în centrul priorităților politice ale Comisiei. Toate politicile CE vizează crearea condițiilor necesare pentru ca sectorul industrial să poată genera locuri de muncă și să stimuleze competitivitatea Europei, să promoveze investițiile și inovarea în tehnologiile curate și în tehnologiile digitale, precum și să apere regiunile și lucrătorii din Europa care sunt cei mai afectați de evoluțiile industriale.

Noile tehnologii de producție schimbă peisajul industrial al Europei și au un rol tot mai important în definirea capacității întreprinderilor europene de a concura la nivel mondial. Acestea vor crea locuri de muncă prin diverse canale, iar tehnologiile care asigură o mai mare productivitate pot aduce beneficii economiei în sens larg. De asemenea, aceste tehnologii pot avea un impact mai profund asupra naturii și disponibilității locurilor de muncă. Viitorul industriei europene va depinde de capacitatea sa de adaptare și de inovare continuă prin realizarea de investiții în noile tehnologii și prin integrarea mutațiilor provocate de digitizarea sporită și de tranziția către economia circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În același timp, concurența la nivel mondial este mai intensă decât înainte, iar beneficiile globalizării și ale progreselor tehnologice sunt distribuite inegal între societățile noastre.

 

Agenție UE pentru Securitate Cibernetică

Pentru a consolida securitatea cibernetică în UE, Comisia Europeană (CE) și Înaltul Reprezentant au propus un set amplu de măsuri, printre care instituirea unei Agenții UE pentru Securitate Cibernetică, instituţie care să ofere sprijin statelor membre în cazul atacurilor cibernetice, și un nou sistem european de certificare, ce va asigura utilizarea în condiții de siguranță a produselor sau serviciilor din mediul digital.

 

În ultimii patru ani, impactul economic al criminalității cibernetice a crescut

de cinci ori

Demersurile au loc în contextul riscurilor din ce în ce mai mari pe care le implică utilizarea tehnologiilor digitale, cum ar fi creșterea numărului de tentative de furt de date, de fraudă sau chiar de destabilizare a guvernelor, de către actori statali și nestatali. Potrivit unui comunicat al CE, anul trecut au avut loc zilnic peste 4000 de atacuri de șantaj digital (ransomware) și 80 % dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puțin un incident legat de securitatea cibernetică. Numai în ultimii patru ani impactul economic al criminalității cibernetice a crescut de cinci ori. De asemenea, publicul consideră criminalitatea cibernetică drept o amenințare importantă: studiile recente sugerează faptul că, în timp ce numărul atacurilor de șantaj digital a cunoscut o creștere de 300% față de anul 2015, impactul economic al criminalității cibernetice a crescut de cinci ori între 2013 și 2017 și ar mai putea crește de patru ori până în 2019. 87% dintre europeni consideră criminalitatea cibernetică drept o provocare importantă la adresa securității interne a UE.

Pachetul legislativ privind securitatea cibernetică prevede înfiinţarea unei Agenții a UE pentru Securitate Cibernetică. Instituţia urmează să fie construită pe bazele Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA), deja înființată, şi va avea un mandat permanent de a ajuta statele membre să prevină și să abordeze în mod eficace atacurile cibernetice. Agenția va îmbunătăți capacitatea de răspuns a UE prin organizarea anuală de exerciții paneuropene în materie de securitate cibernetică și prin asigurarea îmbunătățirii schimbului de informații operative și de cunoștințe privind amenințările, prin crearea de centre de schimb de informații și de analiză. Agenția va contribui la punerea în aplicare a Directivei privind securitatea rețelelor și a informațiilor, care prevede obligații de raportare către autoritățile naționale în caz de incidente grave.

Agenția pentru Securitate Cibernetică ar urma să acorde sprijin, de asemenea, la instituirea și implementarea cadrului de certificare la nivelul UE, propus de Comisie, pentru a garanta faptul că produsele și serviciile sunt sigure din punct de vedere cibernetic. „Așa cum consumatorii pot avea încredere în produsele pe care le consumă datorită etichetelor UE aplicate pe produsele alimentare, tot astfel noile certificate europene de securitate cibernetică ar constitui o garanție de fiabilitate pentru miliardele de dispozitive electronice («internetul obiectelor») care stau la baza infrastructurilor critice de astăzi, cum ar fi rețelele de energie și de transport, dar și a noilor dispozitive de consum, cum ar fi automobilele conectate. Certificatele de securitate cibernetică vor fi recunoscute în toate statele membre, reducând astfel sarcina și costurile administrative ale întreprinderilor", precizează CE, într-un comunicat.

 

Investiţii în inovare şi promovarea „igienei" cibernetice

Pachetul legislativ mai propune instituirea unui Centru european de cercetare și competență în materie de securitate cibernetică, urmând a fi înființat ca proiect-pilot în 2018. În colaborare cu statele membre, centrul va contribui la dezvoltarea și implementarea instrumentelor și tehnologiilor necesare pentru a ține pasul cu evoluția amenințărilor și va asigura faptul că există capacități de apărare la fel de avansate tehnologic ca și armele utilizate de infractorii cibernetici. De asemenea, se mai propun: ▪ un plan de acțiune privind modul în care UE și statele membre pot răspunde rapid, operațional și la unison, în cazul unui atac cibernetic de mare amploare; ▪ mai multă solidaritate, prin posibilitatea de activare a unui nou Fond de intervenție de urgență în materie de securitate cibernetică pentru statele membre care au pus în aplicare în mod responsabil toate măsurile de securitate cibernetică prevăzute de legislația UE (Fondul ar putea funcţiona după același principiu ca Mecanismul de protecție civilă al UE, care este utilizat pentru a acorda asistență în cazurile de incendii forestiere sau de dezastre naturale); ▪ consolidarea capacităților de apărare cibernetică, prin posibila includere a acesteia în cadrul cooperării structurate permanente dintre statele membre și în Fondul european de apărare, pentru a sprijini proiectele în domeniu. De asemenea, Centrul european de cercetare și competență în materie de securitate cibernetică ar putea fi dezvoltat în continuare, astfel încât să aibă și o dimensiune de apărare cibernetică. Pentru a aborda problema lipsei de personal calificat în domeniul apărării cibernetice, UE va crea în 2018 o platformă de formare și educare în materie de apărare cibernetică. UE și NATO își vor consolida cooperarea în materie de activități de cercetare și de inovare privind apărarea cibernetică. Va fi aprofundată cooperarea cu NATO, inclusiv participarea la exerciții paralele și coordonate; ▪ sporirea cooperării internaționale, prin punerea în aplicare a Cadrului pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activități informatice răuvoitoare.

Totodată, se are în vedere crearea unui răspuns eficace în materie de drept penal, prin noi măsuri de combatere a fraudei și a falsificării mijloacelor de plată altele decât numerarul. Astfel, Directiva propusă va consolida capacitatea autorităților de aplicare a legii de a combate această formă de criminalitate prin extinderea sferei infracțiunilor referitoare la sistemele de informații la toate operațiunile de plată, inclusiv la cele efectuate cu monede virtuale. Acest act legislativ va introduce, de asemenea, norme comune privind nivelul sancțiunilor și va clarifica sfera de competență a statelor membre în cazul unor astfel de infracțiuni.

Pentru a spori eficacitatea cercetărilor și urmăririlor penale asupra infracțiunilor facilitate de calculator, Comisia va prezenta, de asemenea, la începutul anului 2018, propuneri de facilitare a accesului transfrontalier la probe electronice.

 Noi criterii de evaluare a investițiilor străine directe

Au fost prezentate, de asemenea, o serie de propuneri privind crearea unui cadru european de examinare a investițiilor străine directe în Uniunea Europeană. În paralel, CE va demara o analiză detaliată a fluxurilor de investiții străine directe în UE și va institui un grup de coordonare cu statele membre, pentru a contribui la identificarea preocupărilor și soluțiilor strategice comune în domeniul acestor investiții.

„Europa trebuie să își apere totdeauna interesele strategice, și, de aceea, propunem un nou cadru al UE de examinare a investițiilor. În cazul în care o companie străină, de stat, dorește să achiziționeze un port european, o parte din infrastructura noastră energetică sau o firmă care produce tehnologii de apărare, ar trebui să poată efectua achiziția numai dacă există transparență, precum și în urma unui control și a unei dezbateri. Este o responsabilitate politică să știm ce se întâmplă în ograda proprie, astfel încât să ne putem proteja securitatea colectivă, dacă este necesar", a declarat președintele CE, Jean-Claude Juncker.

Comisia propune un nou cadru legal care să permită Europei să își păstreze interesele esențiale. Acesta include:

● un cadru european de examinare a investițiilor străine directe de către statele membre din considerente de siguranță sau de ordine publică;

● un mecanism de cooperare între statele membre și Comisie, ce poate fi activat atunci când o anumită investiție străină în unul sau mai multe state membre poate aduce atingere siguranței sau ordinii publice dintr-un alt stat membru;

● o examinare efectuată de Comisia Europeană din considerente de siguranță sau de ordine publică pentru cazurile în care investițiile străine directe în statele membre pot afecta proiecte sau programe de interes pentru UE, cum ar fi cele din domeniul cercetării (Orizont 2020), din domeniul spațial (Galileo), al transporturilor (Rețele transeuropene de transport - TEN-T), energiei (TEN-E) și telecomunicațiilor.

„Noul cadru de examinare a investițiilor la nivelul UE va garanta transparența și previzibilitatea pentru investitori și pentru guvernele naționale. El se va baza pe mecanisme naționale de revizuire deja existente în 12 state membre (Austria, Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Letonia, Lituania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Spania) și nu va afecta capacitatea lor de a adopta noi mecanisme de revizuire sau de a rămâne fără astfel de mecanisme naționale. În ceea ce privește deciziile privind investițiile străine directe, cadrul european va menține flexibilitatea necesară la nivel național. Statele membre au ultimul cuvânt în ceea ce privește examinarea investițiilor", se precizează într-un comunicat al CE.

Comisia Europeană a propus, în paralel, adoptarea imediată a două măsuri suplimentare:

1) instituirea unui grup de coordonare privind investițiile străine directe, care va acoperi toate aspectele incluse în domeniul de aplicare a propunerii de regulament privind examinarea, dar care va constitui, de asemenea, un forum pentru dezbateri mai ample;

2) efectuarea unei analize aprofundate a fluxurilor de investiții străine directe din UE, concentrându-se pe sectoare (energie, spațiu, transporturi) și active (tehnologii-cheie, infrastructură critică, date sensibile) strategice, al căror control poate suscita preocupări din punctul de vedere al siguranței sau al ordinii publice.˝

Propunerea de regulament are nevoie de aprobarea Parlamentului European și a statelor membre în cadrul Consiliului (procedură legislativă ordinară).

UE are unul dintre cele mai deschise regimuri de investiții din lume, iar statele membre ale UE impun, în mod colectiv, cele mai puține restricții din lume în ceea ce privește investițiile străine directe (ISD).

 

Reforma inițiativei cetățenești

Comisia Europeană a adoptat, la mijlocul lunii septembrie, propunerile de revizuire a Regulamentului privind inițiativa cetățenească europeană. Demersul are ca scop sporirea legitimității democratice în UE prin consolidarea participării cetățenilor la procesul de decizie european. „Prin aceste propuneri, le oferim europenilor pârghiile de acțiune prin care pot participa la procesul democratic. Dorim ca inițiativa cetățenească europeană să fie mai accesibilă pentru toți cetățenii europeni, iar prin reducerea vârstei-limită de la care un cetățean european poate susține o inițiativă - de la 18 la 16 ani - invităm peste 10 milioane de tineri europeni să își facă auzită vocea și să contribuie la modelarea agendei politice a UE (...)", a declarat prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans.

Potrivit unui comunicat al CE, se are în vedere, în primul rând, transformarea inițiativei cetățenești europene într-un instrument mai ușor de utilizat. „Pentru a facilita organizarea unei inițiative cetățenești, Comisia va colabora mai strâns cu organizatorii, pentru a se asigura admisibilitatea cererilor lor de înregistrare; pentru a facilita susținerea unei inițiative, Comisia va reduce volumul de date cerute; pentru a spori impactul inițiativelor reușite, se va îmbunătăți procesul de urmărire a felului în care se dă curs acestora, favorizându-se purtarea unor dezbateri utile înainte de formularea unui răspuns de către Comisie", se precizează în comunicat.

Pentru a intra în vigoare, propunerea legislativă trebuie să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliul UE, în procedură legislativă ordinară.

 

Un nou cadru pentru fluxul liber al datelor fără caracter personal

Executivul de la Bruxelles a propus şi un nou set de norme pentru reglementarea fluxului liber al datelor fără caracter personal, ce vor permite stocarea şi prelucrarea acestora pe întregul teritoriu al Uniunii, ceea ce va contribui la stimularea competitivităţii companiilor europene şi la modernizarea serviciilor publice, eliminându-se astfel restricţiile legate de localizarea datelor. „Economia digitală a Europei este încă puternic divizată de-a lungul unor delimitări naţionale închise. Acest lucru frânează creşterea globală a sectorului digital în Europa. Propunerea noastră, împreună cu normele de protecţie a datelor cu caracter personal din UE, va permite libera circulaţie a tuturor tipurilor de date în cadrul pieţei unice. Fluxul liber de date va favoriza, în cazul IMM-urilor şi start-up-urilor, dezvoltarea unor noi servicii inovatoare şi intrarea pe noi pieţe", a declarat Andrus Ansip, vicepreşedintele CE pentru piaţa unică digitală.

Propunerile prevăd:

▪ principiul fluxului transfrontalier liber al datelor fără caracter personal, statele membre nemaiputând impune organizaţiilor obligaţia de a stoca sau de a prelucra datele în interiorul frontierelor naţionale, singurele restricţii fiind legate de siguranţa publică;

▪ principiul disponibilităţii datelor pentru controlul reglementar, autorităţile competente putându-şi exercita dreptul de acces la date indiferent de locul de stocare sau prelucrare a acestora pe teritoriul UE;

▪ dezvoltarea unor coduri de conduită la nivelul UE, pentru a elimina obstacolele care împiedică atât trecerea de la un furnizor de servicii de stocare în cloud la altul, cât şi transferul datelor înapoi către sistemele informatice ale utilizatorilor.

(Sursa: Comisia Europeană)